Mai exact, o afacere socială reprezintă activitatea economică a unui antreprenor sau a unei organizații care își folosește profitul în scopuri caritabile, sociale.
Un exemplu un acest sens este și Inga Bostan care în urmă cu doi ani a deschis un magazin în cadrul căruia sunt vândute hainele donate. Banii obținuți din vânzări sunt direcționați spre organizații sau acțiuni de caritate. Astfel, afacerea are un profit de aproximativ 30.000 de lei lunar, iar de la începutul activității au fost donați în jur de 600.000 de lei.
„Oamenii donează haine care nu le mai folosesc. Noi le sortăm aici. Avem un punct de sortare. 30 la sută din ceea ce vine în magazin se vinde, iar majoritatea bunurilor le donăm. Avem un centru unde oamenii singuri își aleg hainele. Suntem unitate comercială, înregistrată ca SRL și deja după acoperirea cheltuielilor pe care le avem, restul banilor îi folosim pentru proiecte sociale, pentru tratamentul copiilor gravi bolnavi”, spune Inga.
O altă poveste de succes este și a unui tânăr din comuna Răzeni care timp de mai mulți ani prestează servicii de catering. Angajații întreprinderii sunt persoane cu dizabilități sau din familii social vulnerabile.
„Afacerea noastră are ca obiectiv crearea și menținerea locurilor de muncă pentru tinerii cu dizabilități și din alte categorii defavorizate din Răzeni. Am putea să ajutăm și o altă categorie vulnerabilă din sat, cum ar fi acești bătrâni care sunt uitați de comunitate. Noi am decis că de trei ori pe săptămână să livrăm acasă prânzuri gratuite. Am început acest serviciu în iunie 2013 și este din veniturile activității economico-sociale. De exemplu, anul trecut, noi am avut un profit de circa 750.000 de lei. Acum, acest profit îl folosim pentru plata salariilor pentru că noi am păstrat toate 25 de locuri de muncă, deși activitatea noastră s-a redus cu 60%, 70% la sută dacă comparăm cu anul trecut”, menționează Sergiu Gurău.
Criza pandemică și deficitul bugetar a determinat conducerea organizației „Hospice Angelus Moldova” să își deschidă o mică afacere. Mai exact, e vorba de magazin de fructe și legume pe care îl putem găsi în centrul capitalei. Scopul este de a acoperi cheltuielile lunare pentru serviciile de asistență medicală.
„Unui ONG din R. Moldova îi este dificil să activeze și în cele mai bune perioade ale unei țări. Acum, în perioadă de pandemie, când criza este în plină dezvoltare, am fost nevoiți să anulăm toate evenimentele pe care le avem. Atunci ne-am gândit să deschidem o afacere socială. Asta ar fi salvarea noastră, mai ales că dispunem de acest spațiu cu ieșire în stradă. Banii câștigați din acest magazin merg direct pentru asigurarea continuității de îngrijiri paleative pentru copii și adulți.”, spune PR manager-ul „Hospice Angelus Moldova”, Cristina Boboc.
R.Moldova nu ar dispune de un cadru legal eficient pentru a controla afacerile sociale
Pe de altă parte, experții spun că activitatea economică în cadrul unor instituții sociale este binevenită. Însă, asta nu ar reprezenta o afacere propriu-zisă.
„Cadrul legal permite unor instituții de susținere a persoanelor cu dizabilități, vulnerabile să fie încadrate în cadrul unor activități economice, iar mijloacele obținute sunt folosite pentru funcționalitatea acestor instituții. Activitatea lor primordială este socială și nu de afaceri”, spune expertul economic, Roman Chircă.
La fel, R.Moldova nu ar dispune de un cadru legal eficient pentru a controla activitățile economice cu subiect social. Acestea riscă să fie folosite de anumite grupuri de interes. Un exemplu în acest sens ar fi magazinele sociale „Merișor” ale Partidului Șor. Precizăm că în unitățile comerciale pot face cumpărături doar pensionarii, invalizii şi veteranii, care dețin aşa-numitele „carduri sociale” eliberate de Partidul ŞOR. Pentru a intra în posesia acestor carduri, oamenii trebuie să se înregistreze cu buletinul de identitate şi carnetul de pensionar, veteran sau invalid. Conform datelor Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, „Magazine Sociale” SRL, firma care gestionează magazinele, este înregistrată ca operator de date cu caracter personal şi poate colecta de la clienţi date precum numele, data şi locul naşterii, numărul de telefon, numărul personal de identificare, adresa domiciliului, fotografia persoanei. De asemenea, „Magazine Sociale” SRL poate colecta date privind starea de sănătate sau apartenenţa socială.
Totodată, amintim că candidata lui Ilan Șor, Inna Popenco, a fost exclusă din bătălia pentru alegerile prezidențiale din 2016 pentru că a folosit în campanie bani nedeclarați la Comisia Electorală Centrală (CEC). Mai exact, Popenco a participat la „coruperea alegătorilor” prin distribuirea unor carduri de reducere la procurarea de produse în magazinele lui Șor.
„Aici trebuie reglementate care sunt direcțiile de activitate care necesita sa fie înregistrate. Trebuie respectate toate standardele de producție si repartizarea profitului în urma acestor comercializări. Trebuie canalizate pe menținerea instituțională și demonstrat beneficiul persoanelor implicate în așa activități, diminuarea costurilor administrative, atunci când conducerea acestor entități își poate atribui o sumă substanțială din acestea. Anumite rețele au mai degrabă un scop politic și eu cred că ele încalcă anumite prevederi existente legale și ar trebui penalizate. Acestea vând cu prețuri mai joase cu scopul de a obține beneficii sociale și politice. Asta încalcă prevederile de concurență loială”, mai explică Roman Chircă.
Antreprenorii cu afaceri sociale nu beneficiază de scutiri de taxe
Totodată, în acest moment, afacerile sociale din R. Moldova nu beneficiază de scutiri de taxe sau alte beneficii.
„Eu sunt voluntar, am posibilitatea să lucrez pentru ceea ce îmi place. Sunt susținută financiar de soțul meu și deja de mulți ani nu aduc bani acasă. Sunt oameni care trăiesc pentru idee. De exemplu în Anglia, așa magazine sunt scutite de arendă, 70 la sută plătește statul și sunt scutiți de impozit total. Așa ceva nu va fi în viitorul apropiat. Statut social nu am primit, dar dorim să primim”, spune Inga Bostan.
„Deși noi de mult timp ne numim întreprindere socială, însă conform legislației nu era corect și de câteva luni noi avem acest statut oficial. Foarte mult sperăm și o să luptăm ca acea frază scurtă unde e scris că întreprinderea de inserție vor beneficia de taxe și impozite va fi dezvoltată și aplicată în practică. Acum noi nu avem nicio scutire de taxă”, explică și Sergiu Gurău.
Potrivit Ministerului Economiei, până în acest moment, doar trei afaceri sociale din țara noastră au primit statut de întreprindere socială de inserție. Titlul a fost acordat la sfârșitul lunii iunie curent. Autoritățile dau asigurări că sunt inițiate lucrări privind elaborarea și definitivarea cadrului legal pentru aceste activități.
Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.