Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie

Ceea ce pentru țările dezvoltate este o normalitate, pentru Republica Moldova înseamnă abia planuri pe hârtie: Sortarea gunoiului de acasă pe categorii, tomberoane specializate în toată țara, depozit modern cu linie de sortare și uzină de reciclare. Procesul nu se oprește însă aici. Multe municipalități europene incinerează deșeurile nereciclabile și compostează masa organică, reușind să producă, astfel, electricitate și energie termică. Sunt soluții care conduc la diminuarea semnificativă a depozitelor de gunoi, chiar la dispariția totală a acestora, un exemplu fiind Elveția.

Autoritățile Republicii Moldova au preluat cele mai bune soluții implementate de ani buni de alte state, doar că le-au pus la un loc sigur, adică pe hârtie, și nu prea se ating de ele. Vorbim de strategia de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027.

Documentul prevede divizarea teritorială a țării în opt regiuni de management al deșeurilor, fiecare înglobând de la două la șapte raioane. În fiecare dintre acestea, urma să fie bine pus la punct un sistem de colectare a gunoiului, de sortare, reciclare, mai mult, de valorificare a acestuia – prin producția de energie electrică și termică. Respectiv, depozitele neconforme, adică cele din prezent, urmau a fi închise. Mai mult, potrivit strategiei, multe dintre aceste acțiuni urmau să fie implementate până în 2017.

În schimb, în loc să se reducă, deșeurile din țara noastră de înmulțesc pe an ce trece. Iar că această criză ecologică este incontrolabilă, a demonstrat-o și recentul incendiu de la groapa de gunoi de la Țînțăreni, acolo unde este depozitat gunoiul din municipiul Chișinău.

Cantitatea deșeurilor poate fi însă redusă semnificativ. Asta a demonstrat-o compania ABS Recycling Moldova, care, în 2005, a construit o uzină de reciclare a plasticului, la Peresecina, Orhei, iar în 2017 a pus în funcțiune o uzină de sortare, la periferia capitalei, acolo unde, zilnic, sunt transportate 500 de tone de deșeuri municipale.

„Am preluat o practică europeană, în particular din Italia, unde se recicla deja plastic de mulți ani și noi ne-am dat întrebarea cam ce se întâmplă cu plasticul în țara noastră? Respectiv, nu se întâmpla nimic, tot plasticul ajungea în sol și, conform unui proiect, am investit într-o uzină de reciclare de sticle PET (n.r. – cel mai comun și folosit plastic din lume)”, a explicat managera companiei, Irina Balica.

În prezent, la uzină rămân plasticul, sortat pe culori și categorii, care este ulterior reciclat, cartonul, care se exportă, dar și metalele și lemnul. Restul, adică materia organică sau ce nu poate fi reciclat – cum ar fi pungile din plastic, vesela de unică folosință, scutecele – ajunge la groapa de gunoi de la Țînțăreni.

„Sortarea deșeurilor este un proiect social, nu e o afacere. Inițial, am vrut să lansăm sortarea doar pentru recuperarea plasticului, însă ne-am adaptat și am văzut cât carton avem, care de fapt e o problemă, fiindcă se reciclează greu, consumă multă energie în timpul reciclării, mai mult decât la plastic, și este foarte ieftin. Noi nu putem să ne acoperim investiția și cheltuielile lunare. Dacă nu am fi menținut ceea ce avem aici, totul ar fi ajuns la groapa de gunoi”, a spus Irina Balica.

Compania insistă să fie achitată pentru activitatea de sortare. „Primăria ne acordă un feedback, facem parte dintr-un grup de lucru pentru managementul deșeurilor din Chișinău. Așteptăm ședințele Consiliului, să vedem opinia Consiliului Municipal, cel care decide”, a menționat managera ABS Recycling Moldova.

Mai mult, în luna mai 2020, compania a realizat un sondaj online, la care au participat în jur de 5.000 de persoane. Rezultatele au arătat că marea majoritate, adică 98%, este de acord să achite un tarif mai scump, cu aproximativ cinci lei, pentru sortare. „Sondajul ne-a oferit posibilitatea să arătăm că oamenii au nevoie de așa proiect și că multor locuitori din Chișinău le pasă de deșeuri și chiar nu vor ca toate aceste reciclabile să ajungă înhumate și, la un moment dat, să ardă așa cum a ars recent depozitul de la Țînțăreni”, a adăugat Irina Balica.

Soluția poate fi replicată

„E prioritar acum să ne gândim ce facem și cu celelalte deșeuri, ca în general să nu mai avem gropi de gunoi. Pentru fracția organică, pentru resturile de la mâncare și cele vegetale există o soluție, care se numește fermentarea, din care se produce biogaz. Altă soluție este compostarea deșeurilor de la Spații Verzi pentru a produce compost. Altă soluție pentru deșeurile plastice, dar care nu mai pot fi recuperate, de exemplu, jucăriile nu se mai reciclează sau cauciucurile, așa tipuri de deșeuri trebuie incinerate pentru a forma energie electrică și termică. În orașul Viena, de exemplu, este un incinerator în centrul capitalei, care are filtre performante, el nu poluează și acesta este un exemplu pentru noi”, a povestit Irina Balica.

De ce stagnăm?

Să revenim însă la strategia de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027. Mai exact, de ce acțiunile stabilite nu au mai ajuns să fie realizate? „Îmi este foarte greu să zic de ce nu s-a făcut, probabil din lipsa resurselor financiare, cât și umane. Nu cunosc. Acum nu mai este problema în bani, este vorba de implicare și implementare. Bani sunt, e vorba de dorință, corectitudine, devotament, dedicare, lucru. Atât”, ne-a spus secretarul de stat din cadrul MADRM, Maxim Popov, responsabil de problemele de mediu.

Într-adevăr, bani pentru implementarea proiectelor sunt – Banca Europeană de Investiții (BEI) îi va acorda Guvernului Republicii Moldova un împrumut de 100 de milioane de euro pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide în țară. Asta nu înseamnă însă că mâine se vor închide gropile de gunoi existente și că se vor îndeplini imediat toate planurile din strategie, astfel încât să ne încadrăm în termenul stabilit – infrastructură bine pusă la punct până în 2027.

Autoritățile urmează să implementeze un proiect pilot inițial în zona cinci, care cuprinde raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Mai exact, în sate vor fi create platforme de colectare a deșeurilor, ulterior, gunoiul va fi transportat la uzina de sortare și la cea de reciclare, care urmează a fi create, iar ceea ce nu poate fi reciclat va fi depozitat. Maxim Popov ne-a spus că autoritățile analizează crearea unor stații de compostare pentru deșeurile organice. Nu se discută însă, deocamdată, despre construcția unor incineratoare, așa cum e menționat în strategie.

Secretarul de stat de la MADRM susține că infrastructura promisă din zona cinci ar urma să fie gata în cinci ani. Până în 2027, crede că am putea avea cel puțin două zone cu deșeuri gestionate corect. Iar ca cele incluse în strategie să se realizeze ar fi nevoie de 15 ani, a adăugat el. Altfel spus, ne rămâne să sperăm că vom scăpa de o parte din deșeuri și că se va stoca mult mai puțin gunoi abia în 2035.

Schimbarea începe de la sine

Până cele promise se vor realiza, o bună parte din cetățeni a început deja să acționeze. Este și exemplul Nataliei Levițchi, membră a comunității AGORA.

Totuși, susține că cea mai mare prioritate pentru familia ei este reutilizarea și acumularea unor cantități reduse de deșeuri.

Mai mult, sortarea gunoiului din casă nu ține cont de vârstă. „Copilului îi place să sorteze deșeurile pe care le-am pus în punga cu produse pentru a fi reciclate – în tomberoanele colorate și plasă. Discutăm despre cât de mult ne afectează acest gunoi viața, despre a doua șansă pe care o primește la fabrica la reciclare. Chiar și când mergem până la tomberon, care e peste câteva curți, tot vrea să ridice sticlele de plastic pe care le-au aruncat nesimțiții pe jos. Avem într-o carte pentru copii chiar o pagină dedicată sortării gunoiului și cred că e foarte bine că autorii au decis să le arate micuților și prin imagini importanța sortării deșeurilor”, a adăugat Natalia Levițchi.

„De ce este important să sortăm acasă? În primul rând, e vorba de sănătatea noastră. Atunci când noi punem totul împreună, în aceeași urnă, toate tipurile de deșeuri – organice, reciclabile – atunci practic este imposibil de recuperat totul. Cartonul sau foile care se umezesc de la deșeurile de mâncare nu mai pot fi reciclate. De exemplu, capacul de la sticla de plastic nu poate fi recuperat, fiindcă este într-un mixt prea umed, etichetele la fel. Deci, ne pomenim în situația în care noi la maximum vrem să scoatem, dar oamenii nu fac corect. Și aceste deșeuri se duc la groapa de gunoi și nu se descompun niciodată. Când vorbim de descompunere în peste 1.000 de ani, asta înseamnă niciodată. La un moment dat, aceste deșeuri ne otrăvesc pe noi”, a explicat Irina Balica.

Ce poți face cu plasticul în Chișinău?

Locuitorii capitalei, spre deosebire de alte regiuni ale țării, au mai multe alternative pentru a se debarasa de plastic. Îl pot duce la tomberoanele ABS Recycling Moldova, locația cărora o găsiți AICI, fie le puteți lăsa în containerele speciale instalate în mai multe curți din capitală de Regia Autosalubritate.

De asemenea, rețeaua Kaufland Moldova a lansat o inițiativă eco – cei care aduc în magazinele companiei recipiente goale de plastic, însă doar de la produsele de igienă sau de curățenie, primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziționarea produselor noi din aceeași categorie.

Totodată, periodic, echipa Tinerii pentru ECO Plastic organizează colectări de plastic de tipurile 2 și 5. Oferă în schimb săpunuri naturale, iar recipientele adunate sunt reciclate în diverse obiecte ce sunt ulterior vândute.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!