Înțelegerea principalelor impozite în Moldova

Deci cum funcționează impozitele în Moldova? Deși vor exista excepții în funcție de sector și multe cazuri speciale, majoritatea firmelor vor plăti, de regulă, următoarele 3 tipuri de impozite:

1. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) (pentru contribuabili ai TVA);2. Impozitele din salariu;3. Impozitele pe profit (de regulă pentru contribuabili ai TVA)/Impozitele pe venit (de regulă pentru necontribuabili ai TVA).

Există și alte impozite mai mici sau în funcție de sector, pe care, la fel, le vom prezenta pe scurt. Consultă-te cu contabilul tău pentru a înțelege situația fiscală pentru sectorul în care activezi.

NOTĂ: Aceasta nu se aplică titularilor patentei de întreprinzător, rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației și altor subiecți care fac obiectul unor reguli și regimuri fiscale separate.

TVA-ul și impozitul pe venit

Toți necontribuabilii TVA plătesc, de obicei, un impozit în valoare de 4% pe toate veniturile brute. Acest regim special continuă până în momentul în care deveniți contribuabili ai TVA. Calculul este simplu: dacă vinzi un produs cu 100 de lei, atunci trebuie să plătești 4% sau 4 lei impozit. Acesta este inclus în preț, nu deasupra prețului (nu este impozit pe vânzări).

Formula de calcul al TVA-ului

O taxă pe valoarea adăugată sau TVA este o taxă pe valoarea pe care o adaugi unui produs. În primul rând, cum calculăm cota TVA? Să presupunem că avem o cotă TVA de 20%. TVA-ul este „inclus în preț”, prin urmare dacă cumperi un produs cu 100 de lei, trebuie să aplici următoarea formulă pentru a calcula TVA-ul:

Preț fără TVA = Preț (1+ TVA%)

TVA = Preț - Preț fără TVA

De exemplu, dacă cumperi un produs cu 100 de lei, prețul fără TVA este 100 / (1 + 0,2) = 83,33 lei. Aceasta înseamnă că din acei 100 de lei plătiți 16,67 lei sunt TVA. Deci, acum știm cum să scoatem TVA-ul dintr-un preț!Hai să înțelegem ce înseamnă „valoare adăugată” cu ajutorul unui exemplu simplu. Un fermier crește un pui, îl vinde unui măcelar, care îl vinde unei alimentare, care îl vinde unui client final. Fiecare dintre ei realizează un profit pe parcurs și datorează taxe pe valoarea pe care au adăugat-o. Tranzacția este prezentată mai jos.

Mai jos găsiţi explicaţii pentru fiecare rând din tabel

În rândul 1, „Preț cu TVA” este prețul pe care fiecare agent economic îl percepe de la client. Acesta este prețul plătit și numărul indicat ca sumă totală în bonul fiscal sau factura fiscală. Dacă sunteți persoană fizică, acesta este doar „prețul”.  În rândul 2, „Preț fără TVA” este prețul minus TVA, calculat conform formulei de mai sus.

În rândul 3, „TVA per tranzacție” este valoarea TVA calculată conform formulei de mai sus. Acesta este valoarea totală a TVA, indicată pe fiecare chitanță la momentul vânzării. Nu este vorba de un TVA plătit la bugetul de stat la fiecare etapă. În schimb, acesta reflectă cota totală a TVA-ului până în prezent. De exemplu, TVA-ul măcelarului de 9,17 lei include TVA-ul de 5,00 lei al fermierului. Astfel, pe cecul clientului final este indicat TVA 12,50 lei, care nu este altceva decât suma totală plătită la bugetul de stat. În rândurile 4 și 5 vom vedea cum funcționează acest lucru.

În rândul 4, „Valoarea adăugată”, avem un calcul care arată cât de mult a adăugat la valoare fiecare agent economic. Fermierul (din exemplul nostru simplu, fără să luăm în considerare hrana pentru pui etc.) nu a plătit nimic pentru pui, așa că a adăugat 30 de lei la valoare când l-a vândut cu 30 de lei. Măcelarul a tăiat și a eviscerat pasărea și a vândut-o cu 55 de lei. Valoarea sa adăugată a fost de 25 de lei. Alimentara l-a vândut apoi clientului final cu 75 de lei, adăugându-i puiului o valoare de 20 de lei.

În rândul 5, vedem cât de mult plătește fiecare agent economic în bugetul de stat. Contribuțiile lor TVA sunt calculate cu ajutorul formulelor enumerate mai sus, în funcție de valoarea pe care au adăugat-o. Prin urmare, fermierul plătește TVA în valoare de 5 lei, care reprezintă 20% din valoarea de 30 de lei adăugată de el.

Măcelarul plătește TVA în valoare totală de 4,17 lei, care reprezintă 20% din valoarea de 25 de lei adăugată de el. În final, alimentara plătește TVA în valoare de 3,33 lei, care reprezintă 20% din valoarea adăugată de 20 lei. Dacă le adunăm, avem 5 + 4,17 + 3,33 = 12,50 lei, adică suma indicată în cecul final al clienților.

Deci, cum funcționează toate acestea? Practic, contabilul tău ține evidența TVA-ului pe care îl cheltuiți (TVA-ul tău de intrare) și a TVA-ului pe care îl datorați în urma vânzărilor (TVA-ul tău de ieșire). TVA-ul pe vânzările efectuate este ceea ce datorezi de fapt la bugetul de stat – creditul TVA pe care l-ați acumulat. Dacă sunteți alimentara, asta înseamnă că datorați la bugetul de stat 12,50 - 9,17 = 3,33 lei.

Evident că acest exemplu este simplificat foarte mult. O idee majoră de care trebuie să ții cont este faptul că TVA-ul de intrare nu include doar costul direct al mărfurilor vândute. Dacă ești măcelarul și cumperi un set nou de cuțite, TVA-ul pe care îl plătești pentru aceste cuțite la fel se înregistrează pe partea de credit. Acest lucru poate avea un efect major asupra deciziilor pe care le luaţi în cazul în care faceți investiții mari, și joacă un rol atunci când alegeți să deveniți contribuabil al TVA.

Înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA

Orice companie poate alege oricând să fie contribuabil al TVA. Companiile *trebuie* să se înregistreze în calitate de contribuabili ai TVA dacă fac mai mult de 1,2 milioane de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive. Dacă într-un an nu vei depăși acest prag, nu are rost să te înregistrezi în calitate de contribuabil al TVA. Dacă la un moment dat îl vei depăși, atunci trebuie să îți evaluezi opțiunile. Ca să decizi dacă este sau nu în interesul tău să devii contribuabil al TVA sau să amânați acest lucru până când veți fi forțați să o faceți, trebuie să analizați mai mulți factori:

1) Impozitul pe venit de 4% este cu mult mai mic decât cota TVA (cota-standard în Moldova fiind de 20%). În cel mai simplu exemplu, acest lucru este avantajos și îți va permite să economisiți foarte mulți bani. Dacă vei depăși pragul de 1,2 milioane  de lei în primul an, vei plăti 48.000 de lei impozite (4%) comparativ cu până la 200.000 de lei în calitate de contribuabil al TVA (în funcție de marja ta și valoarea adăugată). Dacă toți ceilalți factori sunt egali, poți întârzia înregistrarea în calitate de contribuabil al TVA și să-i oferiți companiei tale un impuls în primele vânzări.

2) Investițiile majore de capital. Dacă compania ta investește mult în echipamente înainte de a-și începe activitatea, toate aceste cheltuieli sunt deductibile din TVA DACĂ sunteți înregistrat în calitate de contribuabil al TVA. Prin urmare, dacă înainte de lansare investiți două milioane de lei în echipamente, statul vă va datora un credit de -333.333 lei TVA. În majoritatea cazurilor nu vei primi acești bani înapoi, însă ei servesc ca un credit pentru vânzările viitoare.

3) Considerente referitoare la import/export. Dacă compania ta va importa mărfuri, indiferent dacă este sau nu contribuabil al TVA, va trebui să plătiți TVA la vamă. Dacă sunteți contribuabil al TVA, TVA-ul achitat la vamă este înregistrat pe partea de credit; dacă nu – sunt doar niște cheltuieli. Cota TVA pentru export este, în general, de 0%. Dacă compania ta este contribuabil al TVA și exportă, puteți obține înapoi TVA-ul de la bugetul de stat (nu tot, dar conform unei formule aprobate).

Când toate lucrurile vor fi luate în considerare, situația va fi foarte specifică pentru compania ta. Este important, însă, să vă ocupați imediat de această întrebare. Un contabil cu experiență va putea să vă ofere staturile corecte, însă dacă contabilul tău nu are o viziune clară, va trebui să-i pui întrebările potrivite. Este o decizie majoră și nu trebuie să dai greș – sunt banii tăi!

Cotele TVA în Moldova

Moldova are trei cote TVA pentru diferite mărfuri și servicii:

TVA 20% – este cota-standard de TVA pentru toate magazinele, producătorii și alte companii.

TVA 8% – această cotă se aplică anumitor tipuri de producție agricolă, inclusiv pâine, lapte, produse lactate etc. 

TVA 15% – (introdusă de la 1 mai 2020) este o cotă pentru sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Se aplică tuturor produselor alimentare, băuturilor și serviciilor care nu sunt supuse accizelor (alcool) și care sunt servite în aceste localuri.

TVA-ul plătit la bugetul de stat

TVA-ul datorat din vânzări, este considerat credit pentru vânzările viitoare. În situații limitate, poți solicita ca acest TVA să vă fie restituit în numerar.

Grupurile de mai jos pot beneficia de restituirea TVA-ului (cu multe excepții):

❏ companiile pentru care se aplică cota TVA 8% – această cotă se aplică anumitor tipuri de producție agricolă, inclusiv pâine, lapte, produse lactate etc.;❏ companiile ce desfășoară activitate de export la o cotă TVA 0%;❏ companiile ce desfășoară activitate de leasing;❏ pentru investițiile capitale;❏ pentru livrările producției de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură în formă naturală, producției de fabricație proprie din zootehnie în formă naturală, masă vie și sacrificată și pentru livrările de zahăr din sfeclă de zahăr ca producție de fabricație proprie, efectuate de agenții economici.

Impozitele din salariu

Impozitele din salariu în Moldova sunt calculate și achitate de către angajator. Schema bază a impozitelor este următoarea:

Calculul propriu-zis, bazat pe deducerile de bază și contractul de muncă (normă întreagă/parțială), are mai multe nuanțe, motiv pentru care contabilul va trebui să lucreze lunar la aceste calcule. Doi termeni importanți sunt salariul „brut” și salariul „net”.

Salariul „net” este ceea ce angajatul primește de fapt în buzunar după deducerea impozitelor. Salariul „brut” este salariul net + impozitele angajaților. Cel mai important este faptul că toate aceste impozite, indiferent dacă sunt plătite de către „angajat” sau „angajator”, sunt de fapt plătite de către tine – „angajatorul”. Și asta pentru că majoritatea angajărilor se realizează, în practică, prin salariul net – angajații vor, în majoritatea cazurilor, să știe ce salariu primesc în buzunar. Impozitele din salariu sunt calculate și achitate lunar.

Deși această practică poate să difere de la un sector la altul, rezultatul e același – trebuie să planifici ca și cum salariul lor este salariul net + toate impozitele, fiindcă anume această sumă le plătiți angajaților ca ei să lucreze pentru tine.

Impozitele pe profit

Impozitul pe profit este plătit, de obicei, de către contribuabilii TVA. Cota acestui impozit este de 12% (cu excepția gospodăriilor țărănești – 7%). Pentru a determina impozitul pe profit, trebuie mai întâi să vă calculați profitul = veniturile - cheltuielile. De asemenea, reține că nu toate cheltuielile sunt deductibile, unele fiind parțial deductibile (de exemplu, dacă cumpărați lucruri obținute din activitatea în baza patentei de întreprinzător, aceste cheltuieli nu vor fi deductibile).

Să ne imaginăm că compania ta a realizat în timpul anului venituri în valoare de 50.000 de lei și cheltuieli în valoare de 30.000 de lei, dintre care 10.000 de lei au fost plătiți unui titular al patentei de întreprinzător. Profitul tău impozabil = 50.000 - 30.000 - (-10.000) = 30.000 de lei. Impozitul pe profit = 30.000 de lei * 12% = 3.600 de lei.

Impozitul pe profit se plătește trimestrial în avans (trebuie să îl estimezi pe parcursul anului). La sfârșitul anului, orice diferență prin care datorezi mai multe impozite trebuie achitată nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Alte impozite

❏ Accizele;❏ Taxele pentru resursele naturale;❏ Taxele locale;❏ Taxele rutiere;❏ Impozitul pe bunurile imobiliare etc.

Taxele locale sunt, de obicei, plătite trimestrial. Cea mai frecventă taxă locală este taxa pentru unitățile comerciale și/sau de servicii. Suma exactă a acesteia se stabilește, de obicei, anual de către autoritatea locală. De exemplu, în municipiul Chișinău, pentru un magazin cu suprafața