Violența în familie, în contextul crizei COVID-19: Peste 60% din adresările la organizațiile specializate sunt ale femeilor din mediul urban

• Salvează articol

În perioada stării de urgență, femeile din mediul urban au fost mai vulnerabile în fața violenței (între 64% și 80% din adresări la organizațiile specializate). În majoritatea cazurilor, acestea sunt mame cu unu sau trei copii și au vârsta între 25 și 45 de ani, arată datele unei evaluări rapide realizate de UN Women Moldova în colaborare cu Centrul Internațional „La Strada” Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul financiar al Suediei.

Potrivit studiului, măsurile restrictive impuse de pandemia COVID-19 au contribuit semnificativ la creșterea numărului de cazuri de violență împotriva femeilor, iar multe adăposturi au fost nevoite să-și închidă ușile din motive de siguranță. În acest context, lipsa resurselor și mijloacelor de comunicare pentru a raporta cazurile de violență și a accesa serviciile esențiale de asistență, precum și prezența continuă a agresorilor au contribuit la vulnerabilitatea femeilor și copiilor victime ale violenței domestice și în bază de gen.

Toate femeile care au solicitat asistență în perioada stării de urgență sufereau de violență în familie cu mult timp înainte de pandemie. De cele mai dese ori erau forme combinate de violență, în special fiind vorba de violență psihologică, fizică și economică. 

Printre principalele necesități ale femeilor afectate de violența în familie sunt produse de primă necesitate și alte nevoi financiare, necesitatea de a găsi un adăpost, precum și accesul la serviciile de asistență medicală, consiliere psihologică și asistență juridică. 

De asemenea, din cauza măsurilor de restricții impuse de pandemie, femeile se confruntă cu reducerea semnificativă a capacității de cumpărare, creșterea presiunii generate de închiderea grădinițelor și trecerea la studiile școlare în regim online, precum și accesul limitat spre servicii sau autorități și spre măsurile de protecție împotriva COVID-19.

„Frustrarea legată de riscurile de îmbolnăvire, dar și de pierderile economice, incertitudinea, limitarea la domiciliu și alte restricții impuse de pandemie, cresc riscul de violență în familie. În același timp, serviciile de prevenire și protecție împotriva violenței asupra femeilor sunt mai puțin disponibile, fie ca urmare a schimbării regimului de muncă, a lipsei de informații despre noile moduri de acces la servicii, a deplasărilor restricționate sau a controlului constant al abuzatorilor asupra partenerelor, pe durata de pandemie.”- a menționat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

În același timp, sistemul de asistență și protecție a victimelor violenței în familie a fost pus în situația să facă față unei duble provocări – să continue să asigure nevoile persoanelor afectate de violență, dar și să respecte măsurile de prevenire a răspândirii infecției. Astfel, mai multe organizații au fost nevoite să-și revizuiască regimul de lucru, să-și ajusteze serviciile prestate, unele chiar suspendându-și activitatea pentru a preveni apariția focarelor de infecție.

Raportul vine și cu anumite recomandări care au drept scop îmbunătățirea răspunsului sistemic la nevoile victimelor violenței în familie și copiilor acestora, identificate în cadrul prezentei evaluări. 

Printre recomandările principale se enumeră: asigurarea cu mijloace de protecție individuală a instituțiilor, dotarea tehnică corespunzătoare a centrelor pentru victimele violenței în familie, asigurarea disponibilității și diversificarea serviciilor centrate pe nevoile victimei, diversificarea serviciilor de cazare (apartamente sociale, locuințe de criză, etc.), extinderea și diversificarea programelor de abilitare economică a femeilor afectate de violență în familie și altele.

Potrivit autorilor, în timpul stării de urgență, mai multe telefoane ale instituțiilor publice erau nefuncționale, inclusiv telefoane ale instituțiilor care puteau ajuta victimele violenței în familie. În aceste perioade, autoritățile centrale și locale se cuvine să asigure o mai bună funcționare a serviciilor publice. Totodată, centrele de plasament ar trebui să-și continue activitatea în perioade de criză și să primească beneficiare noi. 

Evaluarea rapidă a fost efectuată în perioada mai – iulie 2020, de către UN Women Moldova în colaborare cu Centrul Internaţional „La Strada” Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul financiar al Suediei,  pentru a înțelege impactul crizei asupra femeilor afectate de violență în familie, a analiza provocările răspunsului sistemic la cazurile de violență în familie și a identifica posibile schimbări sistemice necesare pentru a face față situațiilor de criză, iar rezultatele acestei evaluări rapide au fost prezentate și discutate în cadrul unui club de presă online, desfășurat în data de 7 august.

Vezi și aceste știri

La Strada: În izolare, femeile au suportat forme grave de violență psihologică în familie

Violența domestică, în perspectivă. Care sunt principalele cauze potrivit cărora femeile sunt agresate

Şeful ONU, despre violenţa domestică pe fondul crizei de coronavirus: „Femeile pot fi prinse în capcană cu parteneri abuzivi”

Advertoriale

Celebrăm Viața - un eveniment istoric în Programul „În Brațele Mamei” (FOTO)

PayPal Business – în premieră în Republica Moldova, doar la Victoriabank

Securitatea națională, între stereotipuri și realități. (STUDIU)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi

Abonamente Agora

SUSȚINĂTOR
App Agora

FAN
Invitații și Cadouri

AMBASADOR
Site fără reclamă