„Adolescenții pun la îndoială părerile adulților” iar „părinții refuză să discute pe anumite subiecte cu copii”. Conflictul dintre generații, o problemă veche, dar actuală (INTERVIU)

Conflictele dintre generații nu sunt de ieri. Ba mai mult, acestea au stat la baza unor celebre opere literare. Deși relația dintre părinți și copii este din ce în ce mai analizată, prăpastia dintre generații nu dispare. În contextul Zilei Tineretului, marcată pe 12 august, AGORA a vorbit cu psihologa Raisa Cerlat despre cele mai comune greșeli întreprinse de copii și părinți, dar și despre modalitățile de prevenire a neînțelegerilor.

– Ce înseamnă un conflict dintre generații și care sunt cauzele apariției acestuia?

– Conflictul dintre generații presupune o ciocnire între tendințe, dorințe, cerințe sau nevoi, ce apar simultan la reprezentanții acestor categorii de vârstă și sunt contradictorii. Pentru a înțelege cauzalitatea lor și evidenția metodele de soluționare, este necesar să înțelegem ce sunt generațiile și care este profilul lor psihosocial. Statistic vorbind, o generație se consideră o dată la fiecare 20-30 ani și depinde de contextul social și perioada istorică concretă. Adică, perioada în care suntem copii, cea în care devenim părinți, dând naștere altei generații, cea în care copii noștri au propriii copii și așa mai departe.

La nivel social, sunt active de obicei trei generații: cea a copiilor, cea a părinților și cea a bunicilor.
Raisa Cerlat, psihologă

– Care ar fi caracteristicile persoanelor din diferite generații, care pot genera conflicte?

– Spre exemplu, generația celor născuți după începutul anilor '80 până în 2000 sunt caracterizați prin orientare spre sine, spre propria securitate, spre valorizare personală și bunăstare financiară. Se observă aici, comparativ cu generația precedentă, centrarea pe propria persoană mai mult decât pe ceilalți și implicarea în anumite activități doar pentru beneficii concrete. Cei născuți după 2000 însă, trăiesc și își organizează viața într-o realitate tehnologizată. Deși nivelul lor de inteligență crește comparativ cu generațiile anterioare, nu tinde să se transforme într-o realizare socială concretă, ei având nevoie pentru asta de o motivație suplimentară. Aceste diferențe dintre generații, însoțite de lipsa comunicării ar putea contribui la apariția unor divergențe sau chiar conflicte. Dar de multe ori, cauzele conflictelor diferă de la caz la caz și necesită o abordare individuală.

Adolescenții pun la îndoială de multe ori părerile adulților, abordându-le cu cinism sau agresivitate, chiar și atunci când nu au alternative de înlocuire a acestora. Perioada respectivă este caracterizată de o criză adolescentină, numită criza de originalitate.
Raisa Cerlat, psihologă

– Care sunt atitudinile pe care trebuie să le adopte adulții în raport cu criza adolescentină?

– În fața fenomenului crizei adolescentine, părinții nu trebuie să fie nemulțumiți în cazul în care copilul devine altul în comparație cu cel care a fost. Ei consideră că acest fapt se datorează educației precare și decid să devină mai aspri. În asemenea caz, adolescenții se vor simți neînțeleși, iar tensiunea părinți-copii va crește. Totodată, părinții se simt ofensați, nerăsplătiți, nu știu cum să procedeze și lasă lucrurile să se desfășoare de la sine. Aceasta este o strategie ineficientă și poate aduce riscul de a lăsa adolescentul să adere la grupuri nepotrivite sau să achiziționeze comportamente distructive (fumat, băut, droguri) etc.

Atitudinile pozitive în raport cu adolescenții ar fi atunci când părintele abordează prietenește copilul, încearcă să îl ghideze, dar de la o anumită distanță, oferindu-i un spațiu personal mai mare; îl ajută să ia deciziile cele mai importante.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a conflictelor este atunci când părintele conștientizează necesitatea schimbării propriului comportament și a faptului că nu se poate comporta cu un adolescent așa cum s-a comportat când acesta era școlar sau copil mic. Părintele trece de la control și prescripții la ghidaj și monitorizare.
Raisa Cerlat, psihologă

– Care sunt greșelile care pot afecta relația dintre părinți și copii, în general?

– Printre aceste greșeli s-ar enumera lipsa de respect pentru copil. În acest caz copilul riscă să-și pună la îndoială propria valoare, considerând că dacă părinții lui nu-l respectă, atunci nu merită respectul nimănui. O altă greșeală ar fi neîncrederea în copil, însoțită de verificarea obsesivă a acestuia. Astfel de copii ajung să devină dependenți de părerea altora și să aibă o stimă de sine scăzută. Părinții trebuie să fie atenți și la folosirea pedepselor. Aceasta ar putea fi asociată cu stabilirea unor limite.

Pedeapsa poate fi eficientă atunci când e administrată într-o atmosferă calmă, non-agresivă și este necesar să fi fost anticipată. Adică copilul să știe că dacă face acel comportament va primi pedeapsa respectivă.
Raisa Cerlat, psihologă

Este greșit și atunci când părinții refuză să discute anumite subiecte cu copiii sau să le răspundă la întrebări. Abilitatea de a pune întrebări și de a primi răspunsuri este una esențială pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Refuzul de comunicare al părintelui poate îndemna copilul să-și caute răspunsurile în alte medii, de multe ori nesigure.

O altă greșeală comisă de părinți este compararea cu alți copii sau mustrarea acestuia în public. Ambele comportamente induc o senzație de insecuritate copilului, contribuind la scăderea imaginii și a stimei de sine a acestuia. Un bun exemplu ar fi aici și metafora copacului: Niciodată un măr nu va rodi prune, dar asta nu-l face mai puțin valoros. Ambii copaci sunt buni în felul lor.
Raisa Cerlat, psihologă

– Conflictele dintre generații pot apărea și în alt mediu decât în familie, de exemplu la muncă?

– Asemenea conflicte pot apărea în orice mediu există o interacțiune reciprocă dintre reprezentanții din diferite generații. În mediul profesional, relațiile dintre angajați pot genera nu doar stimulare, motivație sau satisfacție, ci și tensiuni sau chiar conflicte.

Drept cauze ale conflictelor dintre generații manifestate la locul de muncă ar putea servi: necunoașterea particularităților de vârstă a celor cu care interacționăm, sistemul valoric diferit, abordarea diferită a finalității interacțiunii (persoanele în vârstă se pot implica într-o activitate pentru căutarea de sens și semnificație, iar pentru cei tineri respectiva motivație este insuficientă); stilul diferit de abordare (cei tineri sunt mai grăbiți și mai predispuși la risc); experiența profesională diferită (persoanele în vârstă au o experiență profesională mult mai mare) etc.

Este necesar însă, să menționăm aici că astfel de conflicte pot fi atât destructive, cât și constructive. Acest lucru depinde de motivația persoanelor implicate de-a soluționa conflictul, cât și strategiile de soluționare selectate.

– Analizate în retrospectivă, neînțelegerile dintre generații s-au diminuat sau dimpotrivă, s-au intensificat în ultimii ani?

– Tensiuni la nivel de interacțiune dintre membrii diferitor generații au existat dintotdeauna. Înainte existau reguli clare de soluționare a conflictelor, susținute de tradiție și religie. Din cele mai vechi timpuri, persoanele mai în vârstă erau considerate mai înțelepte, iar în soluționarea neînțelegerilor apărute părerea lor era de obicei cea hotărâtoare.

Astăzi, datorită provocărilor tot mai complexe pe care le lansează societatea informațională, adică sarcini tot mai complexe comparativ cu generațiile anterioare, dar și datorită dezvoltării gândirii abstracte și a celei critic, rezolvarea conflictelor este privită altfel, iar regulile vizând tradiția, cultura și valorile fiind de multe ori neglijate.

Omul modern este stresat, mereu grăbit, în căutare permanentă, ceea ce contribuie la creșterea divergențelor dintre generații.
Raisa Cerlat, psihologă

– Cum a acționat pandemia și carantina asupra acestor conflicte? Credeți că izolarea le-a făcut pe părțile conflictului mai înțelegătoare?

– Perioada de carantină, în sine, nu generează astfel de conflicte. Au fost accentuate însă, sau scoase în evidență, conflictele deja existente, care anterior erau manifestate într-o formă latentă sau erau evitate.

Lipsa de comunicare anterioară a devenit o problemă și mai mare în condițiile izolării și a împărțirii permanente a aceluiași spațiu fizic cu alte persoane, conducând la divergențe crescute.
Raisa Cerlat, psihologă

În familiile în care problemele apărute în relația copii-părinți-bunei erau exprimate și abordate într-o manieră prietenească, constructivă, perioada de carantină a avut și multe efecte benefice: o pauză de regăsire și valorificare a eu-lui individual, mai mult timp acordat copiilor/părinților, diferite activități desfășurate în comun.

În vederea prevenirii conflictelor dintre generații, specialista recomandă adolescenților:

Să înțeleagă că, indiferent de viziunile diferite, părinții îi iubesc necondiționat;
Să încerce să învețe din experiența părinților, evitând greșelile proprii;
Să conștientizeze că, atunci când este implicat într-o dispută cu părintele, ar putea greși atât el, cât și părintele. Sau dimpotrivă, ambii ar putea avea dreptate, conflictul soluționându-se prin strategia win-win;
Să se implice activ, alături de ceilalți membri al familiei, în activitățile casnice. A crește mare înseamnă nu doar drepturi, ci și obligații, activități mai complexe;
Să comunice cât mai mult cu părinții. Orice neînțelegere vizând criza adolescentină poate fi soluționată prin intermediul unei comunicări empatice și prietenești;

Psihologa Raisa Cerlat aduce și câteva recomandări pentru părinți:

Să petreacă mai mult timp cu copilul/adolescentul, învățând să-l asculte și să-l înțeleagă;
Să implice adolescentul în luarea deciziilor vizând activitățile de familie, dar și în repartizarea bugetului familiei;
Să stabilească împreună regulile, necesare a fi respectate de fiecare membru al familiei;
Să-i ofere libertatea de alegere vizând hobby-urile practicate, stilul vestimentar abordat, orientarea profesională etc;
Să înțeleagă că adolescentul nu este perfect. Așa cum nici adultul nu este. Să-l accepte așa cum este și să-l laude pentru intențiile, inițiativele și încercările lui;
Să contribuie la asigurarea unui climat familial bazat pe prietenie, încredere și susținere reciprocă.

Specialista susține că recomandări au un caracter general. Ele sunt adaptate pentru relația părinte adolescent, dar pot fi folosite la diferite vârste pentru a preveni conflictele dintre generații

Igiena informațională este la fel de importantă ca cea personală. Avem grijă să fii informat și pe timp de pandemie! Dacă vrei să fii susținător al presei independente, devino membru al comunității AGORA!

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim