Ne amintim, campania electorală din 2016 a actualului președinte al Republicii Moldova a fost destul de intensă. Promovarea politicianului s-a făcut în mare parte prin banere de publicitate, dar și prin numeroase clipuri video. Pe canalul de YouTube al președintelui am enumărat cel puțin 16 clipuri postate de-a lungul campaniei. Principalele teme abordate de Dodon atunci țineau de importanța relațiilor de prietenie ale Moldovei cu Federația Rusă, statutul de neutralitate a țării, „genocidul asupra proporului”, dar și valorile familiale și creștine.

Am selectat cinci din aceste filmulețe, am analizat programul electoral al lui Igor Dodon și am contrapus spusele cu făcutele, adică vorbele și faptele, promisiunile și realizările. Mai jos sunt constatările.

„Avem nevoie de parteneriat strategic cu Federația Rusă”

În primul punct din programul său electoral, Dodon promitea că va restabili parteneriatul strategic cu Rusia și că are drept scop deschiderea completă a pieței rusești pentru produsele moldovenești. Iată și spotul video ca dovadă.

După patru ani, realitatea este cu totul alta decât cea promisă de Dodon. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în ultimii cinci ani, exportul de mărfuri moldovenești către Federația Rusă a înregistrat o scădere semnificativă și nu a depășit pragul de 255 de mii de dolari anual. Pe de altă parte, tot în ultimii cinci ani, România a devenit principala piață de desfacere pentru Republica Moldova. Aici s-a înregistrat o creștere a exportului de mărfuri, atingând pragul de aproximativ 800 de mii de dolari anual.

E de menționat totuși că pe parcursul ultimilor patru ani, Igor Dodon a avut numeroase deplasări la Moscova în calitatea sa de președinte, punctând întrevederi atât cu omologul său rus Vladimir Putin, dar și cu alți oficiali ruși. Vă lăsăm pe voi să decideți dacă prin aceste deplasări și întrevederi, președintele Igor Dodon și-a îndeplinit sau nu promisiunea privind restabilea parteneriatului strategic cu Federația Rusă.

„Veniți acasă, măi copii”

La început de mandat, Dodon se arăta foarte îngrijorat de migrația masivă a cetățenilor din țară, în special a tinerilor, pe care îi îndemna să revină acasă.

Pentru a opri migrația, Dodon a promis crearea noilor locuri de muncă, majorarea salariilor, pensiilor și indemnizațiilor. Totuși, datele oficiale arată că cel mai mare val de emigrare a fost înregistrat începând cu 2017, an în care Dodon își exercita deja funcția de președinte. Datele oferite de Biroul Național de Statistică arată astfel:

Ajutor pentru tinerele familii

Totodată, Dodon acuza vechiul regim de incapacitatea de a susține tinerele familii și promitea crearea unui program social pentru noii căsătoriți.

Se pare că acțiunile șefului statului în această direcție nu i-a prea stimulat pe tineri să-și întemeieze propiile familii. Realitatea arată că numărul celor care sunt gata să-și facă o familie scade în fiecare an.

„Miliardul înapoi”

„Returnarea miliardului” a fost un alt cal de bătaie în programul electoral al președintelui. În 2014 a fost săvârșit cel mai mare furt din istoria țării. Peste doi ani, în 2016 a fost adoptată așa-zisa „Lege a miliardului”, care pune pe seama cetățenilor recuperarea banilor.

Înainte de a deveni președinte, Dodon promitea pedepsirea tuturor celor ce au participat la furt și anularea „Legii miliardului”.

La începutul acestui an, actualul Guvernator al Băncii Naționale, Octavian Armașu, declara că o eventuală anulare a Legii miliardului „ar însemna depreciere, creșterea inflației și instabilitate” pentru R. Moldova. „Legea miliardului nu este un moft. E un instrument prin care Banca Națională a fost capitalizată, după ce a fost acordat acel credit de urgență. Eu îndemn politicienii când abordează acest subiect să o facă cât mai responsabil”, a declarat guvernatorul BNM

La scurt timp, Dodon a găsit o altă formulă pentru recuperarea miliardului, prin redistribuirea unei cote părți din profitul Băncii Naționale. Inițiativa a atras însă critici, oponenții politici calificând-o drept minciună și manipulare în context electoral. Astăzi, niciunul dintre benefeciari nu stă în pușcărie, iar cetățenii încă continuă să întoarcă datoria. Totuși, în ultimele săptămâni și pe final de mandat, asistăm la o reluare a retoricii președintelui pe acest subiect.

Citește și: Dodon anunță cât s-a recuperat din furtul miliardului și eventuale acțiuni peste hotare: „Știm deja unde sunt active, bani cash de sute de milioane de dolari”

Diferendul transnistrean

Una din prioritățile anunțate în campania din 2016 de Igor Dodon, era de asemenea și soluționarea conflictului transnistrean. Pe lângă faptul că problema transnistreană nu a cunoscut vreo schimbare în această perioadă, pe final de mandat, președintele Igor Dodon a surprins opinia publică, după ce l-a numit „președinte al Transnistriei” pe Krasnoselski, liderul autoproclamatului teritoriu din stânga Nistrului.

Ulterior, instituția prezidențială a venit cu o explicație în acest sens.

„Expresiile utilizate țin de un context exclusiv protocolar și nu se extind asupra stării politice de facto privind statutul regiunii transnistrene a Republicii Moldova”, a transmis atunci Președinția.

Potrivit presei, ceea ce într-adevăr s-a schimbat pe parcursul mandatului este venitul lui Igor Dodon. Astfel, dacă în 2016, acesta a raportat un venit de circa 183 de mii de lei, atunci, în anul 2019, venitul președintelui a crescut până la 227 de mii de lei.

Anul acesta alegerile prezidențiale sunt planificate pentru data de 1 noiembrie. Igor Dodon încă nu și-a anunțat oficial candidature sa la funcția de președinte al Republicii Moldova.

* Autor: Ana Baciu, participantă în cadrul Academiei de Jurnalism Participativ