Nina Vascan s-a ales cu titlul de decan al autorității judecătorești, iar Victor Boico – cu titlul de veteran al sistemului judecătoresc, ambii magistrați fiind de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

A devenit decan al autorității judecătorești și Iulia Grosu, de la Curtea de Apel Bălți. Același titlu l-au obținut Nina Cernat, Ana Panov, Ion Muruianu și Sergiu Furdui de la Curtea de Apel Chișinău.

Titlul de decan al autorității judecătorești este oferit persoanelor cu experiență de peste 30 de ani, iar în cazul veteranilor sistemului judiciar e nevoie de o experiență de 25 de ani. În ambele cazuri, comportamentul ireproșabil este obligatoriu.

„Condițiile sunt întrunite de toate persoanele, toți au evaluări „foarte bine” sau „excelent”. Sancțiuni disciplinare niciunul nu are pe parcursul ultimului an”, a spus membra CSM Mariana Timotin Grama.

Totuși, unii au fost vizați, anterior, în scandaluri publice.

Platon - condamnat, Corduneanu - achitat

De exemplu, Vladimir Boico este cunoscut opiniei publice pentru deciziile controversate pe care le-a emis anterior, scrie anticorupție.md. Boico a fost președintele completului de judecată care, la 20 aprilie 2017, l-a condamnat pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. În 2014, judecătorul i-a declarat nevinovați pe Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul MAI şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, în dosarul 7 aprilie 2009, după ce ex-deputata Valentina Cuşnir i-a acuzat că au maltratat-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. În aprilie 2014 Boico l-a condamnat la închisoare pe Gheorghe Popa, primul judecător din Moldova prins în flagrant cu mită. După mai bine de trei ani, CSJ a constatat că dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa a fost o provocare pusă la cale de instituțiile de drept.

Regiunea transnistreană - stat separat

Iar în 2012, Sergiu Furdui, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, odată cu Nina Cernat, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ. Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Mai mult, ăn 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire. În același mod, judecătorul a intrat și în proprietatea unui apartament și a unor terenuri agricole.

Apartament de lux pe numele soacrei

Cu referire la Nina Cernat, presa a scris, în 2012, că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux din capitală, într-un cartier supranumit „Orașul poveștilor”, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Bătrâna a cerut în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu a executat la timp lucrările de construcţie. Curtea de Apel Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de fostul ministru al Justiției Oleg Efrim, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală. Ulterior, după venirea lui Mihai Poalelungi la conducerea CSJ, Nina Cernat și Ion Muruianu, fost președinte al CSJ, au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău.

Jurnaliștii - „câini turbați”

Anticorupție.md a mai scris că Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CtEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituțională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“.

Opt ani pentru judecarea unei cauze

Ana Panov a făcut parte din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău care a emis o hotărâre în dosarul Botezatu. Cazul a ajuns la CtEDO, care a constatat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea cauzei echitabil și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de tocmai opt ani. Ministerul Justiției a solicitat încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei, de la cei trei magistrați ai Curții de Apel Chișinău. Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiție a fost respinsă de Judecătoria Chișinău. Ulterior, decizia a fost menținută și de magistrații de la Curtea de Apel Bălți.

Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nina Vascan au fost obiect de examinare la CtEDO.