
Colac de salvare sau proiect cu lacune? Experții în energetică spun dacă gazul european va ajunge în Chișinău și regiuni prin conducta Ungheni-Chișinău
După ani de tărăgănare și de vociferare a noi termene, lucrările de construcție a conductei de gaze Ungheni-Chișinău au fost finalizate. Anunțul a fost făcut de Ministerul Economiei și Infrastructurii, care precizează că după darea în exploatare, la prima etapă, prin gazoduct vor putea fi livrate 1.5 mln m3 de gaze pe zi, iar către 1 decembrie 2020 vor putea fi transportate până la 3 mln m3 de gaze pe zi. AGORA a contactat mai mulți experți în energetică pentru a vedea ce schimbări aduce gazoductul și dacă livrarea de gaze este posibilă.
・
Expertul asociat în energetică IDIS „Viitorul”, Ion Munteanu, ne-a comunicat că acest gazoduct are drept scop principal diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale ale Republicii Moldova și, ca în final, să asigure securitatea energetică a țării și chiar să ofere alternativă de aprovizionare a gazelor naturale, mai ieftine decât cele în prezent.
Până la moment, specialistul Sergiu Tofilat susține că gazoductul nu a adus schimbări, pentru că în Iași sau la Ungheni gaz nu este, de aceea trebuie să fie finalizate lucrările și pe teritoriul României, peste 160 de km pe direcția Onești-Gherăești-Lețcani.
„Când vor fi finalizate lucrările, vom avea acces să cumpărăm gaz de pe piața europeană, prin conductele României, Ungariei, Bulgariei, Austriei și va trebuie să rezervăm conducte, în funcție de unde o să cumpărăm gazul”, ne-a comunicat acesta.
Impactul asupra regiunii transnistrene
Totuși, acest proiect ajută la obținerea unor pârghii de negociere egale cu Gazprom-ul, ca să nu abuzeze ei de poziția lor dominantă pe piață, susține Tofilat.
Acest lucru o să ne permită două aspecte importante, prima este să excludem din contractul existent clauzele abuzive, ele sunt minimum trei: arbitrajul de la Moscova și judecarea litigiilor unde noi nu avem nicio șansă, repartizarea ilegală a veniturilor din tranzitul gazelor, la moment repartizarea veniturilor din tranzit este din faptul că Gazprom folosește rețele noastre pentru a tranzita gaz spre Balcani, acest venit se repartizează în proporție de 50 la 50 între Moldova și regiunea Transnistreană. Veniturile trebuie să fie repartizate proporțional cu cheltuielile de exploatare a rețelelor. Chestiunea constă că la noi pe teritoriul Moldovei sunt 72% din lungimea rețelelor și în Transnistria doar 28%. Asta este în favoarea Transnistriei și în defavoarea Republicii Moldova.
Sergiu Tofilat, expert în energetică
Autor:
Cea de-a treia clauză abuzivă, potrivit expertului, este obligația Moldovagaz de a livra gaze pe datorie în stânga Nistrului.
„Anume chestiunea asta permite Moscovei, prin intermediul Gazprom, să finanțeze regiunea. Toată economia Transnistriei se ține pe faptul că ei primesc gaz gratuit și din el fac metal, energie, materiale de construcție, le vând și au venituri și își pot finanța regimul. Dacă noi întrerupem această practică ilegală, nu mai livrăm gaz, noi putem vorbi despre încheierea conflictului transnistrean”, a adăugat Sergiu Tofilat.
În ultimii 10 ani, 35% din bugetul regiunii a fost finanțat din acest gaz, care vine gratuit. El este vândut la consumatorii locali, inclusiv la Moldavskaia GRES (centrala termoelectrică de la Cuciurgan), care ne face nouă energie și este inclus în facturi pe care le plătim noi. Noi achităm energia, achităm costul gazului și banii se duc în buget, iar noi încă acumulăm datorii. Gazoductul ar înlătura aceste probleme
Sergiu Tofilat, expert în energetică
Autor:
Va ajunge gazul până la Chișinău?
Expertul Ion Munteanu susține că sunt șanse ca gazul să ajungă până în capitala țării, întrucât noi avem deja gaze din România care se consumă în regiunea din Ungheni și la moment se importă o anumită cantitate de gaze naturale.
Totuși, pentru a valorifica capacitatea maximă a gazoductului este necesar de a opera anumite intervenții la sistemul gazifer din România, autoritățile din România au declarat că acest lucru se va soluționa. Totul depinde de decizia factorilor politici și de voința politică. Din punct de vedere tehnic, acesta este suficient pentru a asigura volumul natural de gaze naturale, deja în ce măsură vor fi valorificată această capacitate depinde de factorii decizionali.
Ion Munteanu, expert în energetică
Autor:
La moment, Ion Munteanu susține că nu sunt eforturi concrete în vederea identificării altor surse de gaze naturale pe acest segment, în special cooperarea cu alte țări privind identificarea altor surse.
Sergiu Tofilat a declarat că în Chișinău gaz va fi, pentru că în capitală este cel mai mare din consum din R. Moldova și vor fi livrate gaze și în partea de vest până la graniță cu România.
„Sudul și nordul nu se vor putea alimenta, trebuie să fie stație de pompare, stație de măsurare pe toate direcțiile de la Chișinău spre sud și de la Chișinău spre Nord. însă Nordul poate fi alimentat prin gazoductul ACB, iar sudul prin gazoductul Trans-Balcanic existent pe direcția Turcia, Bulgaria, România, traversăm o bucățică de teritoriu și a Ucrainei și în Republica Moldova”, a comentat Tofilat.
Un miliard și jumătate de metri cubi este capacitatea totală a gazoductului, iar consumul moldoveni în jur de un miliard. Importantă este perioada de iarnă, atunci 80% din consum merg lunile octombrie-martie și aici debitul lui nu va asigura totalmente consumul țării, dar el nu va alimenta toată țara, ci doar centrul și raioanele de vest, eu cred că noi ne încadrăm liniștit în acești parametri.
Sergiu Tofilat, expert în energetică
Autor:
Parlicov: Doar construcția gazoductului nu este suficientă
Expertul Victor Parlicov este de altă părere. Potrivit lui, Gazoductul Ungheni-Chișinău, la fel ca și gazoductul Iași -Ungheni, ca elemente distincte, nu aduc nicio valoare, deoarece ele trebuie încadrate în sistemele de transport din România și din Republica Moldova, în așa fel încât să poată fi valorificat la capacitate deplină.
„Sistemele de alimentare cu gaze, atât în România, cât și în Republica Moldova au fost construite în așa fel încât Ungheniul era un punct periferic pentru sistem în Moldova și Iași-ul era un punct periferic pentru sistem în România, respectiv, atât pe partea română, cât și pe partea moldovenească, capacitățile țevilor care au fost aduse la Iași și Ungheni erau suficiente pentru a alimenta aceste două localități, dar nu erau prevăzute ca să asigure încă un miliard de metri cubi între sisteme. Pentru a avea sens, era nevoie de investiții mult mai majore”, a menționat Victor Parlicov.
În momentul de față, livrarea gazului din România este posibilă doar în anumite situații, susține Parlicov.
Doar construcția gazoductului nu este suficientă, pentru că este nevoie pe partea română să fie construit gazoductul Onești-Gherăești-Lețcani să ajungă la Iași și încă o stație de pompare de compresare a gazelor, pentru că sistemul din Republica Moldova funcționează la parametri de presiuni mai mari decât cel din România. Iar dacă pur și simplu deschizi robinetul, gazul se duce din Moldova și nu invers. Pentru a asigura că gazul vine din România este necesar de construit și o stație de compresare și pompare.
Victor Parlicov, expert în energetică
Autor:
Atunci când vor fi finalizate toate aceste lucrări, va putea fi livrat gaz într-un volum anumit, susține specialistul.
„Și acum poate veni, dar numai în situația când presiunea e foarte joasă la noi și se lucrează la presiune maximă în România. Dar în rest, în volume semnificative nu se poate lucra, mai ales în perioada de iarnă”, a adăugat expertul.
Potrivit lui, chiar și după finalizarea întregului proiect cu toate investițiile în jurul interconexiunii de gaze Iași-Ungheni, se va putea alimenta doar centrul și nordul, pe când sudul nu va putea fi alimentat, întrucât nu există gazoduct dinspre Chișinău spre sud.
„Gazoductul are plusuri că interconexiune va fi singura interfață directă cu sistemul european de gazoduct, dar sudul rămâne neacoperit și chiar iarna capacitatea gazoductului nu va fi suficientă pentru a asigura integral tot volumul necesar, deci gazoductul va putea fi folosit ca unul de rezervă”, conchide Parlicov.
Lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău au început pe 18 februarie 2019, iar valoarea estimată a proiectului este de circa 80 mln euro, conform devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de Transgaz, România.
Amintim că, lungimea totală a conductei este de 120 km, iar proiectul prevede și construirea a trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni). Capacitatea de transport anuală este de circa 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale.
Momentan, chiar dacă gazoductul devine funcțional și poate fi utilizat, nu există nici un contract comercial pentru aducerea de gaze românești în Republica Moldova. De altfel, principalul furnizor de gaze din Moldova este Gazprom. Contractul dintre Republica Moldova și Gazprom expiră în acest an, iar Guvernul va trebui să organizeze o licitație pentru gaze.