Expertul asociat în energetică IDIS „Viitorul”, Ion Munteanu, ne-a comunicat că acest gazoduct are drept scop principal diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale ale Republicii Moldova și, ca în final, să asigure securitatea energetică a țării și chiar să ofere alternativă de aprovizionare a gazelor naturale, mai ieftine decât cele în prezent.

Până la moment, specialistul Sergiu Tofilat susține că gazoductul nu a adus schimbări, pentru că în Iași sau la Ungheni gaz nu este, de aceea trebuie să fie finalizate lucrările și pe teritoriul României, peste 160 de km pe direcția Onești-Gherăești-Lețcani.

„Când vor fi finalizate lucrările, vom avea acces să cumpărăm gaz de pe piața europeană, prin conductele României, Ungariei, Bulgariei, Austriei și va trebuie să rezervăm conducte, în funcție de unde o să cumpărăm gazul”, ne-a comunicat acesta.

Impactul asupra regiunii transnistrene

Totuși, acest proiect ajută la obținerea unor pârghii de negociere egale cu Gazprom-ul, ca să nu abuzeze ei de poziția lor dominantă pe piață, susține Tofilat.

Cea de-a treia clauză abuzivă, potrivit expertului, este obligația Moldovagaz de a livra gaze pe datorie în stânga Nistrului.

„Anume chestiunea asta permite Moscovei, prin intermediul Gazprom, să finanțeze regiunea. Toată economia Transnistriei se ține pe faptul că ei primesc gaz gratuit și din el fac metal, energie, materiale de construcție, le vând și au venituri și își pot finanța regimul. Dacă noi întrerupem această practică ilegală, nu mai livrăm gaz, noi putem vorbi despre încheierea conflictului transnistrean”, a adăugat Sergiu Tofilat.

Va ajunge gazul până la Chișinău?

Expertul Ion Munteanu susține că sunt șanse ca gazul să ajungă până în capitala țării, întrucât noi avem deja gaze din România care se consumă în regiunea din Ungheni și la moment se importă o anumită cantitate de gaze naturale.

La moment, Ion Munteanu susține că nu sunt eforturi concrete în vederea identificării altor surse de gaze naturale pe acest segment, în special cooperarea cu alte țări privind identificarea altor surse.

Sergiu Tofilat a declarat că în Chișinău gaz va fi, pentru că în capitală este cel mai mare din consum din R. Moldova și vor fi livrate gaze și în partea de vest până la graniță cu România.

„Sudul și nordul nu se vor putea alimenta, trebuie să fie stație de pompare, stație de măsurare pe toate direcțiile de la Chișinău spre sud și de la Chișinău spre Nord. însă Nordul poate fi alimentat prin gazoductul ACB, iar sudul prin gazoductul Trans-Balcanic existent pe direcția Turcia, Bulgaria, România, traversăm o bucățică de teritoriu și a Ucrainei și în Republica Moldova”, a comentat Tofilat.

Parlicov: Doar construcția gazoductului nu este suficientă

Expertul Victor Parlicov este de altă părere. Potrivit lui, Gazoductul Ungheni-Chișinău, la fel ca și gazoductul Iași -Ungheni, ca elemente distincte, nu aduc nicio valoare, deoarece ele trebuie încadrate în sistemele de transport din România și din Republica Moldova, în așa fel încât să poată fi valorificat la capacitate deplină.

„Sistemele de alimentare cu gaze, atât în România, cât și în Republica Moldova au fost construite în așa fel încât Ungheniul era un punct periferic pentru sistem în Moldova și Iași-ul era un punct periferic pentru sistem în România, respectiv, atât pe partea română, cât și pe partea moldovenească, capacitățile țevilor care au fost aduse la Iași și Ungheni erau suficiente pentru a alimenta aceste două localități, dar nu erau prevăzute ca să asigure încă un miliard de metri cubi între sisteme. Pentru a avea sens, era nevoie de investiții mult mai majore”, a menționat Victor Parlicov.

În momentul de față, livrarea gazului din România este posibilă doar în anumite situații, susține Parlicov.

Atunci când vor fi finalizate toate aceste lucrări, va putea fi livrat gaz într-un volum anumit, susține specialistul.

„Și acum poate veni, dar numai în situația când presiunea e foarte joasă la noi și se lucrează la presiune maximă în România. Dar în rest, în volume semnificative nu se poate lucra, mai ales în perioada de iarnă”, a adăugat expertul.

Potrivit lui, chiar și după finalizarea întregului proiect cu toate investițiile în jurul interconexiunii de gaze Iași-Ungheni, se va putea alimenta doar centrul și nordul, pe când sudul nu va putea fi alimentat, întrucât nu există gazoduct dinspre Chișinău spre sud.

„Gazoductul are plusuri că interconexiune va fi singura interfață directă cu sistemul european de gazoduct, dar sudul rămâne neacoperit și chiar iarna capacitatea gazoductului nu va fi suficientă pentru a asigura integral tot volumul necesar, deci gazoductul va putea fi folosit ca unul de rezervă”, conchide Parlicov.

Lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău au început pe 18 februarie 2019, iar valoarea estimată a proiectului este de circa 80 mln euro, conform devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de Transgaz, România.

Amintim că, lungimea totală a conductei este de 120 km, iar proiectul prevede și construirea a trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni). Capacitatea de transport anuală este de circa 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale.

Momentan, chiar dacă gazoductul devine funcțional și poate fi utilizat, nu există nici un contract comercial pentru aducerea de gaze românești în Republica Moldova. De altfel, principalul furnizor de gaze din Moldova este Gazprom. Contractul dintre Republica Moldova și Gazprom expiră în acest an, iar Guvernul va trebui să organizeze o licitație pentru gaze.