O lună până la alegerile prezidențiale: 3 milioane de alegători sunt așteptați să decidă cine merită șefia țării

O lună până la alegerile prezidențiale: 3 milioane de alegători sunt așteptați să decidă cine merită șefia țării

Cetățenii R. Moldova se pregătesc să decidă cine va sta la cârma țării în următorii patru ani. Ziua decisivă, a fost stabilită pentru 1 noiembrie când la urnele de vot sunt așteptați să-și imprime cuvântul peste 3 milioane de alegători din țară și de peste hotarele ei. În acest sens, pentru diasporă vor fi deschise ușile a 139 de secții de vot. Președintele ales în 2020 va fi al 6-lea în perioada celor 29 de ani de independență ai R. Moldova și al patrulea ales direct de popor. Peste o săptămână, noii candidați își vor începe campaniile electorale. Până atunci, însă, află cine au fost șefii statului, cum au fost aleși și cât de activ a ieșit populația la vot.

Scrutinul din noiembrie: A patra experiență când moldovenii pot alege direct președintele

Până la turul I al scrutinului prezidențial din această toamnă a mai rămas o lună. Alegerile din noiembrie vor intra în istoria R. Moldova ca fiind cea de-a patra experiență când poporul moldovenesc își alege direct șeful țării. Totuși, fotoliul de președinte va fi probat a șasea oară, așa cum R. Moldova a fost condusă de trei președinți aleși prin votul membrilor Parlamentului și de alți trei aleși direct de cetățeni. 

În decembrie 1991, prin alegeri directe, la cârma țării a fost numit Mircea Snegur. Agronom de profesie, Snegur a fost în funcție de președinte în perioada ianuarie 1992 -1997. 

În noiembrie 1996, moldovenii au fost chemați din nou la urnele de vot pentru a face o alegere. Drept urmare a scrutinului, istoricul Petru Lucinschi a fost numit cel de-al doilea președinte al R. Moldova. Lucinschi a deținut funcția în perioada ianuarie 1997- aprilie 2001.

Istoria R. Moldova este marcată de perioada anilor 2001- 2009, când prin două mandate consecutive, fotoliul de șef de stat a fost ocupat de liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin. De această dată, prin modificări legislative ale Constituției, Voronin nu a mai fost ales de vocea directă a poporului, ci prin vot al deputaților din Parlament. Primul mandat i-a fost atribuit în aprilie 2001, iar următorul în 2005.

Din 2009, R. Moldova a avut trei președinți interimari. Mai exact, în funcție a fost liderul de atunci al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, pentru perioada septembrie 2009 - decembrie 2010. Urmat de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, care a deținut funcția două zile - 28-30 decembrie. Următorul președinte interimar a fost reprezentantul democraților, Marian Lupu, care a deținut fotoliul de șef al țării în perioada decembrie 2010 - martie 2012.

Ulterior, Parlamentul avea din nou să-și spună cuvântul. Astfel, în 2012, jurist de profesie, Nicolae Timofti este numit noul președinte al R. Moldova.

Istoria țării este completată în 2016 cu ultimul nume cunoscut până acum pentru această funcție - Igor Dodon. Prin noi modificări legislative, liderul de atunci al Partidului Socialiștilor avea să fie ales direct de cetățenii țării. Funcția de președinte i-a fost atribuită, urmare a alegerilor din octombrie-noiembrie 2016. Dodon a fost președinte timp de patru ani, dorindu-și fotoliul și pentru al doilea mandat.

La 1 noiembrie, alegătorii vor ieși la vot pentru a decide cine va și în fruntea țării în următorii patru ani. Acestea vor fi cele de-a patrulea alegeri a președintelui prin vot direct.

La urnele de vot sunt așteptați peste 3 milioane de alegători

La începutul lunii august, în Registrul de Stat al Alegătorilor, erau înscriși 3.286.304 de alegători, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală. Dintre aceștia, ușor peste numărul de 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. 

Alți 229.570 de alegători au cetățenia R. Moldova, însă nu au înregistrare la domiciliu sau reședință. Aici se includ și cetățenii care au emigrat peste hotarele țării. 

Totodată, menționăm că, indiferent de restricțiile de circulație impuse de așa numitele autorități de la Tiraspol, în contextul pandemiei de COVID-19, la urnele de vot prevăzute pentru cetățenii R. Moldova cu domiciliu în localitățile din stânga nistrului, sunt așteptați alți 249.006 alegători.

Dacă ar fi să facem o comparație cu ultimul scrutin prezidențial din 2016, menționăm că atunci numărul de alegători incluși în listele electorale a fost de 2,812 milioane de persoane.

La scrutinul de acum patru ani, rata de participare a fost de 50,95% în turul I din 30 octombrie (sau 1,44 mil. de alegători) și de 53,45% în turul II din noiembrie (sau 1,61 mil. de alegători) când bătălia a fost dusă între cei doi candidați de atunci - Maia Sandu și Igor Dodon.

Cât despre participarea cetățenilor R. Moldova domiciliați în stânga Nistrului, în turul al doilea al scrutinului prezidențial din 2016, circa 15.000 de transnistreni votaseră până la ora 19:00.

Pentru diasporă, CEC a aprobat deschiderea a 139 de secții de vot

Pe 26 septembrie curent, membrii Comisiei Electorale Centrale au decis numărul și amplasarea secțiilor de vot de peste hotare pentru alegerile din 1 noiembrie. Inițial, CEC a cerut aviz Ministerului de Externe (MAEIE) pentru 202 secții de vot în diasporă, apoi, peste zece zile, a fost vorba deja de 145 de secții. 

Mai târziu, CEC a primit și un răspuns de la MAEIE: undă verde pentru 136 de secții. Iar într-un final au fost supuse votului și aprobate 139 de secții.

Iar pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din regiunea transnistriană, municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, CEC a constituit 42 secții de votare. Iată cum sunt amplasate:

Totodată, menționăm că în acest an, 60.030 de moldoveni de peste hotare, precum și cei domiciliați în localitățile din stânga Nistrului, s-au înregistrat prealabil pentru participarea prealabilă la alegerile pentru funcția de președinte țării. 

Este cel mai mare număr înregistrat de sistemul CEC de la înființarea acestuia, și de 17 ori mai mare decât numărul de moldoveni care s-au înregistrat prealabil în 2016, în pragul precedentelor alegeri prezidențiale. Atunci, în sistem figurau puțin peste 3.500 de moldoveni.

Alegerile prezidențiale din 2016: O mobilizare a diasporei fără precedent

La distanță de un deceniu, din 1996, cetățenii R. Moldova au putut alege direct președintele la scrutinul din 2016. Totul a fost posibil în baza deciziei Curții Constituționale (Hotărârea din 4 martie 2016) prin care modificările art. 78 din Constituția R. Moldova au fost declarate neconstituționale, iar Constituția țării s-a întors la redacția de până în anul 2000. 

Pentru alegerile din 2016, peste hotarele țării au fost deschise 100 de secții de vot. Pentru 95 de secții au fost tipărite numărul maxim de buletine - 3.000 bucăți. Chiar și așa, în 15 secții, din Federația Rusă, Canada, Irlanda, Marea Britanie,  Germania, Franța și Italia s-au constatat cazuri când nu au ajuns buletine de vot. 

Prezența la vot în diasporă a fost fără precedent. Datele arată că mobilizându-se, în ziua de 30 octombrie 2016, la secţiile de votare din străinătate au venit 67.205 de alegători, iar la turul II din 13 noiembrie numărul alegătorilor s-a dublat– 138.720 de persoane.

Candidați pentru funcția de președinte al R. Moldova în 2020. Cine mai așteaptă aprobarea CEC?

Alegerile prezidențiale vor avea loc în R. Moldova pe 1 noiembrie 2020. Până în prezent în lupta pentru fotoliul de președinte au fost înregistrați trei candidați. Mai exact, vorbim despre liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi și președintele Partidului Platforma DA, Andrei Năstase. Așa cum cei doi au depus listele cu semnături colectate în susținerea lor, în aceeași zi, ordinea aflării în buletinul de vot a fost decisă prin tragere la sorți - Usatîi urmând să ocupe poziția întâi. Ulterior CEC a aprobat și candidatul Tudor Deliu, de la PLDM. 

Aici ținem să menționăm că CEC a refuzat înregistrarea unui singur pretendent – președintele Pro Moldova, Andrian Candu.

Au mai depus listele cu semnăturile colectate și așteaptă decizia privind înregistrarea în cursă candidatul independent, dar susținut de PSRM, Igor Dodon, Violeta Ivanov, înaintată de PP Șor, precum și lidera PAS, Maia Sandu.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
42 de secții pentru cetățenii din stânga Nistrului, la alegerile prezidențiale din noiembrie

42 de secții pentru cetățenii din stânga Nistrului, la alegerile prezidențiale din noiembrie

Sandu, Deliu, Țîcu, Usatîi și Chirtoacă au semnat o scrisoare comună către oficiali UE: Există riscul unei fraudări masive a alegerilor (DOC)

Sandu, Deliu, Țîcu, Usatîi și Chirtoacă au semnat o scrisoare comună către oficiali UE: Există riscul unei fraudări masive a alegerilor (DOC)

De la 202 au ajuns la 139. Cum a decis CEC numărul secțiilor de vot din străinătate și amplasarea acestora

De la 202 au ajuns la 139. Cum a decis CEC numărul secțiilor de vot din străinătate și amplasarea acestora

Izolarea Transnistriei - un gest de dispreț sau jocuri de culise în context electoral? Cui dăunează și pe cine avantajează (OPINII)

Izolarea Transnistriei - un gest de dispreț sau jocuri de culise în context electoral? Cui dăunează și pe cine avantajează (OPINII)

Cot la cot cu angajații din ministere, agenții sau Președinție: 47 de studenți încep stagii practice în instituții publice cu sprijinul UE

Cot la cot cu angajații din ministere, agenții sau Președinție: 47 de studenți încep stagii practice în instituții publice cu sprijinul UE

Precipitații abundente în nordul Turciei: Mai multe localități au fost inundate

Precipitații abundente în nordul Turciei: Mai multe localități au fost inundate

Advertoriale
Aridon Group – 30 de ani de succes, realizări, clienți fideli și echipă dedicată (VIDEO)

Aridon Group – 30 de ani de succes, realizări, clienți fideli și echipă dedicată (VIDEO)

Preotul Petru Ciobanu – printre primii absolvenți ai meseriei de cultivator-procesator de bacifere ai Școlii Profesionale Nisporeni

Preotul Petru Ciobanu – printre primii absolvenți ai meseriei de cultivator-procesator de bacifere ai Școlii Profesionale Nisporeni

Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului și un plan de acțiuni pentru un termen de până la 10 ani

Localitățile Bulboaca și Speia vor avea până la sfârșitul anului propria strategie de dezvoltare a turismului și un plan de acțiuni pentru un termen de până la 10 ani

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Grijile mari ale copiilor mici (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Rusia intră de azi în default tehnic: Țara este în incapacitatea de-ași îndeplini obligațiile față de creditorii externi
  • 2
    Primarul capitalei: Suntem chemați în judecată pentru anularea deciziei CMC privind tarifele la călătoria cu transportul public
  • 3
    Primele imagini din cadrul vizitei Maiei Sandu în Ucraina. Șefa statului a fost în Borodianca, Bucea și Irpini (FOTO. VIDEO)
  • 4
    Zelenski: Un atac din Transnistria va fi o palmă, la care Ucraina va răspunde cu o lovitură
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.