Scrutinul din noiembrie: A patra experiență când moldovenii pot alege direct președintele

Până la turul I al scrutinului prezidențial din această toamnă a mai rămas o lună. Alegerile din noiembrie vor intra în istoria R. Moldova ca fiind cea de-a patra experiență când poporul moldovenesc își alege direct șeful țării. Totuși, fotoliul de președinte va fi probat a șasea oară, așa cum R. Moldova a fost condusă de trei președinți aleși prin votul membrilor Parlamentului și de alți trei aleși direct de cetățeni.

În decembrie 1991, prin alegeri directe, la cârma țării a fost numit Mircea Snegur. Agronom de profesie, Snegur a fost în funcție de președinte în perioada ianuarie 1992 -1997.

În noiembrie 1996, moldovenii au fost chemați din nou la urnele de vot pentru a face o alegere. Drept urmare a scrutinului, istoricul Petru Lucinschi a fost numit cel de-al doilea președinte al R. Moldova. Lucinschi a deținut funcția în perioada ianuarie 1997- aprilie 2001.

Istoria R. Moldova este marcată de perioada anilor 2001- 2009, când prin două mandate consecutive, fotoliul de șef de stat a fost ocupat de liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin. De această dată, prin modificări legislative ale Constituției, Voronin nu a mai fost ales de vocea directă a poporului, ci prin vot al deputaților din Parlament. Primul mandat i-a fost atribuit în aprilie 2001, iar următorul în 2005.

Din 2009, R. Moldova a avut trei președinți interimari. Mai exact, în funcție a fost liderul de atunci al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, pentru perioada septembrie 2009 - decembrie 2010. Urmat de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, care a deținut funcția două zile - 28-30 decembrie. Următorul președinte interimar a fost reprezentantul democraților, Marian Lupu, care a deținut fotoliul de șef al țării în perioada decembrie 2010 - martie 2012.

Ulterior, Parlamentul avea din nou să-și spună cuvântul. Astfel, în 2012, jurist de profesie, Nicolae Timofti este numit noul președinte al R. Moldova.

Istoria țării este completată în 2016 cu ultimul nume cunoscut până acum pentru această funcție - Igor Dodon. Prin noi modificări legislative, liderul de atunci al Partidului Socialiștilor avea să fie ales direct de cetățenii țării. Funcția de președinte i-a fost atribuită, urmare a alegerilor din octombrie-noiembrie 2016. Dodon a fost președinte timp de patru ani, dorindu-și fotoliul și pentru al doilea mandat.

La 1 noiembrie, alegătorii vor ieși la vot pentru a decide cine va și în fruntea țării în următorii patru ani. Acestea vor fi cele de-a patrulea alegeri a președintelui prin vot direct.

La urnele de vot sunt așteptați peste 3 milioane de alegători

La începutul lunii august, în Registrul de Stat al Alegătorilor, erau înscriși 3.286.304 de alegători, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală. Dintre aceștia, ușor peste numărul de 2,8 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.

Alți 229.570 de alegători au cetățenia R. Moldova, însă nu au înregistrare la domiciliu sau reședință. Aici se includ și cetățenii care au emigrat peste hotarele țării.

Totodată, menționăm că, indiferent de restricțiile de circulație impuse de așa numitele autorități de la Tiraspol, în contextul pandemiei de COVID-19, la urnele de vot prevăzute pentru cetățenii R. Moldova cu domiciliu în localitățile din stânga nistrului, sunt așteptați alți 249.006 alegători.

Dacă ar fi să facem o comparație cu ultimul scrutin prezidențial din 2016, menționăm că atunci numărul de alegători incluși în listele electorale a fost de 2,812 milioane de persoane.

La scrutinul de acum patru ani, rata de participare a fost de 50,95% în turul I din 30 octombrie (sau 1,44 mil. de alegători) și de 53,45% în turul II din noiembrie (sau 1,61 mil. de alegători) când bătălia a fost dusă între cei doi candidați de atunci - Maia Sandu și Igor Dodon.

Cât despre participarea cetățenilor R. Moldova domiciliați în stânga Nistrului, în turul al doilea al scrutinului prezidențial din 2016, circa 15.000 de transnistreni votaseră până la ora 19:00.

Pentru diasporă, CEC a aprobat deschiderea a 139 de secții de vot

Pe 26 septembrie curent, membrii Comisiei Electorale Centrale au decis numărul și amplasarea secțiilor de vot de peste hotare pentru alegerile din 1 noiembrie. Inițial, CEC a cerut aviz Ministerului de Externe (MAEIE) pentru 202 secții de vot în diasporă, apoi, peste zece zile, a fost vorba deja de 145 de secții.

Mai târziu, CEC a primit și un răspuns de la MAEIE: undă verde pentru 136 de secții. Iar într-un final au fost supuse votului și aprobate 139 de secții.

Iar pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din regiunea transnistriană, municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, CEC a constituit 42 secții de votare. Iată cum sunt amplasate:

Totodată, menționăm că în acest an, 60.030 de moldoveni de peste hotare, precum și cei domiciliați în localitățile din stânga Nistrului, s-au înregistrat prealabil pentru participarea prealabilă la alegerile pentru funcția de președinte țării.

Este cel mai mare număr înregistrat de sistemul CEC de la înființarea acestuia, și de 17 ori mai mare decât numărul de moldoveni care s-au înregistrat prealabil în 2016, în pragul precedentelor alegeri prezidențiale. Atunci, în sistem figurau puțin peste 3.500 de moldoveni.

Aici ținem să menționăm că CEC a refuzat înregistrarea unui singur pretendent – președintele Pro Moldova, Andrian Candu.

Au mai depus listele cu semnăturile colectate și așteaptă decizia privind înregistrarea în cursă candidatul independent, dar susținut de PSRM, Igor Dodon, Violeta Ivanov, înaintată de PP Șor, precum și lidera PAS, Maia Sandu.