De ce sunt ISTORICE aceste negocieri de pace?

Primele discuții directe între talibani și reprezentanții guvernului afgan poartă un caracter istoric, deoarece militanții au refuzat până acum să se întâlnească cu reprezentanții statului, numindu-i „marionete” neputincioase și americani.

În 1973, a fost organizată o lovitură de stat sângeroasă pentru detronarea regelui Mohammed Zahir Shah și înființarea Republicii Afganistan. 

Cele două părți tind spre o reconciliere politică și încetarea deceniilor de violență, care au început cu invazia sovietică din 1979. Trupele conduse de SUA sunt prezente în Afganistan de aproape două decenii, după ce au lansat atacuri aeriene pentru a da afară talibanii în 2001, în urma atacurilor din 11 septembrie, efectuate de al-Qaeda la New York.

Cine participă la discuții?

Una dintre cele mai mari preocupări din cadrul negocierilor este lipsa relativă de unitate în cadrul echipei care reprezintă guvernul, societatea civilă și instituțiile religioase din afara controlului talibanilor.

Echipa guvernamentală, condusă de fostul șef de informații, Masoom Stanikzai, este alcătuită dintr-un grup divers de oameni care abia recent au început să lucreze împreună. Unii sunt oficiali guvernamentali, alții sunt membri ai partidelor politice rivale și reprezentanți religioși, iar majoritatea sunt membri ai societății civile. Echipa include patru femei, printre care Fawzia Koofi, care a supraviețuit luna trecută o încercare de asasinare.

Majoritatea membrilor echipei talibane au lucrat împreună de mai bine de un an la negocierile cu SUA. Echipa se află sub noua conducere a judecătorului-șef al mișcării, Abdul Hakim, dar nu există o diversitate politică sau religioasă aparentă în componența sa. Se așteaptă ca această echipă să ofere negociatorilor talibani un avantaj.

Cum au fost întâlnirile inițiale?

Oficialii ambelor părți au descris prima întâlnire de sâmbătă drept una cordială. Aceștia se ocupau cu logistica,  în loc de un plan de acțiuni concret pentru aducerea păcii în Afganistan. La fel s-a întâmplat și la reuniunea de duminică. Părțile au convenit asupra formării unori echipe mai mici, care se așteaptă să se întâlnească mai frecvent, și modalitatea de comunicare  între ele.

„Am auzit lucruri pozitive despre [prima] întâlnire dintre cele două părți”, a declarat sâmbătă reporterilor Zalmay Khalilzad, trimisul special al SUA pentru Afganistan. El a arătat o serie de puncte de vedere pe care cele două părți le împărtășesc deja: importanța suveranității, independenței și dorința de a trăi într-o țară islamică.

Ambele părți au solicitat să se întâlnească fără prezența oficialilor din Statele Unite sau din orice altă țară. Khalilzad a spus că susține această decizie, dar că statul american „e gata să ajute, dacă este nevoie de ajutor”.

Care probleme vor fi cel mai dificil de rezolvat?

Drepturile femeilor, libertățile civile, democrația și structura forțelor de securitate ale țării sunt puncte semnificative și prioritare în agenda oficialilor. 

Părțile au viziuni diferite despre cum trebuie să arate Afganistanul postbelic. Talibanii se opun alegerilor, dorindu-și o țară guvernată de o interpretare strictă a legii islamice. Guvernul și grupurile societății civile vor să păstreze democrația țării, drepturile omului și libertățile civile.

Liderii talibani au spus că susțin interpretările drepturilor omului și ale drepturilor femeilor care nu intră în conflict cu legea islamică, dar care lasă mult loc pentru interpretare. Cu câteva zile înainte de începerea discuțiilor, talibanii l-au numit în funcție de negociator pe Hakim, cunoscut pentru cunoașterea profundă a dreptului islamic și a jurisprudenței.

Abdul Ghani Baradar, cea mai înaltă figură politică a talibanilor, a încuviințat drepturile egale în timpul declarațiilor sale de deschidere sâmbătă, spunând că grupul dorește ca Afganistan să fie țara: „unde toată lumea trăiește în pace și armonie și nimeni nu simte discriminare”.

Atât președintele afgan Ashraf Ghani, cât și rivalul său, Abdullah Abdullah, președintele Înaltului Consiliu pentru Reconciliere Națională din Afganistan, au avertizat că afganii care trăiesc sub controlul guvernului vor trebui probabil să facă sacrificii pe măsură ce negocierile de pace progresează.

Dar Abdullah a declarat pentru The Washington Post: „Pentru mine, o persoană, un vot - eu nu numesc aceste lucruri o linie roșie, dar asta este totuși critic... iar compromisurile asupra acestor lucruri nu ne vor duce la pace”.

Care este starea conflictului armat?

Inițial, oficialii afgani au cerut încetarea focului înainte de a începe discuțiile cu talibanii. Dar acordul de pace dintre SUA și talibani nu au obligat părțile să reducă violențele. În zonele puternic disputate, atacurile au crescut în ultimele luni și au continuat chiar și când părțile unde s-au întâlnit la Doha.

Potrivit Ministerului Apărării, zeci de luptători talibani au fost uciși de forțele de securitate afgane în provinciile Kandahar, Nangahar, Zabul și Baghlan vineri seara cu doar câteva ore înainte de începerea discuțiilor, iar violența a continuat după lansarea negocierilor de pace. Cinci ofițeri de poliție au fost uciși și patru răniți sâmbătă seara în orașul Kunduz, potrivit oficialilor. Cinci ofițeri de poliție au fost uciși și șapte forțe pro-guvernamentale rănite în provincia Kapisa.

Ce urmează?

Se așteaptă ca negocierile să devină mai complexe. Echipele trebuie să găsească un numitor comun asupra problemelor pe care le vor discuta și ordinea acestora. Judecând după declarațiile talibanilor și ale guvernului, părțile au deja așteptări diametral opuse. Guvernul afgan a acordat prioritate încetării focului, dar talibanii declară că vor fi de acord numai după ce se va ajunge la o soluționare politică - adică la sfârșitul negocierilor. Un compromis ar putea fi o perioadă de violență redusă. O posibilitate ar putea fi încetarea focului pentru a permite livrarea în siguranță a bunurilor și serviciilor esențiale umanitare.Munca ce urmează este una considerabilă. Discuțiile dintre SUA și talibani au eșuat de mai multe ori până să se ajungă la un numitor comun.