Irina Soltan
Decizia așa numitelor autorități de la Tiraspol de a prelungi regimul de autoizolare în contextul situației epidemice până la 1 decembrie se suprapune cu perioada scrutinului prezidențial ce va avea loc la 1 noiembrie în R. Moldova. În opinia experților, la mijloc ar fi și interese politice, or, cred unii, astfel nu ar fi posibilă schema transportării organizate a alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de vot de referință. Alții sunt de părere că alegători vor fi, dar în număr mai mic decât la alegerile prezidențiale din 2016 sau cele parlamentare din 2019. Aceasta în condițiile în care ar urma să stea în carantină 14 zile la întoarcere.
Igor Boțan: „Putem doar ghici comportamentul transnistrenilor în privința participării la alegeri”
Potrivit expertului politic Igor Boțan, decizia de autoizolare, așa cum a fost adoptată ea în Transnistria, se referă la teritoriul de acolo și nu la ceea ce așa zișii lideri transnistreni consideră a fi în afara hotarelor acesteia.
„De aceea noi putem doar ghici comportamentul lor, a transnistrenilor în privința participării la alegeri. Trebuie să înțelegem că proiectul pe care l-a înaintat Vadim Krasnoselski către Sovietul Suprem cu prelungirea acestei stări speciale până la 1 decembrie se referă la localitățile din Transnistria și focarele de colo. Decizia nu este foarte clară dacă cetățenii de acolo vor putea traversa Nistrul în ziua scrutinului”, spune Boțan pentru AGORA.
Potrivit lui, scrutinul ar urma să se desfășoare conform practicii și experienței acumulate în ultimii 25 de ani. „Acum cetățenii de acolo nu sunt izolați întru totul. Ei pot veni. Așa va fi și în timpul campaniei electorale, dar nu trebuie să excludem că vor exista și înțelegeri că atunci vor putea veni să voteze. Câți vor veni, nu știm”, a aspus expertul.
Oazu Nantoi: „Presupun că discuțiile dintre Gușan și Plahotniuc continuă și nu intenționează să-i facă jocul lui Dodon”
De altă opinie este deputatul Oazu Nantoi care consideră că decizia de prelungire a carantinei în stânga Nistrului, de fapt împiedică schema transportării organizate a alegătorilor în ziua votului. Lucru de care ar fi interesat candidatul la șefia statului Igor Dodon.
„Alegerile din 24 februarie 2019 au fost fraudate inclusiv prin înțelegerea lui Vlad Plahotniuc cu Victor Gușan și în urma acestei înțelegeri au fost transportate circa 37.000 de persoane cu indicații clare cum să voteze.
Acum situația s-a schimbat. Eu personal cunosc că Igor Dodon este tratat la Tiraspol cu dispreț. Dodon cu disperare încearcă să obțină transportarea alegătorilor din stânga Nistrului prin exercitarea presiunilor din partea Moscovei. Deocamdată ceva acolo nu merge și regimul anticonstituțional de la Tiraspol demonstrativ sfidează orice norme de bun simț cu aceste posturi în zona de securitate, cu restricțiile de circulație pentru locuitori.
Aici se poate de presupus că există în continuare un conflict, pentru că Igor Dodon a ieșit de sub controlul lui Plahotniuc la 8 iunie 2019. Se poate de presupus că comunicarea dintre Gușan și Plahotniuc continuă și nu intenționează să-i facă jocul lui Dodon”, afirmă Nantoi.
Totodată, deputatul susține că până la turul doi al alegerilor mai este timp și că regimul din stânga Nistrului poate să-și schimbe deciziile în orice moment. „Prin urmare nu mă grăbesc cu concluzii definitive. Trebuie să urmărim comunicarea lui Igor Dodon cu Kremlinul. Se vorbește că intenționează să mai plece în colo, și dacă va pleca, atunci cu certitudine unul dintre scopuri va fi „cerșitul” voturilor din Transnistria și deschiderea secțiilor de vot în Rusia”, a adăugat Nantoi.
Nantoi mai este convins că restricționarea circulației alegătorilor din stânga Nistrului n-ar putea fi motiv pentru amânarea alegerilor. „De la 2 septembrie 1990, până în prezent au fost multe scrutine în R. Moldova și nimeni și nicicând nu era preocupat de participarea cetățenilor din stânga Nistrului, în afara situațiilor cu transportarea organizată când se punea la cale fraudarea alegerilor”, susține Nantoi.
Expertul Ion Tăbârță: Nu este exclus ca decizia să fie un atu al lui Krasnoselski în negocierile cu Dodon.
O opinie similară are și expertul în relații internaționale, Ion Tăbârță, care consideră că astfel ar putea fi restricționată transportarea organizată a alegătorilor.
„Schema a fost folosită de două ori – la alegerile prezidențiale din 2016 și la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Ne amintim că la acele secții de vot, arondate regiunii transnistrene, mai nu intrau chiar și pe geam alegătorii. Avem și o adresare a Curții Constituționale la Parlament după alegerile prezidențiale din 2016 unde este sesizată această problemă, a transportării organizate, ceea ce n-a fost încă remediat de autoritățile moldovenești. Dacă circulația va fi restricționată, această schemă decade, iar cel care urma să profite de ea, era Igor Dodon”, spune expertul, care admite însă și un alt scenariu.
„Nu este exclus că deocamdată această decizie extinsă până la 1 decembrie să fie un atu al lui Vadim Krasnoselski în negocierile care se duc cu Igor Dodon. Din acest punct de vedere trebuie să așteptăm ce va fi atunci”, spune expertul.
Totodată, Ion Tăbârță susține că extinderea perioadei de carantină ar putea fi o tactică. „Mulți dintre observatori posibil să nu se concentreze pe acele secții de votare și în ciuda declarațiilor să avem această participare și transportare în mod organizat. Cred că schimbările în deciziile autorităților transnistrene nu vor fi oficiale, mai curând vor fi niște negocieri în culise”, spune Tăbârță.
Mai mult, expertul adaugă că acum toți cei care traversează Nistrul sunt obligați să stea în carantină de 14 zile la întoarcere, iar așa numitele autorități transnistrene nu pot zice că au izolat cetățenii categoric. Soluția pentru situația creată, crede Tăbârță, ar fi niște prevederi clare, legislative, precum că nu se permite transportarea organizată.
„Până în 2016 am avut o prezență redusă la urnele de vot a cetățenilor din stânga Nistrului – 2.000 - 3.000. Acum la ultimele două scrutine, începând cu 2016 a crescut considerabil numărul lor. Anume din cauza înțelegerilor din culise. Cred că totuși un număr va participa, dar mic, de câteva sute sau o mie de alegători”, și-a expus opinia expertul în relații internaționale.
CEC va sesiza instituțiile competente să asigure accesul la vot al cetățenilor din stânga Nistrului
„Urmează să sesizăm Biroul pentru Reintegrare și Comisia Unificată de control, care sunt competenți în soluționarea părții de acces a cetățenilor R. Moldova din regiunea transnistreană pe teritoriul aflat sub controlul constituțional. Din partea noastră, noi avem obligația de a organiza procesul electoral prin deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul aflat sub control constituțional, conform procedurii obișnuite. Nu deschidem și nu avem voie să deschidem secții de votare în regiunea transnistreană”, a menționat pentru AGORA secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi.
Numărul alegătorilor din stânga Nistrului a crescut considerabil la ultimele două scrutine
Aici precizăm că la ultimele două scrutine, desfășurate în 2016 și 2019, s-a atestat o creștere considerabilă a numărului alegătorilor din stânga Nistrului. Mai exact, în turul al doilea al scrutinului prezidențial din 13 noiembrie 2016, circa 15.000 de transnistreni votaseră până la ora 19:00 (cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare), pentru alegerea președintelui Republicii Moldova.
În 2019, la alegerile parlamentare din luna februarie, la urnele de vot s-au prezentat de două ori mai mulți cetățeni ai R. Moldova domiciliați în regiunea transnistreană comparativ cu alegerile prezidențiale anterioare. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), atunci 37.177 de alegători au votat în circumscripțiile nr. 47 și 48, dedicate regiunii transnistrene.
Un studiu realizat de Institutul de Politici și Reforme Europene în aprilie 2020 arăta că incertitudinea legată de legitimitatea voturilor exprimate de către cetățenii Republicii Moldova rezidenți transnistreni, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016 și în alegerile parlamentare din 2019, reprezintă un risc considerabil și în contextul alegerilor din toamnă. Iată ce menționau autorii:
În același timp, autoritățile secesioniste nu permit niciun fel de mobilitate, desfășurare de campanie și nici chiar accesul pe teritoriul lor pentru toți candidații electorali. Instituțiile mass-media de pe malul drept sunt, de asemenea, interzise în regiune. Majoritatea reprezentanților partidelor politice de pe malul drept al Nistrului, cu excepția celor care au înțelegeri directe cu Tiraspolul, au interdicția de a se deplasa prin regiune și nu au posibilitatea de a desfășura activități politice de nici un fel pe acest teritoriu.
Procesul de exprimare a voturilor de către rezidenții din regiunea transnistreană rămâne a fi o zonă gri. Locuitorii de acolo au acces minim, sau chiar deloc la informație obiectivă în ceea ce privește procesele și evenimentele de pe malul drept. Mai mult, aceștia nu au acces la principalele sursele mediatice din Moldova. Cu toate acestea, în ziua alegerilor, este organizat în mod anonim transportul pentru a aduce oamenii la secțiile de votare ca să își exprime votul. În cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, a fost organizată transportarea a 16.728 de alegători de pe malul stâng al Nistrului ce urmau să își exprime votul, mulți în schimbul unor mici recompense. Majoritatea acestora au votat pentru președintele pro-rus Dodon. În 2019, aproximativ 40 mii de locuitori ai regiunii transnistrene au participat în cadrul scrutinului electoral în circumscripția uninominală respectivă. În ambele cazuri, grupurile media și organismele de monitorizare au raportat zeci de cazuri de transportare organizată a alegătorilor care au fost plătiți pentru exprimarea votului – o tendință periculoasă conform raportului de monitorizare a alegerilor realizat de Promo-LEX.
Totodată menționăm că la 1 noiembrie în țară sunt planificate alegeri prezidențiale. Întretimp, așa numitele autorități de la Tiraspol au anunțat intenția de a prelungi autoizolarea populației, sub pretextul pandemiei de COVID-19, până la data de 1 decembrie curent.
În context, Biroul Politici de Reintegrare a venit cu o reacție: „Fără a diminua din importanța crizei epidemiologice și necesitatea de a proteja populația de riscul infectării, Biroul consideră că virusul nu trebuie utilizat în scopuri politice și în calitate de justificare pentru încălcarea drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al instituției.
Vezi și aceste știri
Transnistria se autoizolează până la 1 decembrie, în pofida îndemnului la cooperare al autorităților de la Chișinău
Un articol din Codul contravențional, cu privire la agitația electorală, discursul de ură și transportarea organizată, ar putea fi modificat
