Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte negative asupra populației. Romii au fost afectați disproporționat de pandemie, atât în plan economic, cât și social, situație determinată preponderent de nivelul scăzut de trai și de nivelul accentuat de marginalizare socială. Asta arată un studiu realizat de Centrul Național al Romilor.
Astfel, pandemia a accentuat divizarea clară a rolurilor de gen în familiile rome. Sarcinile de îngrijire au trecut totalmente în responsabilitatea femeilor, implicarea bărbaților fiind aproape nulă. 70% din femeile rome au relatat că a crescut numărul de ore dedicate curățeniei și, respectiv, 62% spun că dedică mai mult timp pregătirii meselor.
Din perspectiva sănătății, persoanele de etnie romă s-au dovedit a fi mai vulnerabile în perioada pandemiei. Mai mult de jumătate din romi au suferit de pe urma unor probleme de sănătate emoțională. Cele mai afectate în acest sens au fost femeile rome: circa 72%, față de 37% în cazul bărbaților. Peste 50% din romi nu au apelat la servicii medicale, chiar și în situația când au avut o problemă de sănătate care necesită să fie examinată de un medic. Totodată, aceștia au avut acces limitat la servicii de bază, precum ar fi asistență socială și servicii medicale.
Majoritatea romilor nu au acces sau nu au resursele necesare pentru achiziționarea echipamentelor de protecție contra COVID-19. În perioada de carantină, majoritatea absolută a femeilor rome nu au avut acces la echipamente de protecție (mănuși, mască) – 95% (în cazul bărbaților – 80%).
Persoanele de etnie romă ce au nivelul scăzut de studii au fost afectate cel mai mult de această criză, reprezentând o pondere mai mare în rândul celor ce și-au pierdut locul de muncă. Circa 70% din respondenții fără studii sau cu studii primare și 40% cu studii incomplete au raportat că și-au pierdut slujba. Criza pandemică a determinat reducerea mai multor venituri obținute de persoanele de etnie romă din activitățile economice. Peste 65% din romi ar fi dificil financiar să-și procure medicamente în sumă de 200 de lei.
Studiul a fost elaborat în parteneriat cu UN Women și finanțat de Suedia, în perioada aprilie-mai 2020. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 200 persoane de etnie romă din 12 localități.
Vezi și aceste știri
Cum să-ți pregătești copilul să se întoarcă la școală în vremea pandemiei? Sfaturile psihologilor
Psihologa Daniela Popa, despre cum gestionăm stresul în pandemie: Unii oameni au ieșit din criză mai puternici, alții s-au inhibat. Iată ce recomandă
La Strada: În izolare, femeile au suportat forme grave de violență psihologică în familie
Advertoriale
Orange a fost desemnată cea mai performantă rețea din Moldova pentru a 10-a oară consecutiv
Ești în căutarea unei universități din țară pentru a-ți continua studiile? Află care sunt motivele de a aplica la USC, de la absolvenții de succes ai universității
