Adrian Lupușor: BNM, Guvernul, Parlamentul și Consiliul de Securitate au reacționat inadecvat și insuficient, pentru a contracara tranzacțiile dubioase din sectorul bancar

• Salvează articol

Specialiștii de la Expert-Grup consideră că criza din sistemul bancar constituie principalul pericol în adresa securității naționale a țării. Sectorul bancara fost bulversat de „mega-tranzacțiile” realizate la sfârșitul anului 2014, în rezultatul acestora, cele trei bănci implicate s-au pomenit într-o situație critică. În acest context ignoranța instituțiilor competente ale statului a permis efectuarea tranzacțiilor dubioase, ceea ce a dus la agravarea crizei din sectorul financiar-bancar.

Criza din sistemul bancar constituie principalul pericol în adresa securității naționale a țării, iar modul în care autoritățile au intervenit în soluționarea acesteia este inadmisibil. În linii mari, acțiunile instituțiilor s-au redus la atenționarea administrațiilor celor 3 bănci privind riscurile aferente tranzacțiilor realizate, precum și la discuțiile în cadrul Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară sau în Consiliul de Securitate. Instituirea administrării speciale la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, creditarea acestor bănci sau activitatea comisiei parlamentare au fost acțiuni întârziate și au avut doar rol de atenuare a efectelor tranzacțiilor frauduloase. În fond, deși se dispunea de instrumentele necesare, instituțiile publice nu le-au utilizat pentru a contracara realizarea operațiunilor obscure. Legea instituțiilor financiare prevede expres că BNM poate limita activitatea băncilor comerciale (articolul 38, aliniatul 1, punctul f) și poate restricționa, suspenda sau interzice anumite tranzacţii sau operațiuni (articolul 38, aliniatul 2, punctul 3 e) în condițiile în care sunt periclitate interesele deponenților ori banca s-a angajat în operațiuni riscante sau dubioase.

Președinția și Guvernul puteau utiliza platforma Consiliului de Securitate sau a Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară pentru a suscita implicarea altor instituții, cum ar fi Procuratura sau Centrul Național Anticorupție, în contracararea operațiunilor. La rândul său, Procuratura sau Centrul Național Anticorupție puteau să se autosesizeze și să inițieze pe cont propriu investigații serioase ce vizau realizarea tranzacțiilor suspecte de către cele 3 bănci. Parlamentul ar fi putut avea un rol decisiv, fiind în stare să remanieze conducătorii neeficienți de instituții publice și să utilizeze instrumentarul legislativ în combaterea operațiunilor dubioase.

„Sectorul bancar rămâne slăbit în urma mega-tranzacțiilor suspecte care au avut loc la finele anului trecut. Problema majoră din sistemul bancar constă în modul cum au acționat autoritățile publice. De fapt BNM, Guvernul, Parlamentul, Consiliul  au reacționat inadecvat și insuficient, cu toate că au avut toate pârghiile necesare pentru a contracara aceste tranzacții,” declară Expertul economic Adrian Lupușor.

Cauzele fundamentale care au permis declanșarea crizei din sistemul bancar nu au fost
înlăturate. Prin urmare, există riscul repetării unor șocuri similare în viitor.
Astfel, problema transparenței acționarilor și guvernanței corporative din cadrul majorității băncilor nu a fost soluționată, responsabilitatea managerilor băncilor nu a fost fortificată, iar activitatea organelor de investigație pe marginea tranzacțiilor dubioase a celor 3 bănci aflate sub administrare specială este lentă și nu inspiră încredere. Astfel, persoanele responsabile din cadrul băncilor respective, a BNM, Guvernului și altor instituții relevante încă nu au fost sancționate (demiterea unui vice-Guvernator BNM nu este suficientă, iar demiterea președintelui CNPF este total inoportună). În plus, atât BNM, cât și CNPF nu dispun de garanții legale suficiente pentru a efectua o reglementare mai eficientă a sistemului financiar bancar și nebancar. Înlăturarea acestor deficiențe trebuie să fie o prioritate imediată pe agenda de guvernare, iar persistența problemelor respective menține riscul repetării în viitor a unor scenarii similare din sectorul bancar.

Pentru a asigura o intervenție mai eficientă a BNM, este necesară fortificarea substanțială a independenței acesteia. La moment, majoritatea actelor adoptate de către autoritatea monetară pot fi suspendate în rezultatul sesizării în instanțele de judecată, iar intrarea în vigoare a actelor normative ale băncii centrale este condiționată de expertiza juridică din partea Ministerului Justiției. Prin urmare, activitatea BNM poate fi ușor blocată de diferite grupuri de interese din afara acesteia, fapt cesubminează eficiența activității de reglementare a băncii. Astfel, este necesar de a fortifica independența BNM prin acordarea mai multor garanții juridice și eliminarea pârghiilor de imixtiune din partea altor instituții sau forțe politice. În mod evident, sporirea independenței BNM trebuie complementată cu transparentizarea și responsabilizarea acesteia, inclusiv prin crearea unui mecanism de evaluare externă a prestației profesionale a BNM.

Situație dramatică la cele trei bănci administrate de BNM
Băncile implicate în tranzacții dubioase realizate în 2014 au ajuns într-o situație dramatică și se află acum sub administrarea specială a BNM. Deteriorarea situației economice va afecta calitatea activelor și va genera noi provocări pentru instituțiile
financiare. Totodată volatilitatea pieței valutare și încrederea scăzută în instituțiile publice și în cele financiare reprezintă un risc pentru stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova.

Sectorul bancara fost bulversat de „mega-tranzacțiile” realizate la sfârșitul anului 2014. În rezultatul acestor tranzacții, cele trei bănci implicate s-au pomenit într-o situație critică. În rezultatul acestor operațiuni suspecte, în sectorul financiar s-a creat o gaură imensă de capital. În timp ce limita pentru principiul II al lichidității (lichiditatea curentă), este de minim 20%, în februarie 2015 la toate cele 3 bănci acest indicator era mult mai mic: Banca de Economii (-3,6%), Banca Socială (-69,2%) și Unibank (8,2%). Totodată, din cauza volumului enorm al activelor toxice pe care îl dețin cele 3 bănci problematice, aceste instituții financiare nu satisfac criteriul suficienței capitalului ponderat la risc, care este reglementat la un nivel minim de 16%. La finele lunii februarie 2015, cele 3 bănci aveau următoarele valori ale suficienței capitalului: Banca de Economii (2,4%), Banca Socială (2,9%) și Unibank (15,8%).Situația deplorabilă a băncilor a determinat BNM să instituie administrarea specialala aceste instituții.

Specialiștii de la Expert-Grup declară că este absolut necesară schimbarea abordării pe dimensiunea supravegherii sectorului financiar și în domeniul sancționării persoanelor implicate în tranzacțiile tenebre. Este nevoie de o atitudine responsabilă și severă din partea instituțiilor publice de resort, față de organizațiile ce se aventurează în tranzacții dubioase și față de persoanele ce realizează sau sunt complici la efectuarea operațiunilor frauduloase. În prezent anumite reușite în acest sens pot fi realizate, doar sub presiunea partenerilor de dezvoltare, în special FMI și UE. Într-un orizont mai îndepărtat de timp un progres mai amplu va fi obținut numai în contextul maturizării clasei politice.

Vezi și aceste știri

Top cele mai sigure orașe din lume în anul 2021

Cod Galben de înghețuri la sol: Ministerul Agriculturii informează despre metodele de prevenire a pagubelor provocate de răcirea vremii

iData: În Republica Moldova se află peste 65 de mii de persoane fizice care dețin în posesie 77.394 de arme

Advertoriale

Ludmila Dimitrachi, antreprenoare: „Timp de 17 ani în afaceri, pentru prima oară am primit un credit atât de rapid”

REF MOLDOVA 2021: Tendințele în construcții rezidențiale și potențialul clădirilor verzi în Moldova (VIDEO)

Marina, fata cu ochi albaștri care a îmblânzit mașinile de asamblat tricotaje la Hermina (FOTO)