Renato Usatîi, primul din buletin care se vrea „înscăunat” la conducerea țării. Cum a ajuns în politică și cu ce experiență e înarmat

Mai puțin de o lună rămâne până la ziua decisivă când poporul R. Moldova va ieși să-și spună cuvântul ce va decide cine va fi cap de țară în următorii patru ani. Printre cei ce vor scaunul Președinției se numără edilul de Bălți și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Acesta s-a înscris printre primii în lupta electorală, iar tragerea la sorți i-a oferit poziția întâia în buletinul de vot. Lupta de acest nivel este prima pentru Usatîi, el fiind anterior doar câștigător al alegerilor locale. AGORA a realizat dosarul candidatului.

2014: Renato Usatîi decide să se lanseze în politică și să reconfigureze un partid deja existent

Istoria formațiunii se trage din anul 1994, poziționându-se ca și forță politică de centru-stânga. Inițial aceasta se numea Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova. Începând cu vara anului 2004, în fruntea formațiunii este ales politicianul Nicolae Andronic, iar un an mai târziu se schimbă și denumirea în Partidul Popular Republican.

Prima încercarea a lu Andronic de a ceda conducerea formațiunii lui Usatîi avea să fie zece ani mai târziu, în aprilie 2014. La un congres al partidului, membrii au decis să-l redenumească în „Partidul Nostru”. Inițial, însă, Ministerul Justiției a respins înregistrarea modificărilor planificate la congres și nu a aprobat schimbarea denumirii, siglei și al președintelui, motivând prin faptul că ar fi fost încălcată procedura statutară a partidului.

Usatîi se vrea la alegerile parlamentare din 2014, dar ajunge să se refugieze la Moscova

Dorindu-și să participe la alegerile parlamentare din 2014, Renato Usatîi se gândește să-și formeze un alt partid - „PaRUs”, numele fiind o abreviere de la „Partidul lui Renato Usatîi”. Intenția este iarăși blocată de Ministerul Justiției, care nu a înregistrat partidul argumentând decizia prin faptul că ar fi fost falsificate în jur de 30% de semnături de pe lista membrilor. Mai mult, în baza bănuielilor, Ministerul Afacerilor Interne inițiază investigații.

Totuși, Usatîi insistă să fie inclus în cursa electorală, așa că decide să participe la alegeri pe lista partidul politic „Patria”, condus de fostul Ambasador al Moldovei în România și fost șef al al aparatului prezidențial în perioada lui Petru Lucinschi, Emilian Ciobu. Dar, nici de această dată nu a fost să fie.

Pe 27 septembrie, prin decizia Curții de Apel Chișinău, partidul „Patria” este exclus de pe listele electorale. Totul după ce o zi mai devreme, oamenii legii au adresat o sesizare la Comisia Electorală Centrală, partidul fiind bănuit că ar fi folosit finanțări din străinătate în campania electorală.

În ziua în care a fost pronunțată decizia, Usatîi pleacă din țară, în Federația Rusă. Ulterior, acesta avea să apară într-un material video, afirmând că a procedat astfel așa cum crede că ar putea fi arestat în R. Moldova.

Citește și: CtEDO a dat câștig de cauză Partidului „Patria”, pe listele căruia candida Usatîi și care a fost exclus din cursa electorală în 2014. Ce cheltuieli va suporta statul

Februarie 2015: Partidul Nostru este înregistrat oficial. Usatîi preia șefia la distanță

Pe 8 februarie 2015, după ce prima tentativă de veni în fruntea partidului a fost respinsă, se organizează repetat Congresul al IV-lea al Partidului Popular Republican. Și de această dată sunt reaprobate candidatura lui Usatîi la șefie, noul nume al partidului, dar și programului politic al formațiunii, prin votul unanim al celor 97 de membri prezenți la congres.

Aflat la Moscova în acea perioadă, Renato Usatîi se adresează mulțimii prin conexiune la Skype. Noua reconfigurare a partidului este aprobată pe 26 februarie și de Ministerul Justiției. Pe scena politică din R. Moldova apare „Partidul Nostru”.

Usatîi luptă, câștigă și renunță la fotoliu de primar de Bălți, plecând iar din țară

La începutul lunii mai a anului 2015, liderul Partidului Nostru revine în R. Moldova. Mai mult, acesta decide să se avânte în luptele electorale la alegerile locale din 14 iunie, pretinzând la fotoliul de primar al Bălțiului.

Peste 72% dintre localnicii ieșiți la vot s-au pronunțat pentru numirea lui la conducerea orașului. Astfel, Usatîi ajunge șef la primărie din primul tur al scrutinului.

La aceleași alegeri locale, partidul condus de el a câștigat 43 de mandate de primari în localitățile din țară, iar 1/4 din acestea erau șefii de orașe.

Usatîi gestionează Bălțiul până în octombrie 2016, când autoritățile de la Chișinău au emis mandat de arest pe numele său, învinuindu-l că în 2011 l-ar fi expropriat pe bancherul rus Gherman Gorbunţov de pachetul majoritar de acțiuni pe care le deținea la Universalbank şi ulterior ar fi comandat asasinarea acestuia. La finele anului, primarul părăsește țara, invocând presiuni din partea guvernării. Prin urmare, funcția de primar interimar este exercitată succesiv de trei persoane – Igor Șeremet, Leonid Babii și Nicolai Grigorișin.

Usatîi rămâne primar pe hârtie până în luna februarie a anului 2018, când a anunțat că cedează fotoliul său de la primărie. Astfel, în oraș sunt organizate alegeri locale noi, câștigate la fel de candidatul Partidului Nostru, Nicolai Grigorișin.

Partidul Nostru participă la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar fără fotolii în Parlament

Pe 24 februarie 2019 în țară se anunță alegeri parlamentare. Pentru prima oară în istoria țării, poporul își exprimă alegerea în baza unui sistem electoral mixt paralel. În lupta pentru scaune de aleși în Legislativ se înscrie și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi. Lista candidaților în circumscripția națională la funcția de deputat include 54 de candidați, membri de partid, 17 dintre ei candidează și în circumscripții uninominale. Sloganul campaniei electoral este „Moldova va fi liberă!”.

În ziua alegerilor, în jur de 1,4 milioane de oameni și-au spus cuvântul. Pe circumscripția națională, PN a acumulat 41.769 de voturi (2,95% din total) și nu s-a ales cu niciun mandat de parlamentar. Nici în cele 51 de circumscripții uninominale nu a învins vreun candidat al PN.

Drept urmare al scrutinului, în Parlamentul de legislatura a X-a au acces trei partide politice (PSRM, PD, P. Șor), Blocul electoral „ACUM”, trei candidați independenți și niciun reprezentant PN.

Ex-primarul luptă iar pentru șefia Bălțului și câștigă încrederea localnicilor

Pe 16 iunie 2019, la două zile de la schimbarea puterii de la Chișinău, Usatîi s-a întors în R. Moldova. El a fost audiat la PCCOCS, iar ulterior procurorii au anulat mandatul de arest pe numele său. Mai târziu, Usatîi a avut câteva ieșiri în fața presei, printre care și una în care a prezentat acte care ar face parte din raportul Kroll 2.

În toamna anului 2019 oamenii din satele și orașele țării sunt chemați să iasă la vot ca să-și aleagă primarii. Liderul PN decide să-și întoarcă șefia Bălțului și se înscrie în cursa electorală pentru 20 octombrie. Prezența la vot pe țară în această zi a fost de 41,73%.

Partidul Nostru obține în rezultat 51 de mandate de consilieri raionali, sau 4,6% din total. Plus 248 de mandate de consilieri locali (în sate și orașe) ce constituie 2,37% din total și 24 de mandate de primar, sau 2,67% din total.

În lupta din Bălți iese învingător Renato Usatîi. Se întâmplă în primul tur al alegerilor. Liderul PN acumulează peste 65% din voturile localnicilor și îl lasă în urmă pe candidatul PSRM Alexandru Nesterovschi cu 16%. În aceeași confruntare electorală a luptat și candidatul Blocului ACUM, Boris Marcoci, reușind să acumuleze în jur de 8% din voturile orășenilor. Rezultatele alegerilor au fost validate, Usatîi fiind șef la primărie până acum.

De la șef de Primărie, la șef de Președinție? Primul în buletinul de vot pentru 1 noiembrie

În prima zi de noiembrie, cetățenii R. Moldova sunt chemați să-și spună cuvântul și să-l aleagă pe cel care merită să dețină șefia țării în următorii patru ani. Printre pretendenți la funcție se înscrie și Renato Usatîi. Candidatul se numără printre primii cei care și-au înregistrat grupul de inițiativă, a colectat în timp scurt peste 24.000 de semnături în susținerea sa, și cu validarea a circa 20.000 dintre acestea, CEC îl înregistrează în lupta electorală.

Mai mult de atât, prin tragere la sorți cu candidatul Platformei DA, Andrei Năstase, Usatîi se alege cu poziția unu în buletinul de vot pentru scrutinul din 1 noiembrie. Pe 2 octombrie Renato Usatîi începe să acționeze - lansează campania electorală. Iată ce avere a declarat candidatul la președinție înainte de campania electorală.

Precizăm că la scrutinul 1 noiembrie 2020 vor participa opt candidați. Este vorba despre Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon, Violeta Ivanov, Maia Sandu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă.

AGORA amintește că, cinci candidați nu au fost înregistrați de CEC în calitate de candidați. E vorba de Andrian Candu, Alexandr Kalinin, Ion Costaș, Constantin Oboroc și Serghei Toma.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim