Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Rezervația „Orheiul Vechi” este una dintre cele mai populare destinații turistice din R. Moldova, pe unde trec majoritatea străinilor ce ne vizitează țara. Regiunea a devenit și inima turismului rural. Experții susțin că aici au apărut primele pensiuni ce au început să presteze servicii de cazare, alimentare și de promovare a tradițiilor naționale.

Localitatea Butuceni, amplasată în apropierea complexului muzeistic „Orheiul Vechi”

Butuceni: Prima casă pentru turiști străini

Impresionat de locurile frumoase, de atmosfera satului și de fluxul mare de turiști care cutreierau străzile localității, interesați de viața localnicilor, antreprenorul a decis să pună pe roate o afacere, așa încât să presteze servicii sătești vizitatorilor. Așa a cumpărat prima casă și s-a dedicat ideii.

Antreprenorul a reușit să facă echipă cu localnicii. Deși era privit sceptic la început, acum aceștia conlucrează, bucătăria complexului fiind asigurată cu cele necesare din producția locală: „Avem ferma noastră unde creștem toate celea, dar prioritate dăm localnicilor. Chiar dacă câteodată nu ne trebuie producția, noi totuna o cumpărăm. Pentru ca lumea să înțeleagă că împreună noi avem de câștigat și nu-i numaidecât să avem câte un restaurant. Unul crește roșii, altul iepuri, al treilea găini”, afirmă directorul complexului turistic.

Deși afacerea se bucură de succes, antreprenorul susține că se ciocnește cu un șir de dificultăți. Satul Butuceni, îndrăgit de turiști, „șchiopătează” la capitolul infrastructură, fiind nevoie de investiții. „Lumină nu-i, gaz nu-i, drum nu-i, este numai apă. Dar trebuie făcută întâi canalizarea. Pentru că dacă omul are apă, el trebuie să o ducă undeva.

În toate țările normale când se simțea că iată în satul cutare este posibilitate sau este un obiectiv istoric, atunci statul făcea întâi rețele pe sub pământ, drumuri, tot necesarul și apoi „vină și dezvoltă-te!”. Dar noi am mers invers”, spune directorul pensiunii.

Totuși, încurajați de exemplul afacerii lui Anatolie Botnaru, și alți localnici din sat și-au deschis pensiuni. Iar antreprenor susține că, așa cum satele Moldovei au condiții pentru astfel de soluții de dezvoltare, el ar fi dispus să servească model pentru alți investitori. „Veniți, vedeți și replicați pensiuni și restaurante prin toată țara. Asta ar fi o cale, pentru că ajunge la toți”, spune el.

Populația de la sate, baza turismului rural

Potrivit expertului turistic și doctorului în geografie Vitalie Sochircă, R. Moldova se află încă la începuturi în sectorul turismului rural, comparativ cu țările Uniunii Europene și mai ales cele din vestul Europei. „Avem, însă, un mare potențial, chiar semnificativ, pentru dezvoltarea turismului rural, slab valorificat sau chiar nevalorificat.

În primul rând avem populație și mediu rural, rețea de sate numeroase și densă. Ponderea populație rurale în R. Moldova, din totalul populației, este cea mai mare în Europa și constituie circa 50-55%. Acest lucru este mai puțin caracteristic țărilor europene, unde gradul de urbanizare este foarte înalt – peste 70-80% din cetățeni locuiesc în mediul urban. De aceea premizele sunt mari”, spune expertul în turism.

Tendințe de dezvoltare

„Tendința afacerilor turistice rurale este spre dezvoltare și am o viziune optimistă în acest sens. Aceasta pentru că constatăm că numărul de prestatori de astfel de servicii este în crește anual. Poate mai încet decât ne-am dori noi, dar, totuși, este o tendință de creștere. Mai mult, se extinde și aria”, susține expertul în turism rural Vitalie Sochircă.

Acesta confirmă că primele pensiuni au apărut în regiunea Orheiului Vechi, iar ulterior și în alte regiuni, ajungând să acopere într-o mică măsură majoritatea raioanelor țării.

Datele arată că în R. Moldova sunt înregistrate oficial în jur de 30 de pensiuni în mediul rural. De menționat este că există pensiuni înregistrate oficial și catalogate conform cerințelor și, de altă parte, este un număr de prestatori de servicii rurale care au altă activitate de bază, cum ar fi unii meșteri populari, apicultori, mănăstiri, dar unde sunt prestate servicii pentru turiști, fie de cazare sau de alimentație.

Dorință este, dar mai e nevoie de...

Și din punct de vedere economic, investitorii trebuie încurajați: „Persoanele care și-au deschis pensiuni în R. Moldova au fost niște temerari, niște persoane foarte curajoase. Acești investitori nu că au obținut sprijin, dar au reușit să depășească o mulțime de bariere în calea lor, inclusiv generate de structurile birocratice ale statului”.

Cât despre infrastructură, expertul subliniază că drumurile reparate, rețelele de apeduct și canalizare, iluminatul stradal sunt strict necesare. Cu toate acestea, expertul menționează: „Turistul care preferă turismul rural, nu neapărat este foarte pretențios la aceste condiții. El este pregătit oarecum că se duce în localități rurale unde infrastructura nu este foarte dezvoltată și că o să vadă acolo și drumuri mai puțin asfaltate și alte lipsuri. Acest lucru este compensat prin faptul că mediul este mai puțin poluat, mai liniștit, cu oameni pașnici și primitori.

Din spuse prestatorilor de servicii rurale din Moldova, sunt turiști din străinătate care vin și din start pun condiția ca să nu fie internet și Wi-Fi, ca el să se poată odihni și să facă o abstracție de la aceste lucruri”, spune Vitalie Sochircă.

Au de câștigat toți

„Vreau să accentuez că beneficiarii până la urmă sunt și comunitatea locală, dar și țara în ansamblu, regiunea cum ar fi raioanele și autoritățile publice locale. Din păcate nu toată lumea conștientizează acest lucru. Percepția în mediul rural uneori este că „cineva vrea să se îmbogățească și noi nu privim cu ochi buni acest lucru pentru că nu sunt eu”.

Ca localnicii să fie instruiți și percepția lor să se schimbe trebuie să intervină toți actorii implicați în turism. Atât autoritățile naționale, cât și prestatorii de servicii turistice din mediul rural și ceilalți implicați. Această instruire poate fi făcută prin implicarea, în măsura posibilităților, a comunității rurale în obținerea de beneficii. Când locuitorii vor simți că au și ei de câștigat din activitatea turistică, măcar și indirect, atunci atitudinea lor imediat se va schimba”, explică expertul Vitalie Sochircă.

„Într-o țară care are ca prioritate dezvoltarea turismului, neapărat trebuie să fie o Agenție Națională a Turismului”

Pași de început pentru susținerea turismului rural în R. Moldova sunt, afirmă experții. Există structuri de stat abilitate în acest domeniu, este un anumit cadru normativ, este legea privind activitatea turistică. Totuși, pentru acest domeniu - turismul - este nevoie de o structură de stat aparte.

„Consider că a fost o eroare, acum câțiva ani, când a fost lichidată Agenția Națională a Turismului ca entitate națională, fiind comasată cu alte structuri. Acum ea se numește Agenția pentru Investiții, dar e altceva. Cred că pentru o țară care are ca prioritate dezvoltarea turismului, neapărat trebuie să fie o entitate separată care să promoveze politicile statului în acest domeniu și o Agenție Națională a Turismului, cred că este strict necesară”, afirmă expertul în turism rural.

Atu: Mediul rural conservat

Totodată, mediul rural atrage prin agricultură, care este legată tangențial cu turismul rural. Iar unele tradiții și obiceiuri se regăsesc pe lista UNESCO, așa precum covoarele, mărțișorul, colindele.

Bazându-se pe factorii expuși mai sus, în țara noastră există deja exemple de bune practici când investitori sau localnici din sate au avut curajul să demareze afaceri rurale și să reziste în timp. Exemple care, așa cum susțin experții, au șanse de a fi replicate cu succes și în alte localități din țară.

Turismul internațional, încurajat de impozite mai mici

Având experiența a mai bine de 15 ani de activitate în domeniul turismului, antreprenorul Anatolie Botnaru a ajuns la concluzia că afacerile turistice în sate trebuie încurajate de stat prin reducerea impozitelor. Ori rata TVA, stabilită pentru domeniul HoReCa în R. Moldova, unde sunt incluse și pensiunile rurale, ajunge la 20%.

„Prima strategie a statului trebuie să fie „eliberați de la impozite!”. Bine, sunt niște impozite pe care ești obligat să le plătești, cum ar fi fondul social, dar nu să stai cu servicii turistice sătești cu TVA 20%. Statele normale făceau invers. Provocau satele lor ca să se dezvolte și eliberau de la impozite, ba și le mai dădeau”, spune antreprenorul.

Un astfel de exemplu sunt țări ca Franța, unde TVA este de doar 6%. Tot 6% este TVA pe restaurante și sectorul turismului și în Olanda, iar în Luxembourg taxa e de 3%, cea mai coborâtă din Europa. Țările se numără printre statele europene din topul preferințelor turiștilor.

Mecanismul este folosit și în România. Pentru a facilita accesul populației la servicii de turism și a scădea evaziunea fiscală, Guvernul român a aprobat la sfârșitul anului 2018, modificarea cotei de TVA pentru turism și activități conexe acestuia, iar TVA a scăzut de la 9% la 5% pentru o serie de servicii care se desfășoară în domeniul ospitalității. România rămâne a fi un stat exemplu unde este valorificat cu succes turismul rural.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.