Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii
Sursa: facebook/„Eco Resort Butuceni”

Mică după suprafață, Republica Moldova posedă, totuși, un potențial vădit în dezvoltarea prin turism. Doar în 2019, agențiile locale au înregistrat aproape 20 de mii de vizitatori, iar numărul străinilor, care-și organizează singuri vacanțele în țara noastră, urcă la sute de mii. Unul dintre cele mai atractive sectoare rămâne a fi turismul rural. Cetățenii străini sunt încântați de arhitectura caselor vechi, de tradițiile culinare moștenite din străbuni și locațiile istorice. Unii antreprenorii au profitat de ocazie, au investit și au dezvoltat afaceri în sate, iar, în rezultat, au de câștigat localnicii, autoritățile publice locale, dar și economia națională. Iată cum o astfel de soluție funcționează în satele Moldovei și cum poate fi replicată și în alte regiuni.

Rezervația „Orheiul Vechi” este una dintre cele mai populare destinații turistice din R. Moldova, pe unde trec majoritatea străinilor ce ne vizitează țara. Regiunea a devenit și inima turismului rural. Experții susțin că aici au apărut primele pensiuni ce au început să presteze servicii de cazare, alimentare și de promovare a tradițiilor naționale.

Localitatea Butuceni, amplasată în apropierea complexului muzeistic „Orheiul Vechi”

Butuceni: Prima casă pentru turiști străini

Anatolie Botnaru a venit în 2004 în Butuceni, localitatea de lângă complexul istoric. Antreprenorul spune că, pe atunci, în regiune exista o singură pensiune, la Tribujeni, satul vecin. „Nu erau servicii, precum să mănânci, să dormi, să stai aici – nu era nici pe aproape nimic”, își amintește Anatolie Botnaru.

August 2020: Turiști la Butuceni 

Impresionat de locurile frumoase, de atmosfera satului și de fluxul mare de turiști care cutreierau străzile localității, interesați de viața localnicilor, antreprenorul a decis să pună pe roate o afacere, așa încât să presteze servicii sătești vizitatorilor. Așa a cumpărat prima casă și s-a dedicat ideii.

După 16 ani, afacerea din Butuceni s-a extins la dimensiunile unui complex turistic, numit „Eco Resort Butuceni”. Locuințele au 20 de camere de cazare, cu bucătărie tradițională variată și activități sătești pentru turiști. 

Sursa: facebook/„Eco Resort Butuceni”

Totul se întâmplă în mediul conservat de la Butuceni. Anatolie Botnaru susține că străinii pun mare preț pe lucrurile autentice, aceasta fiind și direcția afacerii.

Sursa: facebook/„Eco Resort Butuceni”

Antreprenorul a reușit să facă echipă cu localnicii. Deși era privit sceptic la început, acum aceștia conlucrează, bucătăria complexului fiind asigurată cu cele necesare din producția locală: „Avem ferma noastră unde creștem toate celea, dar prioritate dăm localnicilor. Chiar dacă câteodată nu ne trebuie producția, noi totuna o cumpărăm. Pentru ca lumea să înțeleagă că împreună noi avem de câștigat și nu-i numaidecât să avem câte un restaurant. Unul crește roșii, altul iepuri, al treilea găini”, afirmă directorul complexului turistic.  

Și angajații pensiunii sunt băștinași. Nevoia de forță de muncă variază în funcție de fluxul de turiști, iarna numărul lor fiind mai mic. Totuși, în pensiune activează 15 angajați permanenți.

Turiștii pot cunoaște îndeletnicirile străbunilor: Torsul lânii, țesutul covoarelor.

Deși afacerea se bucură de succes, antreprenorul susține că se ciocnește cu un șir de dificultăți. Satul Butuceni, îndrăgit de turiști, „șchiopătează” la capitolul infrastructură, fiind nevoie de investiții. „Lumină nu-i, gaz nu-i, drum nu-i, este numai apă. Dar trebuie făcută întâi canalizarea. Pentru că dacă omul are apă, el trebuie să o ducă undeva. 

În toate țările normale când se simțea că iată în satul cutare este posibilitate sau este un obiectiv istoric, atunci statul făcea întâi rețele pe sub pământ, drumuri, tot necesarul și apoi „vină și dezvoltă-te!”. Dar noi am mers invers”, spune directorul pensiunii.

Totuși, încurajați de exemplul afacerii lui Anatolie Botnaru, și alți localnici din sat și-au deschis pensiuni. Iar antreprenor susține că, așa cum satele Moldovei au condiții pentru astfel de soluții de dezvoltare, el ar fi dispus să servească model pentru alți investitori. „Veniți, vedeți și replicați pensiuni și restaurante prin toată țara. Asta ar fi o cale, pentru că ajunge la toți”, spune el. 

Populația de la sate, baza turismului rural

Potrivit expertului turistic și doctorului în geografie Vitalie Sochircă, R. Moldova se află încă la începuturi în sectorul turismului rural, comparativ cu țările Uniunii Europene și mai ales cele din vestul Europei. „Avem, însă, un mare potențial, chiar semnificativ, pentru dezvoltarea turismului rural, slab valorificat sau chiar nevalorificat.

În primul rând avem populație și mediu rural, rețea de sate numeroase și densă. Ponderea populație rurale în R. Moldova, din totalul populației, este cea mai mare în Europa și constituie circa 50-55%. Acest lucru este mai puțin caracteristic țărilor europene, unde gradul de urbanizare este foarte înalt – peste 70-80% din cetățeni locuiesc în mediul urban. De aceea premizele sunt mari”, spune expertul în turism.

Tendințe de dezvoltare

„Tendința afacerilor turistice rurale este spre dezvoltare și am o viziune optimistă în acest sens. Aceasta pentru că constatăm că numărul de prestatori de astfel de servicii este în crește anual. Poate mai încet decât ne-am dori noi, dar, totuși, este o tendință de creștere. Mai mult, se extinde și aria”, susține expertul în turism rural Vitalie Sochircă. 

Acesta confirmă că primele pensiuni au apărut în regiunea Orheiului Vechi, iar ulterior și în alte regiuni, ajungând să acopere într-o mică măsură majoritatea raioanelor țării.

Datele arată că în R. Moldova sunt înregistrate oficial în jur de 30 de pensiuni în mediul rural. De menționat este că există pensiuni înregistrate oficial și catalogate conform cerințelor și, de altă parte, este un număr de prestatori de servicii rurale care au altă activitate de bază, cum ar fi unii meșteri populari, apicultori, mănăstiri, dar unde sunt prestate servicii pentru turiști, fie de cazare sau de alimentație.

Dorință este, dar mai e nevoie de...

Ca oamenii să fie încurajați să-și deschidă afaceri turistice în satele Moldovei este nevoie să se întreprindă un șir de măsuri, în special din partea autorităților. Potrivit expertului Vitalie Sochircă, sunt necesare ajustări la cadrul normativ-juridic. „Oamenii pot să investească, chiar și cei care au muncit ani la rând peste hotare și au adunat resurse financiare ar investi în turismul rural, dar le este frică să nu-și piardă banii, pentru că există cazuri când investitorii sunt prejudiciați”, spune Sochircă.

Și din punct de vedere economic, investitorii trebuie încurajați: „Persoanele care și-au deschis pensiuni în R. Moldova au fost niște temerari, niște persoane foarte curajoase. Acești investitori nu că au obținut sprijin, dar au reușit să depășească o mulțime de bariere în calea lor, inclusiv generate de structurile birocratice ale statului”.

Cât despre infrastructură, expertul subliniază că drumurile reparate, rețelele de apeduct și canalizare, iluminatul stradal sunt strict necesare. Cu toate acestea, expertul menționează: „Turistul care preferă turismul rural, nu neapărat este foarte pretențios la aceste condiții. El este pregătit oarecum că se duce în localități rurale unde infrastructura nu este foarte dezvoltată și că o să vadă acolo și drumuri mai puțin asfaltate și alte lipsuri. Acest lucru este compensat prin faptul că mediul este mai puțin poluat, mai liniștit, cu oameni pașnici și primitori.

Din spuse prestatorilor de servicii rurale din Moldova, sunt turiști din străinătate care vin și din start pun condiția ca să nu fie internet și Wi-Fi, ca el să se poată odihni și să facă o abstracție de la aceste lucruri”, spune Vitalie Sochircă.

Au de câștigat toți

Afacerile turistice rurale contribuie la dezvoltarea regiunii și bunăstarea nu doar a antreprenorului, dar și a comunității. Se creează noi locuri de muncă, iar băștinașii își pot vinde produsele crescute în curte. Și  bugetele locale obțin un plus de venit.

„Vreau să accentuez că beneficiarii până la urmă sunt și comunitatea locală, dar și țara în ansamblu, regiunea cum ar fi raioanele și autoritățile publice locale. Din păcate nu toată lumea conștientizează acest lucru. Percepția în mediul rural uneori este că „cineva vrea să se îmbogățească și noi nu privim cu ochi buni acest lucru pentru că nu sunt eu”.

Ca localnicii să fie instruiți și percepția lor să se schimbe trebuie să intervină toți actorii implicați în turism. Atât autoritățile naționale, cât și prestatorii de servicii turistice din mediul rural și ceilalți implicați. Această instruire poate fi făcută prin implicarea, în măsura posibilităților, a comunității rurale în obținerea de beneficii. Când locuitorii vor simți că au și ei de câștigat din activitatea turistică, măcar și indirect, atunci atitudinea lor imediat se va schimba”, explică expertul Vitalie Sochircă.

„Într-o țară care are ca prioritate dezvoltarea turismului, neapărat trebuie să fie o Agenție Națională a Turismului”

Pași de început pentru susținerea turismului rural în R. Moldova sunt, afirmă experții. Există structuri de stat abilitate în acest domeniu, este un anumit cadru normativ, este legea privind activitatea turistică. Totuși, pentru acest domeniu - turismul - este nevoie de o structură de stat aparte.

„Consider că a fost o eroare, acum câțiva ani, când a fost lichidată Agenția Națională a Turismului ca entitate națională, fiind comasată cu alte structuri. Acum ea se numește Agenția pentru Investiții, dar e altceva. Cred că pentru o țară care are ca prioritate dezvoltarea turismului, neapărat trebuie să fie o entitate separată care să promoveze politicile statului în acest domeniu și o Agenție Națională a Turismului, cred că este strict necesară”, afirmă expertul în turism rural.

Atu: Mediul rural conservat 

Ceea ce favorizează R. Moldova, în comparație cu alte state în care turismul rural este dezvoltat, este faptul că există o nișă specifică. Mai exact, satele noastre rămân a fi păstrate, cu arhitectură și tradiții conservate, și prezintă interes pentru vizitatorii străini, chiar veniți din țări turistice. 

Totodată, mediul rural atrage prin agricultură, care este legată tangențial cu turismul rural. Iar unele tradiții și obiceiuri se regăsesc pe lista UNESCO, așa precum covoarele, mărțișorul, colindele. 

Bazându-se pe factorii expuși mai sus, în țara noastră există deja exemple de bune practici când investitori sau localnici din sate au avut curajul să demareze afaceri rurale și să reziste în timp. Exemple care, așa cum susțin experții, au șanse de a fi replicate cu succes și în alte localități din țară.

Turismul internațional, încurajat de impozite mai mici

Având experiența a mai bine de 15 ani de activitate în domeniul turismului, antreprenorul Anatolie Botnaru a ajuns la concluzia că afacerile turistice în sate trebuie încurajate de stat prin reducerea impozitelor. Ori rata TVA, stabilită pentru domeniul HoReCa în R. Moldova, unde sunt incluse și pensiunile rurale, ajunge la 20%.

„Prima strategie a statului trebuie să fie „eliberați de la impozite!”. Bine, sunt niște impozite pe care ești obligat să le plătești, cum ar fi fondul social, dar nu să stai cu servicii turistice sătești cu TVA 20%. Statele normale făceau invers. Provocau satele lor ca să se dezvolte și eliberau de la impozite, ba și le mai dădeau”, spune antreprenorul.

Un astfel de exemplu sunt țări ca Franța, unde TVA este de doar 6%. Tot 6% este TVA pe restaurante și sectorul turismului și în Olanda, iar în Luxembourg taxa e de 3%, cea mai coborâtă din Europa. Țările se numără printre statele europene din topul preferințelor turiștilor.

Mecanismul este folosit și în România. Pentru a facilita accesul populației la servicii de turism și a scădea evaziunea fiscală, Guvernul român a aprobat la sfârșitul anului 2018, modificarea cotei de TVA pentru turism și activități conexe acestuia, iar TVA a scăzut de la 9% la 5% pentru o serie de servicii care se desfășoară în domeniul ospitalității. România rămâne a fi un stat exemplu unde este valorificat cu succes turismul rural.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA.  Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Sprijină redacția Agora cu doar 48 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un cadou dulce de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Turism extern, pe timp de pandemie. Ce reguli de călătorie au țările în care pleacă cel mai des moldovenii (INFOGRAFIC)

Turism extern, pe timp de pandemie. Ce reguli de călătorie au țările în care pleacă cel mai des moldovenii (INFOGRAFIC)

Efectele pandemiei asupra agențiilor de turism și turoperatorilor din capitală:  Numărul vizitatorilor s-a redus cu peste 75%

Efectele pandemiei asupra agențiilor de turism și turoperatorilor din capitală: Numărul vizitatorilor s-a redus cu peste 75%

Turismul local s-a scumpit, cel de peste hotare s-a ieftin. Cum au evoluat prețurile în august

Turismul local s-a scumpit, cel de peste hotare s-a ieftin. Cum au evoluat prețurile în august

Soluții pentru ecuația în care lecțiile online sunt în plus, iar tehnica de calcul - în minus

Soluții pentru ecuația în care lecțiile online sunt în plus, iar tehnica de calcul - în minus

Soluții: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Soluții: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Avocata tânărului homosexual, batjocorit în armată, spune că a discutat cu ministrul Apărării la subiect: „Am rămas uluită”

Avocata tânărului homosexual, batjocorit în armată, spune că a discutat cu ministrul Apărării la subiect: „Am rămas uluită”

Advertoriale
Ce este Low Code și cum acesta va influența platformele de dezvoltare în IT

Ce este Low Code și cum acesta va influența platformele de dezvoltare în IT

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Un laborator AgTech cu drone și mecatronică va fi creat în două universități din țară

Un laborator AgTech cu drone și mecatronică va fi creat în două universități din țară

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
Cele mai populare
  • 1
    Dodon îl cheamă în instanță pe Slusari. Ex-vicepreședintele Parlamentului: „Voi veni cu culiocul” (DOC)
  • 2
    Italia: Mafioții din gruparea 'Ndrangheta puneau delfini morți la uși, pentru intimidare. Mărturii cumplite în procesul secolului
  • 3
    Ziarul de Gardă: Avocata Poporului „asistată” de un fost client, condamnat penal pentru proxenetism. Reacția instituției
  • 4
    Fermele de criptovalută din Transnistria. Care sunt interesele ascunse și ce riscuri există pentru Republica Moldova
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.