Muzica în Moldova socialistă - de la tăcere și conformare, până la protest și individualism (VIDEO)
Un instrument eficient al regimului sovietic în menţinerea controlului acerb asupra oamenilor, îl constituia anume cenzura intransigentă asupra muzicii, ziarelor, posturilor de TV și radio. Cenzura sovietică n-a cedat nici pentru o clipă, ea fiind la fel de aspră până la căderea regimului.Subiectul a fost dezbătut în carul unei noi dezbateri „Antinostalgia”, la postul de radio Europa Liberă.
・
Febrilitatea regimului sovietic: Cenzura
În Moldova socialistă, dacă voiai să asculți muzică rock sau jazz, trebuia să recurgi la contrabandă, pentru a aduce muzica prin portul din Odessa. Altfel nu era posibil, totul era cenzurat și interzis.
„Unica emisiune de divertisment în Moldova Socialistă, era cea de revelion. Și aceea era controlată politic. Erau difuzate cântece din repertoriile colectivelor din republicile sovietice socialiste. De rock nici nu era vorba. Era strict interzis.”
Veta Ghimpu Munteanu.
Autor:
Din moment ce muzica a ajuns să fie o plăcere națională, statul a început să cenzureze totul.
„Pentru a calma spiritele și a ține situația sub control, statul a început să producă cântece comsomoliste: „Мой адрес не дом и не улица, мой адрес Советский Союз”. Nu puteai să-i pui împreună pe Beatles și Самоцветы. Riscai să o iei în cap pentru compromitere”, povestește solistul trupei Gândul Mâței Nicu Țărnă.
„Regimul sovietic se temea de faptul că muzica nu are frontiere, că oamenii din regimul sovetic gândesc la fel ca cei din occident. Muzica este mai eficientă decât sloganele și propaganda.”
Vasile Botnaru.
Autor:
Situație similară se înregistra și în România socialistă. Un luptăror cu regimul de acolo a fost și Cornel Chiriac. Acesta și-a început cariera la un post de radio, cu programul Metronom, care însă nu a durat foarte mult timp, pentru că a fost interzis de dictatura lui Ceaușescu.
„Cazul meu nu este un caz unic. În urma unor expoziții în memoria lui Chiriac, am găsit niște documente îngrozitoare. Era vorba de tinerii care ascultau muzică Rock, Europa Liberă împreună cu Chiriac și ce măsuri s-au luat, pornind cu avertizări, până la condamnări. Șase - șapte tineri au fost condamnați la 15 ani de închisoare și au executat șase ani, începând cu anul 1970. Total fals că pe timpul lui Ceaușescu nu au fost oameni deținuți politici. Cornel Chiriac ne-a învățat muzica. Eu am ascultat „Metronom” zi de zi, la ora 17. Făceam topurile cu soliștii și topurile internațional”, povestește Dorina Datcu.
De la „voiam să fim unul ca altul” și până la „nu suntem noi”
Exprimarea unui manifet prin muzică și impactul unui asemenea fenomen l-am trait cu toții și în perioada relative recntă. Ne amintim de anul 2016, când la putere se afla Partidul Democrat, iar interpretul Pasha Parfeni și-a exprimat poziția civică în timpul concertului din Piața Marii Adunări Naționale.
„Am făcut un manifest cu tricoul #NuPlaha și am înțeles că viața, de fapt, e mult mai frumoasă.”
Pasha Parfeni
Autor:
Din 2016 până în prezent, cântărețul nu a mai fost invitat la concertele publice organizate de autorități.
„Am înțeles că viața e mult mai frumoasă când nu te prefaci că nu auzi și nu vezi. Nu trebuie să taci dacă vrei să schimbi ceva, nu trebuie să fii indiferent. Din păcate, în prezent s-a păstrat starea asta de neputință, transmisă din Uniunea Sovietică. Când de la un om de rând nu se așteaptă să aibă o părere, să facă ceva, să fie individualist”, mai spune interpret Pasha Parfeni.
https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Feuropalibera.org%2Fvideos%2F340989354012117%2F&show_text
Cum îl apără muzica pe om de dictatură
„Oamenii nu dormeau noaptea, ascultau Jazz. A doua zi erau toți năuci de oboseală, dar ascultau. Dacă un om rezonează cu această forma muzicală, el se identifică cu asta. Jazz-ul, dar și Rock-ul au avut un rol global în căderea regimurilor totalitare”, povestește scriitorul și criticul de jazz de la Cluj Virgil Mihaiu.
https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Feuropalibera.org%2Fvideos%2F781832129339859%2F&show_text
Mișa Alperin (1956-2018), a fost un pianist și compozitor de jazz, născut în Ucraina, care a trăit în Republica Moldova și în Rusia. Este cel care a descoperit și promovat trupa moldoveană de jazz Trigon. Diversitate, avangardă, poezie și jazz (în era sovietică și după) au fost principalele teme ale interviului pe care Mișa Alperin l-a acordat atunci postului de radio Europa Liberă.
„Când trăiești într-un regim totalitar, cum era în Uniunea Sovietică, singurul lucru la care visează oamenii creativi, este protestul, în diverse forme. Oamenii care au de a face cu forme artistice, fac asta în toată lumea. Ei își creeză o zonă proprie, în care își exprimă propiul protest. Când i-am auzit prima dată pe Trio Ganelin, în 1982, la Moscova, m-am gandit: Wow, oamenii aceștia chiar sunt liberi”, spunea Mișa Alperin în cadrul acelui interviu difuzat în mai 2013.
https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Feuropalibera.org%2Fvideos%2F777385189503925%2F&show_text
Menționăm că discuțiile au avut loc în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia - privind spre viitor”, realizat de Radio Europa Liberă cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova.