Inepuizabilul spirit polonez: EDITORIAL de Ziua Independenței Poloniei, semnat de președintele Institutului Memoriei Naționale din Polonia, Jarosław Szarek

Inepuizabilul spirit polonez: EDITORIAL de Ziua Independenței Poloniei, semnat de președintele Institutului Memoriei Naționale din Polonia, Jarosław Szarek
Jarosław Szarek, președintele Institutului Memoriei Naționale din Polonia

„Polonia renăștea continuu. Rezista neînvinsă, dezvolta educația și știința, inovațiile economice și creația artistică. Și prindea aripi.” Astfel își începe editorialul dedicat celor 102 ani de independență a Poloniei, președintele Institutului Memoriei Naționale din Polonia, istoricul Jarosław Szarek. Textul integral îl puteți citi mai jos. 

„Oare de câte ori în timpul captivității a trebuit învins amarul înfrângerii, când toate împrejurările indicau că se vor înfăptui cuvintele „finis Poloniae”?”

Fără a avea propriul stat, ne-am construit în secolul al XIX-lea nu numai cultura, știința și economia națională, ci am creat și o stare de spirit care a permis mai multor generații născute în captivitate să aibă continuu în gând o Polonie independentă.

În noiembrie 1918, o telegramă radio transmisă de la Varșovia a ajuns în multe capitale mondiale – de la Washington până la Tokyo – anunțând renașterea Republicii Polone. Aceasta informa că guvernul polonez va „înlocui dominația forțată care a împovărat soarta Poloniei timp de 140 de ani”. Acest lucru a însemnat revenirea Republicii Polone independente pe harta Europei, de pe care fusese ștearsă ca urmare a unui acord între vecinii săi – Austria, Prusia și Rusia – la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

La rang de simbol a crescut faptul că depeșa (n.r. - telegramă) ce aducea la cunoștință reînvierea statului independent fusese transmisă din locul care, la rândul lui, reprezenta simbolul stăpânirii străine, din Citadela Varșoviană, construită de ruși în anii 1830 – după înfrângerea revoltei din noiembrie – unde erau închiși și executați polonezii care nu acceptau robia. Printre semnatarii telegramei se afla Comandantul-Șef, Józef Piłsudski, închis în celebrul Pavilion 10 al Citadelei.

„Restabilirea independenței și suveranității Poloniei” a devenit posibilă deoarece, în acel moment de cotitură, polonezii erau gata să construiască structurile unui stat independent și dispuneau de forța necesară pentru a-l apăra în mod eficient în anii următori. De cinci generații – din anul 1795 – ei tindeau spre acest moment, întreprinzând acțiuni ce trebuiau să le aducă independența.

Timp de peste un secol, nu puțini au fost cei ce erau gata să lupte pentru reînvierea patriei independente. Nu rareori acest stindard a fost purtat de cei atât de puțin numeroși, nevoiți să se înfrunte atât cu invadatorii, cât și cu acei compatrioți care își pierdeau încrederea în posibilitatea victoriei, alegând indiferența sau ajungând chiar până la trădarea de stat. Oare de câte ori în timpul captivității a trebuit învins amarul înfrângerii, când toate împrejurările indicau că se vor înfăptui cuvintele „finis Poloniae”?

Deja în anul 1797, printre soldații-emigranți din Italia, primii care au luptat în Legiunile Poloneze formate de partea lui Napoleon și a Franței, a fost scris un cântec care purta speranța. Cuvintele acestuia „Polonia încă nu a murit, cât noi suntem în viață ...” astăzi sunt imnul nostru național, iar partea următoare „ceea ce puterea străină ne-a luat cu forța, vom recâștiga cu sabia ...”, a determinat programul de luptă armată întreprins în revoltele naționale. Cele mai mari, îndreptate împotriva Rusiei – din noiembrie 1830 și ianuarie 1863 – s-au încheiat cu represalii sângeroase, cu trimiterea a mii de participanți în Siberia, confiscarea proprietăților, pierderea multor instituții și legi și impunerea unei brutale rusificări.

Cu toate acestea, spiritul polonez a dăinuit în familii, în casele unde mamele învățau copiii rugăciuni și povesteau despre istoria și eroii falnici din trecut, înălțând rugăciuni la „Sfânta Fecioară care apără Muntele Luminat din Częstochowa și strălucește în Poarta Aurorei din Vilnius”, făcând pelerinaje spre locurile sfinte în Jasna Góra, la Vilnius sau Gietrzwałd... Biserica păstra viu spiritul și nu au lipsit niciodată preoți care să împărtășească soarta națiunii, care au înființat școli, au mers în batalioanele de insurgenți și în cele din urmă în Siberia sau la moartea prin spânzurare.

Înfrângerile militare și represiunile i-au îndreptat pe polonezi dincolo de activitatea militară. Au fost căutate oportunități de a acționa în sfere economice, științifice și educaționale și au fost obținute victorii. Urmele lor le putem găsi astăzi pe hărți și în publicații științifice. În urma celor trimiși în Siberia pentru că participaseră la revolta din ianuarie, au rămas munții numiți în cinstea lor – Czerski, Dybowski, Czekanowski. Pe de altă parte, în îndepărtatul Chile, găsim aproape peste tot amintiri despre Ignacy Domeyko – un emigrant forțat să își părăsească patria după înfrângerea revoltei din noiembrie.

Între timp, în țară – adesea foștii insurgenți – fondau asociații economice, agricole, bănci, biblioteci și asociații științifice, dovedindu-se, în pofida represiunilor, eficienți în menținerea proprietății poloneze asupra pământurilor și a rețelei propriilor instituții. Au fost mulți cei care, deși erau în serviciul cotropitorilor, lucrau pentru binele patriei lor.

Următoarele generații, neavând un stat propriu, nu numai că încă se simțeau polonezi, dar erau gata de sacrificii pentru patria lor. Erau vii memoria și cultura; în ea se exprima națiunea privată de independență. Cele mai remarcabile lucrări, create în timpul dezmembrării Poloniei, constituie în continuare un canon național. Acestea includ lucrări ale unor mari poeți romantici în exil: Adam Mickiewicz, Juliusz Słowacki și Zygmunt Krasiński. Transportate clandestin peste granițe, interzise de cenzură, acestea trezeau generații succesive de polonezi, la fel ca și lucrările arhi-poloneze, izvorâte din dorul de patrie, ale compozitorului și pianistului Fryderyk Chopin. Muzica sa emoționează în continuare milioane de oameni din întreaga lume.

Polonia nu exista pe harta Europei atunci când Maria Skłodowska-Curie, ca prima poloneză și prima femeie distinsă cu Premiul Nobel, a numit elementul pe care îl descoperise „polonium” și a înscris pentru totdeauna prezența „poloneză” în tabelul periodic al elementelor.

Doi ani mai târziu, în 1905, Premiul Nobel pentru literatură i-a fost acordat autorului Quo vadis, Henryk Sienkiewicz – cel mai citit scriitor la acea vreme din Rusia până în Statele Unite. În timpul galei Premiului Nobel el a vorbit despre patria sa: „A fost declarată moartă și iată una dintre miile de dovezi că este în viață. A fost declarată cucerită și iată o nouă dovadă că știe să învingă”. O întreagă armată de polonezi, cu care cotropitorii au trebuit să lupte de multe ori, a crescut citind Trilogia sa – romanele care descriu războaiele din secolul al XVII-lea ale Republicii Polone cu Turcia, Suedia și Cazacii.

Vezi și: „Dacă vrei să fii liber, nu poți să fii leneș!” INTERVIU cu Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova

Mulți tineri care s-au înrolat după izbucnirea primului război mondial în Legiunile lui Piłsudski sau armata formată din emigranții polonezi din SUA aveau în raniță cărțile lui Sienkiewicz. Erau gata să lupte și să moară pentru Polonia, deși până și bunicii lor se născuseră când ea deja nu mai exista. Polonia a fost prezentă și în tablourile pictorilor istorici. Unul dintre cei mai originali, Jacek Malczewski, a exclamat: „Pictați în așa fel, ca Polonia să învie”. 

La un an după moartea celui mai popular dintre ei – Jan Matejko – a fost organizată o expoziție a lucrărilor sale la Lvov. Atunci se sărbătoreau o sută de ani de la bătălia de la Racławice din 1794, când armata condusă de Tadeusz Kościuszko, care luptase anterior pentru independența Statelor Unite, susținută de trupele țărănești, i-a învins pe ruși. Într-o rotondă special construită, a fost prezentată o pictură monumentală, lungă de peste o sută de metri, a lui Jan Styka și Wojciech Kossak, care arăta bătălia victorioasă asupra rușilor. Nenumărați polonezi au parcurs sute de kilometri pentru a o viziona. Plini de admirație, ei șopteau: „Nu este un tablou, este o faptă”.

Nu vom număra câți dintre miile de tineri, adesea din sate îndepărtate, au devenit polonezi, co-creând o națiune modernă, o națiune fără un stat propriu, dar extrem de bogată în cultură și obiceiuri. Datorită lor, polonitatea nu numai că a dăinuit, ci chiar au devenit polonezi cei ai căror bunici veniseră din țările vecine pentru a germaniza și rusifica Polonia, iar ea i-a sedus cu „spiritul ei inepuizabil”. Din acest spirit a crescut actul din 11 noiembrie 1918, care a adus o Polonie independentă.

*Textul a fost publicat și în revista lunară poloneză „Wszystko Co Najważniejsze”

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Polonia e prima țară europeană ce dublează salariile personalului medical care îngrijește pacienți Covid

Polonia e prima țară europeană ce dublează salariile personalului medical care îngrijește pacienți Covid

„Dacă vrei să fii liber, nu poți să fii leneș!” INTERVIU cu Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova (VIDEO)

„Dacă vrei să fii liber, nu poți să fii leneș!” INTERVIU cu Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova (VIDEO)

Avocata tânărului homosexual, batjocorit în armată, spune că a discutat cu ministrul Apărării la subiect: „Am rămas uluită”

Avocata tânărului homosexual, batjocorit în armată, spune că a discutat cu ministrul Apărării la subiect: „Am rămas uluită”

Advertoriale
Ce este Low Code și cum acesta va influența platformele de dezvoltare în IT

Ce este Low Code și cum acesta va influența platformele de dezvoltare în IT

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Un laborator AgTech cu drone și mecatronică va fi creat în două universități din țară

Un laborator AgTech cu drone și mecatronică va fi creat în două universități din țară

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
Cele mai populare
  • 1
    Dodon îl cheamă în instanță pe Slusari. Ex-vicepreședintele Parlamentului: „Voi veni cu culiocul” (DOC)
  • 2
    Italia: Mafioții din gruparea 'Ndrangheta puneau delfini morți la uși, pentru intimidare. Mărturii cumplite în procesul secolului
  • 3
    Ziarul de Gardă: Avocata Poporului „asistată” de un fost client, condamnat penal pentru proxenetism. Reacția instituției
  • 4
    Fermele de criptovalută din Transnistria. Care sunt interesele ascunse și ce riscuri există pentru Republica Moldova
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.