În căutarea cartelelor din proiect

Jurnaliștii AGORA au încercat să găsească proiectul de lege pe site-ul Serviciului de Informații și Securitate, al Guvernului, al Parlamentului, al Cancelariei de Stat, pe platforma Particip.gov.md, pe care sunt afișate proiecte de legi aflate în consultări publice, însă nu l-a putut găsi.

În schimb, o mențiune despre cartele preplătite de telefonie mobilă am găsit într-un studiu al SIS-ului, numit „Mandat de securitate”, publicat anul acesta. Autorul paragrafului „Evaluarea mandatului de securitate prin prisma importanței acestuia pentru Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova” este Andrian Munteanu, doctorand la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea de Stat din Moldova.

Articolul științific despre cartelele preplătite

În culegerea științifică, autorul argumentează necesitatea unor astfel de măsuri prin riscurile de securitate şi nevoia de a putea combate mai eficient criminalitatea. Acesta mai spune că „lipsa accesării datelor în timp real duce la imposibilitatea identificării utilizatorilor de cartele preplătite de tip „Prepay”, folosite adesea în scop criminal, ceea ce creşte gradul de insecuritate pe teritoriul Republicii Moldova”.

„Autorul consideră că, în scopul îndeplinirii misiunilor sale, organele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale din Republica Moldova trebuie să înveţe să se modernizeze la fel de repede ca şi ameninţările care parvin, pentru a le investiga neîntârziat. Aici este vorba şi despre schimbarea mentalităţii şi a comportamentului tuturor celor vizaţi să implementeze politici şi practici noi, o schimbare a procedurii, care să permită adaptarea continuă la efectuarea măsurilor speciale de investigaţii informative și contrainformative, precum și a măsurilor de combatere a dezinformării și agresiunii psihologice informaționale”, se arată în proiect.

Autorul consideră că reglementările privind procurarea în continuare a cartelelor „Prepay”, doar în baza actului de identitate, sunt necesare pentru a avea o evidenţă a persoanelor care tranzitează teritoriul R. Moldova în scop terorist, de spionaj, mai ales a persoanelor care merg în zonele de conflict sau vin din aceste zone.

Andrian Munteanu menționează că astfel de reglementări au fost adoptate în Germania, Franţa, Spania, Belgia, Federația Rusă.

„Beneficiile proiectului privind obținerea simplificată a descifrărilor, a identificarilor abonaților în regim online și a altor date aferente vor spori considerabil rezultatele măsurilor speciale de investigații. De asemenea, simplificarea procedurii de descifrare a comunicațiilor ar însemna: datele obținute sunt datele dispozitivului, și nu a persoanei care îl utilizează; obținerea descifrărilor unui dispozitiv electronic nu este o ingerință în viața privată a abonatului, deoarece poate fi utilizată de mai mulți utilizatori”, mai precizează autorul.

Argumentele SIS

SIS aduce ca argument şi numărul mare de utilizatori anonimi, care, potrivit datelor statistice ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCET)I, pentru perioada trimestrului II, anul 2018 este de trei milioane de utilizatori, dintre care două milioane de utilizatori activi și peste 819 de mii de utilizatori inactivi.

I-am contactat pe reprezentanții SIS, pentru a face lumină asupra acestui proiect. De la instituție ne-au spus că un asemenea proiect nu a fost făcut public, pe motiv că nu a fost definitivat pentru a fi trimis la examinare în ședința Guvernului.

„Asta a fost o discuție, o inițiativă, un proiect de lege, dar el nu a fost publicat pentru că proiectele de acte legislative, înainte de a fi prezentate pentru consultări publice, mai întâi urmează să fie definitivate și supuse analizei. Acum serviciul nostru lucrează asupra acestui proiect, iar după finalizarea procesului îl va prezenta pentru examinare în ședința Guvernului. Noi acum suntem la o etapă de definitivare pentru a fi prezentat secretarilor de stat”, au afirmat reprezentanții SIS.

La scurt timp după întrebările adresate de către reporterii AGORA, reprezentanții SIS au decis să vină cu o poziție oficială și au emis un comunicat de presă. Aceștia susțin că proiectul urmează să soluționeze problema numărului mare al persoanelor care utilizează servicii electronice depersonalizate, fapt ce împiedică identificarea lor de către organele de drept, în cadrul desfășurării activităților speciale de investigație și de urmărire penală, în special a infracțiunilor informatice, infracțiunilor în domeniul telecomunicațiilor, precum și a infracțiunilor cu caracter terorist, extremist și conexe acestora.

„Serviciul de Informații și Securitate reiterează faptul că, proiectul nu urmărește scopul interzicerii vânzării cartelelor SIM sau a altor servicii electronice preplătite, ci propune stabilirea obligației de înregistrare de către furnizori a datelor minim necesare pentru identificarea, la necesitate și în condiții legale, a utilizatorului acestor servicii. Subliniem că, modul de prezentare a datelor de către furnizorii de servicii electronice și prelucrarea acestora de către organele de drept rămâne neschimbată, fiind realizată doar în baza unui temei legal, în conformitate cu legislația procesuală penală și administrativă, cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și cetățeanului”, se arată în comunicatul instituției.

AGORA reamintește că o inițiativă legislativă, indiferent de autorul acesteia, trece prin mai multe etape procedurale până a deveni lege în toată puterea. Pentru a ajunge a fi publicată în Monitorul Oficial, care reprezintă etapa finală a întregului proces legislativ, un proiect de lege trece prin comisii, dezbateri, avize, redactări și, eventual - amendamente - adică propuneri de modificări la proiect.