Experții motivează că în această perioadă, angajatorii preferă să mențină muncitorii cu un nivel mai bogat de experiență și productivitate. De exemplu, după criza economică din 2009, în R. Moldova, rata șomajului în rândul tinerilor de 15 - 24 de ani a crescut de la 11,2% în 2008 la 17,8% în 2010. Asta în timp ce maturii cu vârsta cuprinsă între 45 - 54 de ani, creșterea a fost de la 3,1% la 4,9% în această perioadă.

La fel, un alt grup vulnerabil sunt bătrânii. Ei sunt cei mai predispuși la riscul de infectare cu COVID-19 și în același timp, pentru majoritatea, pensia e unica sursă de venit.

Peste 21% din respondenți estimează că „probabil” sau „cu siguranță” vor pierde locul de muncă în viitorul apropiat

O altă condiție a vulnerabilității ține de stoparea activității mai multor companii din R. Moldova care au ajuns în imposibilitatea de a plăti la timp sau în măsură salariile. Potrivit raportului, în luna iunie 2020, peste 34% din respondenți au declarat că în ultimele trei luni au primit un salariu mai mic. Din nou, cei mai afectați au fost tinerii care au înregistrat o pondere în acest sens de 44%, cu 10% mai mult decât media pe țară.

La fel, ponderea tinerilor care au menționat că le-au fost suspendate salariile a fost de 25%. Astfel, aproape 70% din tineri au fost afectați fie de diminuarea, fie de diminuarea salariilor în perioada aprilie - iunie 2020.

Mai mult, tocmai 21% din respondenți estimează că „probabil” sau „cu siguranță” vor pierde locul de muncă în viitorul apropiat. Cele mai vulnerabile se simt persoanele cu studii și venituri sub medie.

Experții trag alarma și spun că în cazul în care autoritățile vor renunța la măsurile de susținere indirectă a afacerilor, atunci pachetul de susținere din bugetul public se reduce la doar 0,4%. În prezent, volumul estimat al măsurilor reprezintă aproape 1,2% din PIB, în timp ce majoritatea țărilor vecine au implementat pachete de peste 2% - 3% din PIB.

În concluzie, specialiștii recomandă autoritățile să revizuiască cuantumul și condițiile de subvenționare incluse în „Regulamentul subvenționării locurilor de muncă”. De asemenea, în cazul sistării activității instituțiilor de învățământ, se recomandă achitarea unui concediu suplimentar femeilor care au copii.

Vezi și: În R. Moldova, COVID-19 a influențat la creșterea unui deficit bugetar de circa 7% din PIB: „Este necesar un pachet anticriză de aproape un miliard de euro”

La fel, se solicită majorarea fondurilor ce țin de programele de susținere a femeilor antreprenoare, să susțină digitalizarea afacerilor, iar persoanele ocupate pe cont propriu să beneficieze de un ajutor social adițional.

Potrivit Ministerului Economiei, COVID - 19 a fost un factor important la stagnarea majoră a PIB-ului, tendință înregistrată doar acum 20 de ani în R. Moldova. Astfel, în trimestrul doi al anului 2020, PIB-ul s-a diminuat cu 14% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai afectate sectoare au fost comerțul interior, industria prelucrătoare, industria ușoară, sectorul de servicii, sectorul HoReCa, de învățământ. La fel, Ministerul Economiei prognozează o diminuare a PIB-ului în 2020 de 4,5%, a sectorului agricol de 11,9%, investiții - 4,8%, export - 12,9% și import - 10%.