Sistemul de pensii al fiecărei țări este modelat în funcție de propriul context economic și istoric. Acest lucru face dificilă stabilirea unor comparații precise între țări, însă, totuși există anumite elemente universale care, de obicei, crează un sprijin adecvat și stabil pentru cetățenii în vârstă.

MMGPI a compilat trei elemente universale în baza cărora este creat sistemul de indexare:

Coerență - nivelul de bază al venitului, precum și proiectarea sistemului de pensii private al unei regiuni.

Sustenabilitate - vârsta pensiei de stat, nivelul finanțării avansate din partea guvernului și nivelul datoriei publice.

Integritate - reglementări și guvernanța pentru protejarea membrilor planului. Aceste trei măsuri au fost utilizate pentru a clasifica sistemul de pensii din diferite țări, reprezentând peste 63% din populația lumii.

Olanda și Danemarca, fruntașe în sistemele de pensionare pentru cetățeni

Sub presiune: mai mult de jumătate dintre sistemele de pensii au înregistrat o scădere a indicelui în 2020

„Va trebui să ne bazăm pe noi înșine cu resurse financiare private”, comentează David Knox, autorul studiului. El spune că sistemele de pensii, precum cele din Austria și Italia, nu au construit fonduri private substanțiale pentru a fi o presiune pentru conducerea țărilor. Ambele ocupat poziția a 28-a și, respectiv, a 29-a.

Statele Unite ale Americii s-au ales pe locul 18 cu un sistem care are caracteristici bune dar „ are riscuri majore și deficiențe care ar trebui abordate", se afirmă în raport. Autorul sugerează creșterea pensiei minime pentru pensionarii cu venituri mici și creșterea finanțării asigurărilor sociale.

În clasamentul care analizează 39 de popoare, Japonia s-a situat, bunăoară, pe locul 32, sistemul său de pensionare fiind caracterizat drept unul cu „mari lacune și slăbiciuni care trebuie înlăturate”. De asemenea, experții sugerează că țara ar trebui să majoreze vârsta de pensionare din cauza îmbătrânirii populației, dar și majorării duratei de viață.

La polul opus sunt Argentina și Thailanda, cărora li se recomandă să crească ajutorul pentru săraci și să ajusteze politicile în sectorul privat de pensii.

În Țările de Jos, majoritatea lucrătorilor beneficiază în prezent de planuri de prestații definite bazate pe câștigurile salariale medii pe viață și pe o pensie de stat universală. Asta înseamnă că un lucrător accesează aproximativ 80% din câștigurile lui de pre-pensionare după ce termină să muncească, în conformitate cu Organizația pentru Cooperare Economică și datele de dezvoltare.

O preocupare în acest an este și decizia unor guverne precum Australia și Chile, unde este în discuție permiterea indivizilor să-și valorifice resursele financiare mai devreme.

De menționat că raportul nu a evaluat Rusia, Ucraina, România, alte țări CSI sau R. Moldova, la fel și țările de pe continentul African.

Cât despre Republica Moldova, amintim că în toamna anului 2019 s-a decis că cetățenii cu pensia de până la 2 mii de lei vor primi un ajutor financiar unic în mărime de 700 de lei. Totodată, de același ajutor financiar urmau să beneficieze titularii de orice tip de alocații sociale de stat (cu excepția alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere) pentru unele categorii de cetățeni. Atunci, de această sumă trebuiau să beneficieze 591.336 de persoane, inclusiv 403.445 beneficiari de pensii pentru limită de vârstă.

Începând cu 1 iulie curent, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 59 de ani și va crește treptat până la 63 de ani până la 1 iulie 2028. Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 32 de ani și va crește treptat până la 34 de ani. În cazul bărbaţilor care intenţionează să-şi perfecteze pensia pentru limită de vârstă, aceștia trebuie să aibă 63 de ani și stagiu de cotizare de 34 de ani.