Mai exact, proiectul de lege prevede eliminarea plății pentru emisiile de poluanţi ale surselor staţionare și plata pentru deversările de poluanţi.

„Mediul de afaceri nu agreează plata pentru poluarea mediului pentru anumite produse reciclabile și, în același timp, obligația de a crea sisteme colective de colectare a deșeurilor reciclabile sau a asigura de sine stătător colectarea deșeurilor reciclabile, prin aceasta fiind nevoiți să suporte anumite cheltuieli de participație sau cheltuieli de procurare a utilajului pentru colectarea și prelucrarea deșeurilor”, se menționează în proiect.

De asemenea, noul mecanism care presupune mai multe responsabilități pentru antreprenori și potrivit regulamentului acestuia, întreprinderile sunt obligate să colecteze un volum de deșeuri din totalul mărfurilor plasate pe piață.

„Considerăm că mediul de afaceri, având la bază principii de responsabilitate socială, protecția mediului și sustenabilitate este interesat spre a dezvolta un asemenea sistem prin care să poată reutiliza deșeurile reciclabile, astfel, creând un sistem închis de circulație a materiei prime și a deșeurilor, acesta fiind îmbunătățit pe parcursul anilor”, spun autorii prevederilor.

Pe de altă parte, directoarea adjunctă a Centrului Național de Mediu, Iuliana Cantaragiu, spune că noile măsuri nu sunt clare și ar putea conduce la multe alte riscuri de poluare a mediului.

„Ministerul Finanțelor privește taxele de mediu doar prin prisma fiscalității și a randamentului fiscal, ceea ce este o chestie foarte eronată. Taxele de mediu se creează și se aplică nu din punct de vedere să fie mai mulți bani la bugetul statului, ci de a impune un anumit comportament sau de a descuraja anumite practici, fie din partea agenților economici sau a populației. Așadar ceea ce propune Ministerul Finanțelor, scoaterea unor taxe doar pentru că e complicat unor agenți economici să le calculeze...că s-au plâns unii contabili care nu vor să facă carte sau să apeleze la un specialist, nu este motiv să schimbi tot sistemul fiscal. Aceste taxe sunt pentru responsabilizarea agenților economici.

Dacă exclude aceste taxe în general, atunci nu există nicio responsabilizare agenților economici pentru a controla poluarea. Asta înseamnă că pot deversa apele uzate în râuri fără a plăti pentru asta, doar dacă sunt prinși de inspectorii de mediu în caz de control. De exemplu Apă-Canal Chișinău plătește pentru poluarea râului Bâc, iar acolo e pentru metru cub de apă. Cu cât mai mult se conformează, cu atât mai mică e taxa și respectiv asta motivează să controleze nivelul de poluare. Mie mi-a creat impresia că Ministerul Finanțelor nu are o viziune clară față de acest subiect”, a declarat directoarea adjunctă a Centrului Național de Mediu, Iuliana Cantaragiu.

Proiectul de lege „Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021” urmează să fie aprobat de Guvern și supus votului în Parlament.