OPINII | Amendamentele la Legea comerțului interior, între dorința de a sprijini producătorul autohton și riscul sancțiunilor UE. Ce spun retailerii, producătorii și experții în domeniu

OPINII | Amendamentele la Legea comerțului interior, între dorința de a sprijini producătorul autohton și riscul sancțiunilor UE. Ce spun retailerii, producătorii și experții în domeniu
poză simbol


Un subiect discutat de ani de zile, dar care nu-și vede finalitatea și pe marginea căruia atât producătorii autohtoni, cât și retailerii și autoritățile nu pot ajunge la un numitor comun. Vorbim de amendamentele la Legea privind comerțul interior și anume, impunerea unei cote de 50% pentru produsele autohtone vândute în rețelele de magazine și limitarea reducerilor acordate comercianților de furnizori la cel mult 10%. Mai mulți reprezentanți ai statului au dat asigurări că scopul modificărilor e de a susține producătorii autohtoni, care la rândul lor susțin schimbările, dar rămân sceptici. Asta în timp ce comercianții sunt siguri că proiectul ar veni cu beneficii doar pentru monopoliști și nicidecum în cazul producătorilor mici. De cealaltă parte, experții în domeniu declară că există și alte instrumente prin care statul ar putea ajuta antreprenorii autohtoni, iar această lege ar provoca mai multe probleme, inclusiv în relațiile cu Uniunea Europeană. 

Modificările la proiectul de lege privind comerțul interior au fost votate în prima lectură încă în luna mai 2018 și retrase în 2019. Asta în condițiile în care au fost elaborate încă în anul 2017 de democrați. Totuși, reprezentanții Ministerului Economiei, contactați de AGORA, au declarat că Guvernul și-a anulat retragerea proiectului, iar în prezent, acesta e blocat în Parlament, întrucât se cere votarea în lectura a doua. Ultima ședință a Parlamentului a avut loc pe data de 11 septembrie, iar potrivit Constituției, dacă nu se întrunește până pe 11 decembrie curent, acesta ar putea fi dizolvat și declarate alegeri parlamentare anticipate. 

Mai exact, autorii propuneau plafonarea reducerilor comerciale pentru produsele alimentare la cel mult 10 la sută. La fel, au stabilit perioada pentru acţiunile și activităţile de marketing şi publicitate de până la 60 zile pe an per produs. De asemenea, s-a stabilit un termen de plată al facturilor de șapte sau 30 şi 45 de zile calendaristice, în funcție de produs. Autorii proiectului mai propun stabilirea unei cote de raft, nu mai puţin de 50 la sută pentru producătorii autohtoni din R. Moldova.

Producătorii susțin amendamentele și în același timp rămân sceptici 

Oficial se limitează un anumit drept concurențial

Ludmila Andronic, directoarea Afaceri Corporative a unei companii autohtone

Reprezentanta unuia dintre cei mai mari producători de bere din R. Moldova, Ludmila Andronic, susține că amendamentele respective au produs discuții contradictorii pe termen lung între participanții la comerț. 

„Noi la început consideram că este o inițiativă bună și corectă, dar acum am devenit mai indiferenți față de această oportunitate. Asta pentru că înțelegem că oficial se limitează un anumit drept concurențial și libera concurență. Întodeauna, între subiecții economici se vor găsi niște puncte comerciale manipulatorii care să conțină până la urmă niște discounturi în plus. Cele mai mari discuții le-au trezit punctele care țin de plafonarea discounturilor. Nu reducerea care se oferă consumatorului, ci care se oferă conducătorului comercial și anume evitarea oricăror altor plăți de gen, contribuții pentru raft, publicitate și altele. Al treilea punct de disensiune ținea de cele 51% minime din raft pentru producătorul autohton”, a subliniat Andronic. 

La fel, directoarea Afaceri Corporative a companiei Efes susține că includerea obligativității de a oferi 50% din raft producătorilor autohtoni ar fi eficientă și nu ar afecta consumatorul final. 

Dacă magazinul ar avea obligația morală să promoveze producătorul autohton cu 50% spațiu din raft, asta l-ar face să discute cu mai mulți producători autohtoni

Ludmila Andronic, directoarea Afaceri Corporative a unei companii autohtone

„Noi nu vedem asta ca o măsură restrictivă la adresa importatorilor. Magazinele sunt libere să aibă orice fel de contracte cu importatorii. Noi vorbim despre o expunere la raft. Asta nu înseamnă să îi obligi pe oameni să cumpere și anume produsele locale, ci să le oferim pentru o perioadă de timp producătorilor locali, care sunt în situații mai precare decât marile mărci internaționale, posibilitatea de a se expune la raft. Oamenii trebuie să înțeleagă că pentru a pune produsul pe raftul unei rețele comerciale costă. Sunt costuri pe care le achită furnizorul pentru a avea un anumit spațiu la raft, pentru a fi parte din promoția din luna asta, pentru a avea o anumită vizibilitate. Dacă magazinul ar avea obligația morală să promoveze producătorul autohton cu 50% spațiu din raft, asta l-ar face să discute cu mai mulți producători autohtoni și să își micșoreze din apetituri, adică să ofere posibilități mai  mari”, a mai punctat Andronic. 

Totuși, în ultima perioadă, tot mai multe rețele de magazine mari produc și promovează propriile produse care de altfel sunt considerate autohtone. Ludmila Andronic susține că e vorba de o tendință la nivel mondial, însă asta ar putea porni o luptă între producători pentru propriul brand.

„Prin impunerea unor condiții mai complicate din punct de vedere financiar pentru producător, îi aduc de multe ori în situația ca ei să renunțe la brandurile proprii în favoarea unor branduri private ale rețelelor. Asta e o luptă pentru menținerea costului brandului. Poate este o soluție pentru cei care nu au posibilități de investiție în marketing și alte resurse. Multe rețele de magazine și în special cele internaționale au destulă potență financiară ca să își dezvolte branduri private. Până la urmă aceste produse tot sunt considerate „made in Moldova” și astfel rețelele foarte ușor pot să își completeze vitrinele cu propriile produse, iar asta nu înseamnă că trebuie să interzicem”, a mai adăugat sursa. 

În momentul în care mă va pune să dau producătorului autohton nu mai puțin de 50% din spațiu și reducerea de nu mai mult de 10%, eu automat voi lua produse din extern pentru a negocia prețuri mai bune sau eu le voi importa, iar pentru cota de 50% voi pune monopoliștii, pentru că știu că ei îmi vor face vânzarea

Adrian Lazarenco, directorul unei rețele de magazine

Modificările ar afecta producătorii mici

Pe de altă parte, retailerii susțin că noile modificări la lege sunt de fapt împotriva producătorilor autohtoni mici și vine doar în sprijinul companiilor mari. De această părere e directorul unei rețele mari de magazine din țară Adrian Lazarenco. 

„Orice imixtiuni a statului în relațiile dintre comercianți și retaileri nu aduce bine nimănui. Orice limitare îi pune în evidență pe cei mai puternici. În momentul în care cineva știe precis că legea îi garantează că mai mult de 10% reducere nimeni nu poate cere, atunci ce se întâmplă? Îi punem pe toți într-o oală, iar prețurile o să crească. Asta pentru că producătorul va pune prețul care îi este convenabil și el știe că nimeni nu are dreptul să îi ceară o reducere mai mare de 10%. 

Retailerii, reieșind din cheltuielile pe care le au, o să pună adaos comercial pentru a-și acoperi cheltuielile și pentru a obține profitul pe care îl planifică. Cum poate apărea un producător nou în rețea? Venind și oferind o reducere, deoarece eu am în gama de produse zece denumiri și pentru a-l pune pe al 11-lea, eu trebuie să înțeleg cum să îl scot în evidență. Eu nu am garanția că el se va vinde ori legea actuală îmi interzice să returnez produsul dacă nu s-a vândut. Respectiv, riscul vânzării produsului îl iau asupra mea. În momentul în care furnizorul nu are dreptul de a-mi da reducere mai mare de 10%, cum credeți, eu voi lua un produs nou, oferit de obicei de producătorii mici? Nu, pentru că eu nu am garanția că o să-l vând. Noi nu facem binefacere, toți vor să facă business. În momentul în care mă va pune să dau producătorului autohton nu mai puțin de 50% din spațiu și reducerea de nu mai mult de 10%, eu automat voi lua produse din extern pentru a negocia prețuri mai bune sau eu le voi importa, iar pentru cota de 50% voi pune monopoliștii, pentru că știu că ei îmi vor face vânzarea”, susține retailerul.

La fel, Adrian Lazarenco dă asigurări că nu era necesară includerea amendamentului privind impunerea unei cote de 50% pentru produsele autohtone vândute în rețelele de magazine, întrucât majoritatea rețelelor mari de magazine au implementat deja acest lucru. 

„Dacă o să faceți o analiză și a produselor din R. Moldova, atunci veți vedea că pe fiecare categorie unde moldovenii au posibilitatea să producă mai mult de 50%, ei sunt pe raft cu mai mult de 50%. Noi avem categorii cu 80% produs moldovenesc. Vă garantez că toate rețelele din R. Moldova au mai mult de 50% unde producătorul moldovean e reprezentativ”, spune antreprenorul. 

În țările UE nu ar exista asemenea legi, iar România a fost avertizată în privința unui proiect de lege asemănător 

Aceste măsuri sub nicio formă nu ar putea face parte din lege, pentru că aceste prevederi sunt parte a unei clauze contractuale. Este încălcarea dreptului constituțional

Mariana Rufa, directoarea executivă a Asociației Businessului European

La rândul ei, directoarea executivă a Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că acest subiect a fost studiat minuțios, iar concluzia arată că proiectul de lege nu poate aduce beneficii producătorilor autohtoni. 

„Nu am găsit legi similare în Uniunea Europeană care vin cu astfel de restricții. Ceea ce noi am examinat este că se propagă în masă pe partide politice, precum că rolul principal al acestei legi este promovarea producătorilor autohtoni. Noi ne-am întâlnit de mai multe ori pe platforma Ministerului Finanțelor, Comisia Buget și Finanțe în care am prezentat dovezi foarte clare că modalitatea în care se promovează aceste restricții sub nicio formă nu promovează producătorii autohtoni. Majoritatea rețelelor colaborează cu o mulțime de producători autohtoni”, susține conducătoarea EBA. 

Mariana Rufa mai spune că producătorii autohtoni trebuie să se conformeze unor cerințe pentru a ajunge într-o rețea de magazine, ceea ce nu pot să o facă toți. 

„Să nu încurcăm situația în care există o sumedenie de cazuri când acesta nu e produs în R. Moldova sau nu este sezonul acestui produs și el oricum trebuie să fie importat. Cum în asemenea situație putem asigura 50%?Toate rețelele au lansat colaborări în masă cu producătorii autohtoni și mai mult decât atât au elaborat programe publice. Asta nu s-a făcut, pentru că există legea. S-a făcut, pentru că așa au dorit rețelele, iar pe timp de COVID a căpătat intensitate. Nu avem nevoie de lege pentru a promova producătorii autohtoni. 

La fel, producătorii autohtoni, care doresc să colaboreze cu rețelele, trebuie să se conformeze unor standarde de calitate ale bunului. Trebuie să fie anumite varietăți de căpșuni, de pere, mere și care să nu se altereze a doua zi în depozit. Acești agenți economici trebuie să aibă anumite cerințe pentru a ambala aceste produse, a le eticheta într-un anumit format. La fel, trebuie să existe flexibilitate de preț. E important să fie și o anumită negociere de preț, pentru că e o colaborare pe o perioadă mai îndelungată, nu pe o lună, dar pe ani de zile. Dacă tu ești listat la o rețea, te împinge și reputațional și poți extinde colaborările în rețele”, punctează Rufa.

Totodată, directoarea executivă EBA declară că noile modificări ar contravine angajamentelor R. Moldova față de Uniunea Europeană în relațiile economice, iar unele prevederi contravin dreptului constituțional. 

„În UE există programe naționale de susținere a producătorilor și nu neapărat legea e mecanismul prin care se prinde povara susținerii producătorilor de umerii rețelelor. Nu toți producătorii sunt gata să colaboreze cu rețelele. Vorbeam de mărimea reducerilor comerciale de până la 10% care le impune legea, ceea ce nu este categoric corect și perioada de publicitate de 60 de zile din an pe care le impune legea. Aceste măsuri sub nicio formă nu ar putea face parte din lege, pentru că aceste prevederi sunt parte a unei clauze contractuale. Este încălcarea dreptului constituțional. 

Aceste două prevederi fac parte dintre procesul de negociere dintre părți. Sub nicio formă nu pot fi reglementate de o lege. Este o încălcare a OMC-ului și o încălcare a Acordului de Asociere și nemijlocit a DCFT-ului prin introducerea unor bariere tarifare în calea comerțului și putem fi foarte grav mustrați de UE. România a încercat să introducă anul trecut una din aceste măsuri și imediat a venit notificare de alertă, de penalizare a UE și imediat a fost anulată această prevedere. Era la nivel de proiect. Când noi vorbim de anumite reglementări, statul ar trebui mai întâi să se gândească, să pregătească producătorii”, a mai adăugat Mariana Rufa. 

Pentru susținerea reală a producătorilor autohtoni ar exista alte intrumente eficiente 

Atâta timp cât nu pot crea instrumentele necesare, atâta timp vor discuta. Uniunea Europeană de când vrea să facă din noi oameni, dar va spune că suntem niște sălbatici

Veaceslav Ioniță, expert economic

Părerea e împărtășită și de expertul economic Veaceslav Ioniță care vine și cu câteva exemple negative de acest fel care au marcat comerțul în țara noastră, precum și câte instrumente care ar putea aduce sprijin real producătorilor autohtoni. 

„Producătorul nostru autohton nu este suficient de organizat și stabil și nu poate garanta producție într-o anumită cantitate și pentru o anumită perioadă, pe parcursul a 365 de zile pe an. Tot ce trebuie să facă statul e să susțină producătorul să se asocieze și să coopereze în vânzarea mărfurilor. Problema cea mai mare e ruptura dintre producători și distribuitorii mari și unul din instrumentele care le-am văzut valabile în țările normale e bursa agricolă. Dacă într-adevăr statul vrea să ajute cu ceva, atunci să implementeze bursa agricolă. La bursa agricolă se fixează prețul, acolo sunt mecanisme de contact dintre distribuitor și producător. Iar în baza volumelor contractate să știi ce volume de producție poți crește în R. Moldova. 

Atunci când nu știi să faci lucruri normale, te apuci de ceea ce tu crezi că e mai bine. Suntem singura țară deocheată care are lista produselor social importante unde distribuitorul nu are voie să pună adaos comercial mai mult de anumite procente. Scopul era ca unele produse să nu fie scumpe. În rezultat, retailerii în loc să cumpere detergent, care costă un kilogram 50 de lei, din Belarus și să pună 10% adaos și să îl vândă cu 55 de lei, el hotărăște să cumpere cu 150 de lei și pune adaos comercial de 15 lei. Deci, el câștigă cinci lei din cel ieftin și 15 lei din cel mai scump. Noi deja avem o experiență negativă.

Atâta timp cât nu pot crea instrumentele necesare, atâta timp vor discuta. Uniunea Europeană de când vrea să facă din noi oameni, dar va spune că suntem niște sălbatici. Se poate întâmpla că dacă noi creăm niște reguli absurde, UE să ne pună niște prohibiții la exportul în UE. E real. Producătorii pot spune să „nu le dați voie, pentru că uite ce se întâmplă” Da, avem riscuri”.

Proiectul de lege - votat în prima lectură în 2018, retras de Guvern în 2019 și tot Executivul anulează retragerea în 2020 

Soarta noilor prevederi stă în mâinile Parlamentului care nu se întrunește de două luni 

AGORA amintește că proiectul de amendamente la Legea cu privire la comerțul interior a fost adoptat în prima lectură în luna mai 2018, dar potrivit Newsmaker, guvernul Maiei Sandu l-a retras în luna noiembrie 2019. Sursa îl citează pe deputatul Igor Munteanu, ex-președintele comisiei pentru economie, care spune că precedentul Guvern (condus de democrați) „nu a știut cum să cuprindă necuprinsul și pur și simplu a retras proiectul de lege”.

Ulterior, la data de șapte februarie 2020, proiectul a fost readus în discuție de președintele Igor Dodon. El a spus că producătorii autohtoni i s-au plâns că supermarketurile nu vor să le vândă produsele și cer „majorarea prețului cu 20-30% și că mai trebuie plătit un comision”. Dodon afirmă că Guvernul condus de Sandu a retras proiectul de lege menit să apere producătorii locali, „în favoarea intereselor corporațiior străine”.

La doar câteva zile distanță, deputatul Platformei DA Alexandru Slusari a înregistrat în Parlament un proiect de lege care presupune aceleași modificări elaborate de Partidul Democrat în 2017. Slusari a declarat că sunt prevăzute trei modificări esențiale menite să susțină producătorii autohtoni, în special întreprinderile mici și mijlocii. 

De menționat că patronatele au susținut atunci plasarea a 50% de produse agroalimentare autohtone pe rafturile magazinelor. „Vă asigurăm susținerea și aveți tot sprijinul producătorilor autohtoni din lanțul agroalimentar scurt în sensul modificărilor în Legea 231/2010 cu privire la comerțul intern”, au adăugat mai multe asociații din industria agroalimentară în luna februarie 2020. 

Totuși, deputatul PAS Dumitru Alaiba s-a declarat sceptic față de proiectul de lege și consideră că cei care trebuie să decidă sunt consumatorii, iar obligativitatea pe care o promovează proiectul ar „aduce a comunism”.

Potrivit deputatului PAS, există „multiple metode de a promova produsele și producătorii autohtoni”. Printre ele se numără optimizarea impozitelor, promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, accesul la finanțare ieftină, subvenționarea creării locurilor de muncă și altele.

Pentru a afla care e soarta proiectului de lege, am contactat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii care au declarat că de fapt Guvernul a anulat retragerea proiectului de lege și că aprobarea acestuia depinde de Parlament care ar trebui să se întrunească pentru a-l vota în lectura a doua. 

Precizăm că ultima data, deputații s-au întâlnit în plenul Parlamentului pe data de 11 septembrie curent. 

Potrivit articolului 85 din Constituție, în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Asta înseamnă că în cazul în care Legislativul nu aprobă niciun proiect de lege până pe 11 decembrie curent, acesta riscă să fie dizolvat și declarate alegeri anticipate. 

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format. Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Fructele, verdeața și legumele din comerț au trecut proba nitraților. Care sunt cele mai injectate produse și cu cât depășesc norma admisibilă

Fructele, verdeața și legumele din comerț au trecut proba nitraților. Care sunt cele mai injectate produse și cu cât depășesc norma admisibilă

Producătorii autohtoni vor avea prioritate la comerț în gheretele din capitală

Producătorii autohtoni vor avea prioritate la comerț în gheretele din capitală

Pandemia afectează comerțul extern al R. Moldova: Exporturile au scăzut cu 15,4% în primele cinci luni, față de aceeași perioadă 2019

Pandemia afectează comerțul extern al R. Moldova: Exporturile au scăzut cu 15,4% în primele cinci luni, față de aceeași perioadă 2019

Advertoriale
„Dă-i foială local”. Evenimentul marca Rockit Conference 2021 anunță primii speakeri supersonici!

„Dă-i foială local”. Evenimentul marca Rockit Conference 2021 anunță primii speakeri supersonici!

Profită de oferta de sărbători de la MAIB – credite în condiții preferențiale

Profită de oferta de sărbători de la MAIB – credite în condiții preferențiale

Un produs cosmetic inovator și eficient nu este neapărat scump! Iată doar câteva repere de care să ținem cont

Un produs cosmetic inovator și eficient nu este neapărat scump! Iată doar câteva repere de care să ținem cont

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
    Ana Sîtnic, despre cum să deschizi un restaurant în Chișinău, consecințele pandemiei și ce înseamnă o femeie puternică | Nota de Plată
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Au rămas numai cu „vrutul”. Candidații la funcția de prim-ministru care nu au mai ajuns șefi de guverne (AUDIO)
  • Nicolae Manolov - XOR, investiții din SUA, IT, venituri de 10.000.000 $ anual | Nota de Plată
  • Oameni ca tine| Xenia Muntean: „N-am făcut o școală la Oxford sau la Harvard dar pot să schimb viețiile a mii de oameni” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: „Liubușoara de la Sireți” - poștașa care și-a legat destinul de satul în care s-a născut (VIDEO)
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • Mai nou de Paști! Păstrează tradiția de a purta haine noi de sărbători și vino...
  • Selena Gomez și-a făcut un nou tatuaj. Cum arată desenul (Video)
Cele mai populare
  • 1
    Ce spune SPPS despre paza Maiei Sandu, în momentul în care președinta se afla la cumpărături
  • 2
    Scott Hocklander, Directorul Misiunii USAID în Moldova, despre dezvoltarea Moldovei prin domeniul TIC (INTERVIU)
  • 3
    Maia Sandu, în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Corupția este o problemă de securitate. Țara mea are nevoie de ajutor (VIDEO)
  • 4
    Ploi însoțite cu descărcări electrice! Prognoza meteo pentru această săptămână
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.