Alegeri finalizate din primul tur? „Nu există nicio șansă, nici pe stânga, nici de dreapta”, cred analiștii politici. Ce spun despre votul în diasporă, Transnistria și pandemie
N-a mai rămas mult până la ziua în care cetățenii Republicii Moldova vor alege cine va fi șeful statului în următorii patru ani. În ultima perioadă, președintele în exercițiu și candidatul Igor Dodon menționa în presă că ar fi bine ca soarta alegerilor să fie decisă din primul tur, din cauza „că-i COVID-19 și pandemie”. Mai mult, acesta a spus că o bătrână a și ghicit în ouă că acesta ar câștiga din prima. Nu-i însă totul atât de categoric precum ghicitul în ouă. AGORA a contactat mai mulți experți și analiști politici pentru a vedea în ce măsură este posibil acest lucru, care sunt potențialele impedimente și dacă absenteismul alegătorilor ar decide rezultatul alegerilor chiar din primul tur.
・
În istoria politică a Republicii Moldova, alegerile finalizate din primul tur au fost o raritate. Printre ele se numără alegerea bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah, în anul 2019, când guvernatoarea a acumulat din prima peste 90% din sufragii. Și în alegerile locale au existat anumite victorii din prima, cum ar fi cea a lui Renato Usatîi la Bălți și cea a lui Ilan Șor la Orhei, în 2015.
Alegerea președintelui din primul tur, mit sau realitate?
Analiștii politici contactați de AGORA s-au arătat, în mare parte, sceptici că alegerile prezidențiale s-ar putea consuma din primul tur.
Potrivit analistei politice Ecaterina Mardarovici, nu există suficiente premise ca scenariul unui singur tur să fie unul plauzibil în acest an. Experta crede că acest lucru e demonstrat de rezultatele alegerilor de altădată și situația actuală, în care pe buletinele de vot sunt opt candidați pentru scaunul președintelui.
Ca să se întâmple acest lucru în condițiile actuale și cele de pandemie, ar trebui să avem noroc de un președinte și o guvernare de patru ani care, până acum, să fi mișcat lucrurile spre bine și atunci să se mobilizeze toată lumea cu speranța că așa vor merge mai departe.
Ecaterina Mardarovici, analistă politică
Autor:
Pe de altă parte, analistul Corneliu Ciurea susține că președintele ar putea fi ales din primul tur doar dacă ar apărea materiale compromițătoare, nimicitoare în adresa unui candidat sau dacă s-ar reduce numărul candidaților cu șanse de câștig.
Ascultă un podcast despre materiale compromițătoare în ajun de alegeri: Podcastul „Bilet în Parlament”: „Padle” electorale sau „October Surprises” - dezvăluiri ce pot schimba rezultatul alegerilor (AUDIO)
Experta Stela Jantuan este însă mai categorică și consideră că acest lucru nu se va întâmpla nici în următorii zece ani.
Nu cred că vom avea așa o situație în Republica Moldova când alegerile prezidențiale vor fi decise în turul I. Toate sondajele în ultimii zece ani arată cât sunt de divizate preferințele politice din societate. Asta denotă faptul că permanent va exista o concurență, nu atât între candidații la fotoliu, cât între alegătorii care-și pun niște speranțe în acești candidați.
Stela Jantuan, analistă politică
Autor:
Expertul Valeriu Ostalep crede că acest lucru este imposibil în prezent, pentru că liderii acestui scrutin „sunt slabi din punct de vedere al susținerii masive”.
„Noi am avut astfel de situații când am avut lideri politici puternici și, teoretic, era posibil din primul tur să fie decisă soarta alegerilor, dar acum în condițiile actuale, liderii de bază ai scrutinului sunt slabi din punct de vedere al susținerii masive. Nu există nicio șansă, nici pe stânga, nici de dreapta”, a comentat Ostalep.
Pandemia și efectele sale asupra electoratului
Alegerile din 1 noiembrie vin în plină pandemie și sezon rece, însă autoritățile și candidații nu s-au grăbit să propună anularea scrutinului. Mai-marii țării au propus cumpărarea a milioane de măști, au propus votarea cu pixul propriu și chiar au prelungit vacanța elevilor cu o zi, în cazul în care mai multe secții de vot vor fi în școli și grădinițe. Pe finalul campaniei - nici pomină de anulare a scrutinului, ci doar o singură propunere - că ar fi bine de finalizat din primul tur.
Ce cred însă specialiștii în politică despre ideea unei victorii din primul tur, alimentată de presiunile COVID-19?
Analista Stela Jantuan crede că nu există un anumit tip de alegători bine definit care ar evita să iasă la vot, iar acest lucru i-ar afecta pe toți candidații în mod egal.
Jantuan nu crede în ideea unei prezențe masive în primul tur, din grija COVID-ului și evitării turului doi. „Organizarea alegerilor din punct de vedere epidemiologic ar putea să-l facă pe alegător să ezite și să nu aibă încrederea de a ieși la vot”, consideră ea.
Un alt aspect pe care l-a subliniat Stela Jantuan este asistența grupurilor mobile pentru votanții care nu pot veni singuri la alegeri din motive obiective, persoane în etate care nu se mișcă sau cei afectați de coronavirus.
Nu este clar cum va parcurge procedura. Se vorbește că trebuie să poarte costume speciale de protecție, dar are statul posibilitatea de a-i asigura cu echipamente, în contextul în care medicii nu au suficiente? Mai există și instrucțiuni despre ele, cât de mult vor proteja persoanele afectate. Aceste lucruri trezesc suspiciuni, dar ținând cont de situația actuală, eu cred că vom avea surprize și numărul persoanelor va fi mai mare decât ne-am așteptat.
Stela Jantuan, analistă politică
Autor:
Despre faptul că pandemia ar afecta electoratul a vorbit și Valeriu Ostalep. Potrivit lui, această este o percepție individuală și nu este structurată pe segmente ale societății.
„Mai mulți politicieni se tem că ar fi o prezență foarte joasă și că vor fi rezultate nevalabile. Absenteismul nu este în favoarea nimănui și niciunul nu este interesat, ei nu câștigă din faptul că o parte din electorat nu vine”
Valeriu Ostalep, analist politic
Autor:
Analistul a comentat și o decizie luată de Comisia națională extraordinară de sănătate publică: „Nimeni nu-și pune întrebarea că avem decizii care spun că oamenii peste 63 ani nu au voie să iasă fără strică necesitate, dar participarea la alegeri este o strictă necesitate? Nimeni nu o să-și pună întrebare și va fi trecută cu vederea”.
Experta Ecaterina Mardarovici nu crede că pentru oamenii determinați pandemia va fi un obstacol. „Frica este un motiv pentru cei care pur si simplu nu vor să iasă la vot”, a mai punctat experta.
„Politicienii nu își dau străduință”
Campania electorală dedicată acestor prezidențiale a fost calificată drept una pasivă de unul dintre experții contactați de AGORA, cu mesaje învechite.
„Politicienii nu își dau străduință să atragă atenția oamenilor cu programe, viziuni. Cel mai important aspect pe lângă celelalte este si frica cum o să fie condițiile acolo”, comentează analistul Valeriu Ostalep.
„De aici ne sperie autoritățile și ne povestesc în fiecare zi toate situație care se întâmplă, dar de aici vor să ne adune pe toți la un loc fără a ne spune care vor fi măsurile de protecție, o să vedem în ultimul timp, dar o explicație clară și transparentă și în ce fel e garantată securitatea în pandemie”, a mai adăugat Valeriu Ostalep.
Potrivit lui, turul II va fi mai activ pentru că va fi o mobilizare mai mare a susținătorilor.
Votul din diasporă
După alegerile prezidențiale din 2016, când diaspora a votat masiv pentru candidatura Maiei Sandu, votul moldovenilor peste hotare a devenit un adevărat câmp de luptă pentru candidați. Bunăoară, încă din august-septembrie, politicienii de opoziție au sugerat că se dorește fraudarea alegerilor din acest an, prin înregistrarea prealabilă a alegătorilor din Federația Rusă. S-au cerut mai multe secții de vot peste hotare, cu un număr mai mare de buletine de vot, iar modificarea Codului Electoral, votată în 2019, le-a permis moldovenilor să voteze cu pașaportul expirat.
Pandemia însă și-a dictat propriile reguli, mai multe țări impunând restricții dure de mobilitate pentru rezidenți. Unii analiști contactați de AGORA consideră că alegătorii de peste hotarele țării ar avea nevoie de o motivație puternică de a vota, iar absenteismul lor ar înclina balanța în stânga.
Pe electoratul din diaspora nu-l sperie restricțiile impuse și ar da dovada de activism politic, dacă ar există o motivație.
Cornel Ciurea, analist politic
Autor:
Pe de altă parte, Stela Jantuan susține că „votul alegătorilor din diasporă depinde de organizare și de crearea condițiilor necesare, iar din cauza unei rele organizații din partea autorităților R. Moldova, absenteismul lor va afecta candidații pro-europeni”.
De aceeași părere este și analista Ecaterina Mardarovici, care susține că „numărul lor va fi mai scăzut în pandemie, iar acest lucru ar favoriza candidații de stânga.
Votul din Transnistria și posibilitatea unor scenarii de transport organizat
La ultimele două scrutine, desfășurate în 2016 și 2019, s-a atestat o creștere considerabilă a numărului alegătorilor din stânga Nistrului. Mai exact, în turul al doilea al scrutinului prezidențial din 13 noiembrie 2016, circa 15.000 de transnistreni votaseră până la ora 19:00 (cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare), pentru alegerea președintelui Republicii Moldova.
Analiștii politici nu exclud repetarea unor scenarii de transport organizat și alegători plătiți pentru un anumit candidat.
Electoratul din Transnistria niciodată nu a votat candidații de dreaptă, iar cine era la guvernare, acela era beneficiarul voturilor. În primul rând este o zonă restrânsă din punct de vedere informațional pentru R. Moldova. Acești candidați cunosc doar pe cei care reprezintă guvernarea, și ar defavoriza candidații din opoziție.
Stela Jantuan, analistă politică
Autor:
Ecaterina Mardarovici admite este posibil să se întâmple, dar într-un mod mai voalat.
Când se vor organiza mai puțini, nu va mai fi atât de obraznic și deschis ca si la alegerile precedente. În cazul în care vom avea astfel de situații, va favoriza candidatul sau partidul care va plăti și care îi va organiza.
Ecaterina Mardarovici, analistă politică
Autor:
De aceeași părere este și analistul politic Valeriu Ostalep. Potrivit lui, „acest subiect este o problemă care ar trebuie dezbătută de societate mai activ, dar care este lăsată pe ultima suta de metri. Pentru aceste voturi este o luptă, dar care nu poartă un caracter transparent și noi nu învățăm lecțiile”.
Și expertul Cornel Ciurea crede că aceste modalități ar prinde bine candidatului de stângă, dar că aceștia nu ar fi interesați.
În mod normal Dodon nu dorește să câștige victoria datorită voturilor din Transnistria, în primul rând ar crea riscuri în relații cu occidentul și l-ar face vulnerabil în raport cu partea transnistreană, care ar spune că victoria se datorează lor.
Cornel Ciurea, analist politic
Autor:
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 1 noiembrie 2020. În cursă au fost înregistrați opt candidați: Renato Usatîi (PN), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (PLDM), Igor Dodon (c. independent, susținut de PSRM), Violeta Ivanov (PP Șor), Maia Sandu (PAS), Octavian Țîcu (PUN) și Dorin Chirtoacă (blocul Unirea).