În sesizarea înregistrată la Cancelaria ANI se menționa faptul că - „Sergiu Borozan a avut interese personale asupra unui proiect cu privire la modificarea Codului urbanistic zonal al unui teren din strada Belinski 4”.

În cadrul controlului inițiat, inspectorul de integritate a stabilit că, fostul arhitect șef al capitalei, cu câteva luni înainte de numirea sa în funcție, a elaborat un Plan Urbanistic Zonal pentru terenul din strada Belinski 4, fiind contractat de către un SRL. Până la numirea sa în funcție, în cadrul ședințelor Consiliului municipal Chișinău a fost discutat subiectul de includere pe ordinea de zi a proiectului de decizie cu privire la aprobarea acestui plan urbanistic zonal din strada Belinski 4.

În septembrie 2016, subiectul este numit în funcția de arhitect șef-interimar, iar în noiembrie 2016, acesta emite o rezoluție pe o cerere depusă de același SRL , care anterior a contractat serviciile fostului arhitect șef de elaborare a planului. În rezoluție, fostul arhitect șef a indicat faptul că, fiind autorul acestui plan - oferă împuternicirile adjunctului său de a examina și semna după caz autorizația de construcție al obiectului din strada Belinski 4. Astfel, autorizația este semnată de către adjunctul său, iar ulterior fostul șef arhitect depune o pretinsă declarație despre conflictul de interese, abia după ce situația de conflict a fost deja consumată.

În rezultatul materialelor acumulate la dosar, inspectorul de integritate a decis că, fostul arhitect șef al capitalei a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin neinformarea în scris la șeful ierarhic superior, în termen de trei zile, despre conflictul de interese real în care se află, nesoluționarea situației de conflict de interese real și semnarea prin intermediul unei persoane terțe, arhitectul șef adjunct a documentației care vizau planul urbanistic elaborat de către fostul arhitect.

Dacă actul de constatare emis de ANI va rămâne definitiv, Borozan riscă să nu mai dețină o funcție publică sau de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pentru o perioadă de trei ani. Acesta ar putea fi înscris și în Registrul Interdicțiilor al ANI.