*Acest material este sponsorizat

Antreprenoriatul social: provocarea afacerilor sustenabile, care se țin pe entuziasm (CARDURI)

Antreprenoriatul social: provocarea afacerilor sustenabile, care se țin pe entuziasm (CARDURI)

Cam 10% din afacerile din toată Uniunea Europeană sunt cu statut social, iar mai mult de 13,6 milioane de oameni lucrează pentru acestea, adică 6,3% din angajații din Uniune. Bineînțeles există și o serie de facilități economice pentru aceste întreprinderi, înlesniri despre care Republica Moldova uneori poate doar să spere. Oricum, antreprenorii de la noi nu disperă, ba din contra – vin cu noi inițiative care să dezvolte comunitatea, să integreze diferite categorii de persoane în activitate și să fie mai aproape de oameni și natură.

Ce este, de fapt, o afacere socială?

Există câteva repere importante pentru a defini un business ca fiind social, orientat către comunitate, mediu și în beneficiul consumatorului. Fie că produce ceva, execută anumite lucrări sau prestează careva servicii, scopul unei afaceri sociale este, pe lângă obținerea de venituri, ca acestea să poată fi utilizate ulterior în scopuri sociale, inclusiv pentru prestarea serviciilor sociale. Antreprenoriatul social are drept obiectiv incluziunea socială și implicarea în activitate a tuturor categoriilor de persoane, inclusiv a celor cu nevoi speciale. Grupurile defavorizate vor fi implicate în activitate în mod firesc, oferindu-li-se locuri de muncă cu remunerare egală și fără discriminare. 

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social, elaborat prin Hotărârea nr. 1165/28.11.2018, activitatea de antreprenoriat social, este definită drept activitate desfășurată de întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție, fiind orientată spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

Experiența din occident, care funcționează cu succes de ani de zile, este un bun motivator pentru activiștii locali sau antreprenorii aflați la început de cale în acest domeniu, din țara noastră. Aceste exemple au motivat-o și pe Dorina Sorochin, o tânără activă din Trușeni, mamă a trei copii, să se implice pentru a motiva și ajuta femeile din comunitate care țin la mediu și-l promovează prin ceea ce fac.

„Văzând exemple internaționale despre cum lucrează resursele pentru oameni, cum deșeurile devin prețioase și cum oamenii din alte țări adoptă pas cu pas o viață sustenabilă, prietenoasă cu natura și cât se poate de simplu, am văzut că nu sunt singură în drumul de ecologizare. Fiind coordonator principal pentru un proiect local, am luat titlul de cei mai activi la nivel național în prevenirea problemelor de mediu. Acest sprijin de coagulare comunitară m-a ghidat și inspirat să parcurg continuu un proces de învățare și de adoptare a obiceiurilor sănătoase la nivel de familie și mediul, care ne-a găzduit cu toate resursele necesare pentru o viață sănătoasă. Am început să împărtășesc experiența mea pe rețelele sociale, pentru a motiva oamenii la implicare și acțiune și, astfel, am adunat acum comunitatea de antreprenoare prietenoase mediului care se numește Green Up MOM”, ne povestește Dorina Sorochin, fondatoarea asociației obștești care stă la baza comunității.


În ce domenii de activitate poți integra o afacere socială?

Susținând antreprenorii sociali, contribui la dezvoltarea comunității și la creșterea numărului locurilor de muncă pentru persoanele defavorizate și tineri – aceștia fiind principalii beneficiari din activitatea concretă a unei întreprinderi cu statut social. Acestea se vor axa pe dezvoltarea unor programe eficiente de formare și incluziune dedicate persoanelor din grupurile defavorizate, implicarea membrilor comunităților locale în dezvoltarea durabilă a acestora și promovarea ideii de incluzive și responsabilitate socială. Astfel, persoanele din categoriile defavorizate ale societății vor deveni, din consumatori de resurse - generatori de valoare – un stimul extraordinar pentru a crește implicarea lor în viața publică.

Comunitatea Green Up MOM este cu brațele deschise pentru oricine dorește să se implice, însă membrele active sunt selectate, totuși, după anumite principii și în urma unor discuții sau pași pe care acestea i-au adoptat personal. „Unele deja au început să reducă cantitatea ambalajelor de unică folosință și își fabrica acasă produse de curățare a corpului sau casei, fiind și mai econom și mai ecologic. Altele merg la cumpărături cu propriile pungi, altcineva înlocuiește scutecele de unica folosință pentru copilași cu cele lavabile, altele compostează resturile organice și tot așa, deci membrele sunt alese în dependență de aceste decizii ce fac diferența”, explică fondatoarea AO „Soluții pentru Dezvoltarea Sustenabilă”.

„Green Up Mom are misiunea să inspire oamenii spre a adopta o viață fără risipă prin gestionarea corectă a deșeurilor, cumpărături conștiincioase și cu cel mai mic impact asupra naturii reducându-le în timp până la conceptul de *zerowaste. Având ferma convingere că toată lumea poate face propriul efort pentru a trăi mai ușor pe pământ și mai simplu unul cu celălalt, astfel încât reutilizabilul să devină un mod de viață! Noi credem că putem fi agenți ai acestei schimbări. Că putem continua să influențăm cultura sustenabilității prin faptul de a utiliza rațional și în mod responsabil bunuri, care invită cooperarea pentru o viață în care „puținul” este considerat ca fiind „totul”, iar educarea acestui gust de natural să ne aducă fericirea. Motto-ul: „Gândește global, acționează local” după care se ghidează membrele Green Up MOM aduce mai multe exemple demne de urmat în comunitate. Astfel reușim să implicăm chiar și micile antreprenoare la început de cale sau cu resurse foarte limitate de dezvoltare, dar intenții nobile”, ne mai povestește Dorina Sorochin.


Conform datelor oficiale din țara noastră, cele mai des accesate domenii de întreprinderile cu statut social sunt din domeniul serviciilor, agriculturii și organizațiile non-guvernamentale. Există mai multe inițiative sociale care, din lipsă de finanțare sau din cauza stereotipurilor cu care se confruntă societatea au fost nevoite să-și sisteze temporar sau total activitatea, dar avem și exemple pozitive, de creștere durabilă și de impact tot mai larg în societate.

Ce forme de activitate poate lua o întreprindere cu statut social?

Din motive istorice, cât şi de oportunitate, organizaţiile care fac economie socială în țara noastră nu sunt definite prin statut legal separat şi de aceea operează practic sub orice formă posibilă din punct de vedere legal la noi. În unele state chiar, organizaţiile care practică economie socială sunt lăsate libere în alegerea formei de organizare, anume din considerentul libertăţii în acțiuni și implicare. În cazul țării noastre, au existat mai multe inițiative de a acorda un statut și anumite privilegii legislative acestor tipuri de organizații, care însă  a rezultat doar cu crearea Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social.

Conform acesteia, întreprinderea socială este întreprinderea constituită de:

• asociaţii obşteşti;

• fundaţii;

• culte religioase;

• instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul capitol.


Pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de entitățile specificate, care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii specificate în mod expres în legislație.

Pe ansambul ţărilor din UE, toate aceste forme sunt prezente, ponderea şi locul lor în cadrul fenomenului economiei sociale depinzând atât de istoria şi cultura acelei ţări, cât şi de facilităţile acordate structurilor asimilate economiei sociale. În cazul țării noastre, abia după anii 2010 au existat studii concrete pe acest subiect și evaluate mai multe inițiative și afaceri care s-au dovedit a fi temeinice pentru încadrarea în conceptul de antreprenoriat social. 

Aceste proiecte sociale din Republica Moldova, însă nu au un model de afaceri dovedit sau nu sunt fundamentate și din punct de vedere economic. Unele inițiative sunt în proces de dezvoltare și adaptare la nevoile comunității, altele încă depind foarte mult de finanțări și sprijin din partea diferitor donatori externi. Multe întreprinderi sociale fie nu sunt încă rentabile, fie profiturile generate sunt foarte limitate și nu permit o independență financiară completă.

Ce beneficii aduce antreprenoriatul social pentru comunitate?

La mănăstirea Zăbriceni din raionul Edineț, încă de la fondare se practică o activitate socială fructuoasă. Pe teritoriul mănăstirii sunt cazați gratuit pelerinii (vizitatorii) care doresc să viziteze sau participe la slujbele divine, iar la finalul acestora, li se oferă hrana gratuită, atât a vizitatorilor mănăstirii cât și a persoanelor social vulnerabile care se adresează după ajutor. Recent, mănăstirea a accesat un grant de la ONG  „PEOPLE IN NEED” cu titlul proiectului: „Comunitatea - protejează și sprijină dizabilitatea”. 

„Datorită acestui grant am utilat cantina socială cu echipament special pentru a ridica calitatea produselor preparate, totodată s-a reușit achiziționarea unui cazan pentru blocul de cazare, pentru a păstra temperatura optimă de trai și pe timp de iarnă”, ne povestește Sergiu Moruz, responsabil de comunicare. Pe lângă activitatea mănăstirească, slujitorii lucrează și la prelucrarea plantelor pentru ceaiurile de Zăbriceni.


„Pornind de la ideea că Mănăstirea Zăbriceni este relativ nou fondată (1999), comparativ cu alte obiecte de cult din țară, anume datorită producerii de ceaiuri marca BioCămara s-a reușit câștigarea notorietății și respectului într-un timp restrâns. În ultimii ani mai mulți vizitatori calcă pragul mănăstirii în căutarea produselor BioCămara și, în paralel, vizitează și obiectivul de cult. Cu atât mai mult ne bucură faptul că nu de puține ori când cineva aude prima dată de localitatea Zăbriceni, li se asociază cu „acolo este o mănăstire care produc ceai din plante”, este un sentiment deosebit!

Evident că procesul de recoltare, procesare și ulterior realizare a produselor marca BioCămara a facilitat crearea de noi locuri de muncă. Deși marea majoritate a proceselor de producere, și anume cultivarea și procesarea, sunt înfăptuite de către călugării mănăstirii, în cea de realizare sunt prezenți oameni din exterior (localitate și satele învecinate) care sunt angajați. La fel în timpul recoltării plantelor, în ultimii ani, nu se reușește cu brațe proprii de muncă, apelându-se la zilieri sau la ajutor din partea vizitatorilor. Avem un program turistic activ, combinând utilul cu plăcutul (program liturgic, excursie și lucrări în câmp) ceea ce mulți au relatat că îi ajută să se degaje de la grijile cotidiene și rutina zilnică”, ne mai povestește reprezentantul BioCămara.


În prezent mănăstirea deţine o proprietate de 30 ha de pământ, care este lucrat fără utilizarea substanţelor chimice, ţinându-se cont de beneficiile pentru sănătatea omului şi de mediul înconjurător. Astfel, în anul 2017, datorită tradițiilor de prelucare și îngrijire, mănăstirea a obținut indicația geografică „Zăbriceni”, pe care merită să o vizitați și descoperiți.

Cum este valorificat în activitatea comercială aspectul integrării om-natura-comunitate?

Un alt exemplu de antreprenoriat social care merită admirat este „EduJoc” – compania fondată de Igor Hîncu în 2012, atunci când a descoperit conceptul de antreprenoriat social în cadrul unui training internațional la Riga. „Antreprenoriatul social pentru noi a devenit chemarea vieții. Am rămas atât de încântați de acest model de business în care ajuți societatea și creezi un impact pozitiv pe termen lung, faci ceea ce-ți place și îți asiguri, în același timp, și confortul personal, încât lipsa cadrului legislativ în Republica Moldova, nu ne-a oprit să facem antreprenoriat social”, recunoaște antreprenorul. 

Inițial creau jucării educative doar în limba română, apoi și-au diversificat producția, încât acum propune cea mai mare colecție de jucării și jocuri educative, articole de bricolaj și creație, resurse pentru activități sportive din țară. De menționat că o bună parte din articole sunt concepute și create în atelierul lor, amplasat la Floreni, Anenii Noi. 


Pe lângă jocuri și jucării, familia Hîncu propune activități pentru copii și adulți, prin joacă îmbinând distracția cu educația, oferind zeci de oportunități în alegerea părinților.

Pentru tineri, Edujoc vrea să devină un model de reîntregire a familiei afectate de migrație, pentru ca Victoria a reușit să-și reunească familia. Îsi dorea enorm să-și readucă tatăl acasă, pentru că a lipsit mult.

„Mai bine de 14 ani, a îndurat singurătatea, despărțirea de familie și de casă, doar ca nouă să nu ne lipsească nimic și să ducem un trai decent. Știam că-l pot convinge să revină doar dacă îi asigur o activitate care să-l facă să se simtă util, motivat și fericit. La Edujoc el se simte mândru că își poate ajuta fiica și împlinit că oferă bucurii copiilor. Sunt fericită că acum recuperăm timpul pierdut, ne redescoperim și suntem împreună mereu, dar mai ales că este alături de mama și de copiii mei, care au o copilărie de vis, cu minunații bunici pe lângă ei”, a declarat Victoria.

Tot la Edujoc activează părinții lui Igor, care și ei erau pe picior de plecare. Acum au un loc sigur de muncă și vor să rămână acasă. Cel mai experimentat bunic de la EduJoc a făcut recent 62 de ani.

„Împreună contribuim la formarea unei noi generații de copii inteligenți și creativi și curajoși, generația EduJoc. Principala metodă prin care copiii învață este joaca, scopul jocurilor este de a dezvolta inteligența, creativitatea, memoria și perspicacitatea copilului, pentru a-l pregăti și forma pentru viața de adult. Ne-am propus să producem și să comercializam jucării și jocuri educative din lemn, care sunt durabile, pot trece lesne de la o generație la alta fără să se strice și să polueze mediul. Noi promovăm educația prin joacă, iar colecția de jucării pe care o creăm le oferă părinților o alternativă eficientă în lupta contra ecranelor și în apropierea copiilor de natură”, ne-a mai dezvăluit Igor.


Ce avem de câștigat într-o activitate economică socială?

Există puține date privind activitatea financiară a acestor întreprinderi în țara noastră, iar, de cealaltă parte, imaturitatea sectorului de antreprenoriat social și riscurile mari la care se supun afacerile sociale în Republica Moldova, nu-l face atractiv pentru investitori. Numărul redus de întreprinderi sociale dezvoltate în R. Moldova nu le ajută să fie vizibile în piață și să educe clienții în ceea ce privește achizițiile responsabile. Deși, o mare parte din întreprinderile sociale oferă practic servicii de interes public, autoritățile publice centrale și locale, preferă achizițiile clasice de la companii for – profit. Antreprenorii, totuși, nu disperă, și recurg la strategii de dezvoltare continuă, creștere a calității și a spectrului de servicii, fără să neglijeze însă angajamentele sociale pe care și le-au luat.

„Tendința noastră este de creștere și dezvoltare a noi produse și servicii. Din creșterea numărului de turiști mergem spre aceea că pe viitor să organizăm, pe lângă mănăstire, o agro-pensiune în care doritorii vor putea să se bucure de frumusețea locurilor, dar și să participe pe viu la întregul proces de producere a ceaiului din plante de la Zăbriceni, cu marca BioCămara. Sunt activități tot mai des solicitate în ultimul timp, dar încă nu putem să îl implementăm. Suntem siguri că odată ce păstrăm calitatea, diversificăm produsele și serviciile vom aduce o plus valoare zonei de nord a țării pentru a o face mai atractivă pentru conaționalii noștri, dar și pentru turiștii ce vin de peste hotare”, ne spune Sergiu Moruz, reprezentant BioCămara.


Pe perioada pandemiei, cei de la EduJoc au reușit să avanseze la un nou nivel de antreprenoriat social, creând și oferind viziere gratuite persoanelor din linia întâi. 

„Viziere.md a fost finalizat cu succes, iar noi am continuat cu inițiativele pentru că am descoperit o nevoie uriașă de implicare. Am făcut boxe de intubare, măști cu ecran pentru hipoacuzici, poartă de dezinfectare cu UVC și UVA, jucării pentru toți copiii cu Covid-19 din spitale, dispozitive de comunicare cu tablete și suport special pentru suportul psiho-emoțional al pacienților, iar săptămâna viitoare vom dona aproape 100 de echipamente de comunicare pentru medicii din terapiile intensive, care să le asigure comunicare și ghidaj tehnic. Împreună cu un grup de psihologi lucrăm la un nou proiect de suport psihologic pentru pacienții de la terapie intensivă, dar și la un alt proiect ambițios, care va pune bazele telemedicinei în Republica Moldova”, ne mai dezvăluie Igor Hîncu.


Cum este susținut în țara noastră antreprenoriatul social?

Afacerile sociale sunt orientate mult mai mult spre societate și om decât afacerile clasice, de aici și interesul Comisiei Europene și a multor state europene de a aduce acest subiect pe agenda publică și a crea un cadru favorabil de dezvoltare. Întreprindere sociale produc profit economic și social, fiind un instrument util în combaterea sărăciei și reducerea inechităților sociale. Creând locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile și având o puternică dimensiune pedagogică, companiile sociale dezvoltă un ecosistem favorabil, pentru dezvoltarea de produse și servicii prietenoase cu omul și mediu, dezvoltarea unei societăți în care „nimeni nu este lăsat în spate”.

Întreprinderile sociale pot fi mai eficiente în atingerea scopurilor publice decât întreprinderile clasice private din cauza rădăcinilor și cunoștințelor lor privind nevoile locale și a misiunii lor sociale.

„Credem că noi știm cel mai bine nevoile mamelor din comunitatea noastră. Împreună cu comunitatea mămicilor Green Up MOM, organizăm și desfășurăm atelierele de fabricare proprie a produselor de îngrijire a corpului, săculețelor pentru cumpărături la vrac, oferim consultanță și instruiri outdoor cu schimb de experiență cu exemple practice cum și de la ce să înceapă. Învățăm să nu risipim resursele naturale și încurajăm ca educația ecologică să fie componentele obligatorii nu doar ale instituțiilor de învățământ, ci și ale familiei”, spune Dorina Sorochin, activistă din comuna Trușeni, municipiul Chișinău.


Analizele de piață locale ce țin de antreprenoriatul social recomandă dezvoltarea de politici de promovarea antreprenoriatului social, dar și construirea unui cadru legislativ favorabil pentru aceste întreprinderi. Se cer facilități fiscale și non-fiscale în special pentru întreprinderile sociale de inserție, înființarea de sisteme diferite de finanțare, subvenționare și creditare a afacerilor sociale, dezvoltarea resurselor umane în domeniu, facilitarea accesului la piețe rezervate, cercetarea continuă a sectorului și sprijinirea digitalizării, inovației și a competitivității în piață – elemente care lipsesc total sau sunt foarte slab dezvoltate la noi.

Ce perspective are antreprenoriatul social în era business-ului tehnologizat?

Antreprenoriatul social în Republica Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără o serie de eforturi constante și susținute de toți actorii implicați. Politici publice dedicate, armonizarea legislației secundare cu Legea Antreprenoriatului Social și promovarea lui cât mai nativă în rândul populației, a start-up-erilor și ai activiștilor civici sunt doar câteva dintre direcțiile de activitate pe care se poate insista. Promovarea și educarea membrilor comunității, prin diverse metode de comunicare, facilitează implicarea acestora și susțin antreprenorii care s-au pornit în această aventură.

Astfel își promovează ideile și Comunitatea Green Up MOM: grupuri pe rețelele sociale, ateliere de lucru în comunitate, exemple și istorii de succes promovate în mediul online.

„S-a mărit și numărul persoanelor ce adera la grupul ZeroWasteMd, creat pe Facebook, unde alții postează exemplele reușite sau nereușite și au nevoie de mai multe soluții. Îmi place că se încep a dezlega principiile și directivele unei vieți sustenabile: mă bucur să văd cum alții reușesc să trieze deșeurile și deja dau sfaturi despre colectare și reciclare. O bună parte din aceste succese au fost atinse grație comunicării rapide în era tehnologiilor, a rețelelor sociale și a oportunităților pe care ni le oferă internetul. 

La modul concret, acum am înregistrat un ONG local care va susține introducerea disciplinei de educație ecologică în grădinițe, școli și universități. Speram să ajungem la fiecare prin prisma artei pentru ai motiva sa adopte noi măsuri de o viață sigura pentru ei și cei din jur”, ne mai povestește Dorina Sorochin, fondatoarea comunității Green Up MOM și ZeroWasteMd.

De câțiva ani, în țara noastră se desfășoară anual Conferința Națională pentru Antreprenoriat Social, iar inițiativele pot fi susținute de proiecte dedicate ale Uniunii Europene. Mai multe detalii puteți afla pe Antrenrenoriatsocial.md


P.

Advertoriale
Cumpără de lângă tine challenge - inițiativă lansată pentru susținerea antreprenorilor din Moldova

Cumpără de lângă tine challenge - inițiativă lansată pentru susținerea antreprenorilor din Moldova

Povești de Crăciun: Actorul Anatol Durbală – despre copilărie, tradiții și sărbători de iarnă

Povești de Crăciun: Actorul Anatol Durbală – despre copilărie, tradiții și sărbători de iarnă

INTERVIU | Vrei să-ți dezvolți afacerea în 2021? De ce trebuie să ai obligatoriu un plan de marketing

INTERVIU | Vrei să-ți dezvolți afacerea în 2021? De ce trebuie să ai obligatoriu un plan de marketing

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Ce este, de fapt, o afacere socială?
  2. În ce domenii de activitate poți integra o afacere socială?
  3. Ce forme de activitate poate lua o întreprindere cu statut social?
  4. Ce beneficii aduce antreprenoriatul social pentru comunitate?
  5. Cum este valorificat în activitatea comercială aspectul integrării om-natura-comunitate?
  6. Ce avem de câștigat într-o activitate economică socială?
  7. Cum este susținut în țara noastră antreprenoriatul social?
  8. Ce perspective are antreprenoriatul social în era business-ului tehnologizat?
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.