ANALIZĂ | Nicolae Țîbrigan: Numărul populației scade iar numărul alegătorilor crește - paradox moldovenesc
În mai puțin de o săptămână, alegătorii din Republica Moldova vor fi chemați la vot pentru a alege viitorul președinte. Dincolo de provocările pandemice cu care se confruntă Comisia Electorală Centrală (CEC), asupra autorității electorale în continuare planează suspiciunea că ar întocmi cu abateri listele cu alegători. Și asta pentru că datele prezentate de Comisie în luna august, cu trei luni înainte de scrutin, arătau o continuă creștere a numărului de alegători fără domiciliu și a celor din regiunea transnistreană. Cum se explică diferență?
・
O analiză recentă a Asociației Promo-Lex constata că la scrutinul din acest an, numărul alegătorilor fără domiciliu a crescut cu aproape 64 de mii, iar cel al transnistrenilor cu aproape 30 de mii faţă de anul 2016. Însumate, cele două categorii reprezintă cam 15 la sută din numărul total al alegătorilor. Această creștere constantă, spun experții Promo-Lex, ridică întrebări la capitolul buna funcționare a registrului alegătorilor, în calitatea listelor electorale și, în consecință, în rezultatul scrutinului.
Creșterea numărului de alegători în listele electorale, nimic nou
Lista alegătorilor incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) este întocmită în baza Registrului de Stat al Populației (RSP), gestionat de Agenția Servicii Publice – autoritatea care eliberează actele de identitate.
Datele despre numărul total de alegători înregistrați se transmit către o bază de date centralizată prin rapoarte analitice, iar acestea sunt accesibile inclusiv Consiliilor Electorale de Circumscripție. De ce sunt importante? Pentru că în baza lor autoritățile deschid secțiile de votare, decid amplasarea lor și alocă buletine de vot.
Experții au identificat abateri la întocmirea listelor electorale încă în anul 2012. Atunci specialiștii au constatat o creștere a numărului de alegători cu 24.259 de persoane.
Câțiva ani mai târziu, în 2018, jurnaliștii de la RISE Moldova au publicat două investigații despre erorile depistate în Registrul de Stat al Alegătorilor, prin prezența în listă a unor infractori străini cu identități false, investigați de FBI (AICI), sau persoane cu identități furate ale unor persoane decedate (AICI) folosite în activitățile de crimă organizată din R. Moldova.
La scurt timp după publicarea investigației, CEC a recunoscut că procesul de întocmire a listelor are unele lacune.
De ce, totuși, este atât de important să urmărim corectitudinea listelor cu alegători? Pentru că cetățenii fără domiciliu vor vota pe liste suplimentare. Comisia de la Veneția le recomandase încă acum trei ani autorităților de la Chișinău, prin „Opinia comună pentru Republica Moldova cu privire la proiectele de legi pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (document disponibil AICI) ca „înregistrarea alegătorilor să nu aibă loc la secția de votare în ziua alegerilor, pentru a evita eventualele îndoieli cu privire la integritatea listelor electorale și posibilitatea votării multiple”.
Autor: Nicolae Țîbrigan, doctor în Sociologie și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române