• Salvează articol

În mai puțin de o săptămână, alegătorii din Republica Moldova vor fi chemați la vot pentru a alege viitorul președinte. Dincolo de provocările pandemice cu care se confruntă Comisia Electorală Centrală (CEC), asupra autorității electorale în continuare planează suspiciunea că ar întocmi cu abateri listele cu alegători. Și asta pentru că datele prezentate de Comisie în luna august, cu trei luni înainte de scrutin, arătau o continuă creștere a numărului de alegători fără domiciliu și a celor din regiunea transnistreană. Cum se explică diferență?

O analiză recentă a Asociației Promo-Lex constata că la scrutinul din acest an, numărul alegătorilor fără domiciliu a crescut cu aproape 64 de mii, iar cel al transnistrenilor cu aproape 30 de mii faţă de anul 2016. Însumate, cele două categorii reprezintă cam 15 la sută din numărul total al alegătorilor. Această creștere constantă, spun experții Promo-Lex, ridică întrebări la capitolul buna funcționare a registrului alegătorilor, în calitatea listelor electorale și, în consecință, în rezultatul scrutinului.

Creșterea numărului de alegători în listele electorale, nimic nou

Lista alegătorilor incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) este întocmită în baza Registrului de Stat al Populației (RSP), gestionat de Agenția Servicii Publice – autoritatea care eliberează actele de identitate.

Datele despre numărul total de alegători înregistrați se transmit către o bază de date centralizată prin rapoarte analitice, iar acestea sunt accesibile inclusiv Consiliilor Electorale de Circumscripție. De ce sunt importante? Pentru că în baza lor autoritățile deschid secțiile de votare, decid amplasarea lor și alocă buletine de vot.

Experții au identificat abateri la întocmirea listelor electorale încă în anul 2012. Atunci specialiștii au constatat o creștere a numărului de alegători cu 24.259 de persoane.

Câțiva ani mai târziu, în 2018, jurnaliștii de la RISE Moldova au publicat două investigații despre erorile depistate în Registrul de Stat al Alegătorilor, prin prezența în listă a unor infractori străini cu identități false, investigați de FBI (AICI), sau persoane cu identități furate ale unor persoane decedate (AICI) folosite în activitățile de crimă organizată din R. Moldova.

La scurt timp după publicarea investigației, CEC a recunoscut că procesul de întocmire a listelor are unele lacune. 

Numărul alegătorilor rămâne în continuare incert

Conform datelor publicate de CEC, pe 2 septembrie 2020, Registrul de Stat al Alegătorilor conținea un număr de 3.290.312 de alegători – ceea ce constituie circa 80% din numărul total de cetățeni raportați în Registrul de Stat al Populației.

În tabelul de mai jos vedeți și evoluția numărului de alegători cu domiciliul stabil începând cu anul 2014. Datele devin relevante dacă le comparăm cu informațiile despre populația adultă și cu domiciliul stabil în Republica Moldova, furnizate de Biroul Național de Statistică până în 2020 (extrase de pe site-ul: statistica.gov.md).

În tabel vedem că există o discrepanță între numărul alegătorilor incluși în RSA și datele revizuite periodic de Biroul Național de Statistică (BNS). Practic, în toți cei șapte ani de când se realizează RSA, sistemul indică o diferență de 600 - 800 de mii de alegători comparativ cu numărul populației adulte prezentat de BNS.

Între Chișinău și Tiraspol nu există un schimb oficial de date

Expertul Igor Bucătaru, șeful echipei de Analiză din cadrul Asociației Promo-Lex, susține că între Chișinău și Tiraspol nu există un schimb de date oficial și nici o evidență clară a situației alegătorilor plecați peste hotare. În ce privește votanții din stânga Nistrului, Chișinăul nu deține informații despre decesele din regiunea transnistreană. Acestea sunt înregistrate doar după adresarea directă a rudelor persoanelor decedate. Prin urmare, datele din RSP nu sunt actualizate „la zi”. Aceeași situație se atestă și în cazul alegătorilor plecați peste hotarele țării, susține Igor Bucătaru.

„Comisia Electorală Centrală și Agenția Servicii Publice urmează, în primul rând, să explice oficial mecanismul de gestionare a Registrului de Stat al Alegătorului, respectiv și cel al Populației, pe subiectul numărului de alegători din regiunea transnistreană. De asemenea, cele două instituții trebuie să se expună și asupra cauzelor creșterii numărului de alegători fără domiciliu / reședință. Credem că ar trebui să propună mecanisme de diminuare a procesului, de exemplu, prin utilizarea pentru alegătorii fără domiciliu a mecanismului de declarare a noului loc de ședere”, e de părere Igor Bucătaru.

În caz contrar, continuă expertul, CEC nu va putea diminua din suspiciunile că preferă să închidă ochii la unele lacune electorale, decât să le rezolve. 

CEC și jocul politic al partidului aflat la guvernare

Într-un interviu recent pentru Radio Europa Liberă, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a recunoscut că există lacune în ceea ce privește radierea persoanelor din RSA, fapt care duce inclusiv la creșterea artificială a numărului de alegători. Dorin Cimil a insistat însă că situația este mai bună în comparație cu anii precedenți.

„Legislația noastră nu prevede o posibilitate de radiere automată a acestor persoane, este nevoie să venim cu acte care atestă decesul sau atestă lipsirea de dreptul de vot al persoanelor urmare a examinării judiciare și probabil că aceasta este una din carențele care duce la aflarea de mult timp a acestor persoane în listele electorale, însă, spre deosebire de scrutinele anterioare, în acest moment situația este mult mai bună; nu este ideală, dar este mult mai bună”, a precizat Dorin Cimil.

Analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, observă că de-a lungul anilor, autoritatea electorală a depus prea puțin efort pentru a face ordine în listele cu alegători. Prin această pasivitate nu a făcut decât să provoace și „mai multe întrebări privind calitatea listei electorale a alegătorilor din Republica Moldova, și suspiciuni că în așa mod se încearcă de a influența rezultatul votului. Aceste nedumeriri sunt alimentate și de faptul că, de regulă, CEC-ul a făcut jocul politic al partidului aflat la guvernare”, susține Ion Tăbârță.

Analistul politic de la IDIS Viitorul mai observă un paradox în ceea ce privește alegătorii din regiunea transnistreană. Pe deoparte, partidele din dreapta Nistrului nu-și pot desfășura activitatea politică și electorală pe malul stâng pentru că autoritățile neconstituționale de la Tiraspol nu permit acest lucru. Pe de altă parte, din această cauză, alegătorii moldoveni din stânga Nistrului sunt deconectați de la procesele politice din Republica  Moldova.

„Pe acest fundal avem principala controversă: s-ar părea că locuitorii de acolo au toate drepturile cetățenești ale Republicii Moldova, inclusiv cele politice, însă acești cetățeni nu fac parte din câmpul politic și ideologic al Republicii Moldova. Ce înseamnă acest lucru? Că puțini dintre ei votează conștient și, cel mai important, fără influență politică”, consideră Ion Tăbârță.

Expertul IDIS Viitorul este convins că actuala conducere a Republicii Moldova va încerca să folosească votul cetățenilor din stânga Nistrului pentru a influența rezultatul alegerilor din R. Moldova, existând și unele semnale indirecte în acest sens, cum ar fi numărul record de secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului pentru a-și exprima votul la scrutinul din 1 noiembrie (42 de secții de votare).

De altfel, mai mulți experți și analiști politici se arată convinși că în spatele participării masive a acestora la ultimele procese electorale din R. Moldova în 2016 și 2019 s-ar afla, de fapt, o înțelegere prealabilă în culise între factori decizionali de la Chișinău și Tiraspol, iar la apropiatul scrutin prezidențial se așteaptă să se mizeze din nou pe așa-numita „schemă transnistreană”, cu mobilizarea cu recompense materiale și transportarea persoanelor cu domiciliul pe malul stâng al Nistrului spre cele 42 de secții de votare deschise special. Metoda a fost testată la alegerile parlamentare din 2019 și a asigurat un scor favorabil Partidului Socialiștilor.

De ce, totuși, este atât de important să urmărim corectitudinea listelor cu alegători? Pentru că cetățenii fără domiciliu vor vota pe liste suplimentare. Comisia de la Veneția le recomandase încă acum trei ani autorităților de la Chișinău, prin „Opinia comună pentru Republica Moldova cu privire la proiectele de legi pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (document disponibil AICI) ca „înregistrarea alegătorilor să nu aibă loc la secția de votare în ziua alegerilor, pentru a evita eventualele îndoieli cu privire la integritatea listelor electorale și posibilitatea votării multiple”.

Autor: Nicolae Țîbrigan, doctor în Sociologie și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim