Astfel, în prima etapă se propune fuziunea a două instituții publice de învățământ superior de o universitate cu prestigiu național și internațional. Potrivit proiectului, asta nu presupune închiderea programelor de studii, ci eficientizarea cheltuielilor și creșterea calității educației.

La fel, ar urma să fie implementate noi mecanisme de finanțare a învățământului superior bazate pe o formulă cost standard per student și indicatori de performanță. În acest scop, a fost aprobată Metodologia de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior care presupune alocarea mijloacelor bugetare în funcție de numărul de elevi din cadrul instituțiilor publice de învățământ superior.

În context, statul își mai propune reducerea numărului de instituții de învățământ profesional tehnic și raționalizarea cheltuielilor bugetare cu circa 10% în următorii doi ani.

Cabinetul de miniștri a aprobat, ieri, în cadrul ședinței de astăzi, Cadrul bugetar pe termen mediu 2021-2023 (CBTM), documentul principal în baza căruia urmează a fi elaborat bugetul anual. Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, în anul curent, Cadrul bugetar pe termen mediu a fost elaborat pe fundalul impactului pandemiei COVID-19 și calamităților naturale asupra economiei mondiale și naționale.

Prioritățile reformelor economice pe termen mediu derivă din Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”, Programul de activitate al Guvernului, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și angajamentele asumate față de partenerii de dezvoltare și alte documente strategice sectoriale.