Soluții: Copiii știm cum învață, dar părinții cum lucrează? Realitatea cu care a venit sistemul hibrid de învățământ și soluțiile propuse de autorități

Natalia are doi copii, ambii elevi în clasa întâi. Pentru că cei mici au un program de studiu care diferă de la săptămână la săptămână, femeia nu a mai mers la muncă din luna septembrie.

Programul nostru este următorul: o săptămână de dimineață - de la 8:30 până la 11:10, următoarea săptămână - după amiază - de la 12:30 până la 15:10. În clasă copiii nu reușesc să cuprindă tot materialul, doar încep să studieze, iar restul le revine pentru acasă. E foarte greu, nu-mi pot programa ziua nici să lucrez de acasă, nici de la birou. Trăim un continuu dute-vino, povestește Natalia.

Natalia Stefanco are un copil în clasa a treia. Elevul frecventează școala într-o localitate rurală, în timp ce ambii părinți sunt angajați cu program fix la oraș.

El frecventează orele de la amiază până la 16:00-16:45. Avem mare noroc de bunica. Ea îl pregătește de școală și îl întâmpină de la școală, susține femeia.

Cristina are doi copii - un băiețel care merge în clasa a doua și o fetiță care merge în clasa a patra. Femeia este angajată cu program deplin la o clinică privată din capitală, în timp ce soțul muncește peste hotare. Ea spune că nu-și simte copiii în siguranță, iar nevoie de resurse financiare și imposibilitatea de a munci la distanță o determină să se supună riscului:

Uneori apelez la vecini pentru a-i lua de la școală, care se află aproape de casă. Totuși, sunt săptămâni când programul de studiu nu coincide și atunci sunt nevoită să-mi cer voie de la muncă, orele în care lipsesc fiind taxate ca ore de absență de la muncă. Este o situație foarte complicată. Sunt cazuri când îi las singuri pentru a-și face lecțiile și mă întorc la muncă. Știu că dacă o să mai cer zile libere, am toate șansele să rămân șomeră, pentru că angajatorul deja mi-a făcut câteva aluzii în acest sens.

Pentru că situațiile nespecifice necesită abordări nespecifice, unele țări încearcă deja să găsească soluții pentru ca atât copiii să poată beneficia de dreptul lor firesc la educație, dar și părinții să poată merge la muncă pentru a câștiga bani.

Danemarca

La școală, copiii au fost informați că trebuie să se spele pe mâini, la fiecare două ore, cel puțin un minut, să studieze și să se joace doar într-un grup prestabilit, și să păstreze o distanță de doi metri față de ceilalți.

poză simbol

Norvegia

Pe lângă faptul că Norvegia este una dintre țările pionere în ceea ce ține de revenirea copiilor în sălile de clasă în contextul pandemiei de coronavirus, se pare că țara găsește soluții și pentru părinții ai căror copii au un program de studii instabil. Astfel, dacă elevii au ore online sau orele când trebuie să meargă la școală nu coincid cu orele libere ale părinților, cei mici pot apela oricând la ajutorul bonelor comunitare. Serviciul este oferit de autorități și este achitat de părinții care beneficiază de acesta.

România

De exemplu, în România, părinții ai căror elevi sunt nevoiți să facă școală online sau în sistem hibrid, ar putea primi zile libere plătite. Proiectul ordonanței de urgență a fost înaintat Guvernului și a avut deja o primă lectură. Potrivit propunerii, părinţii vor beneficia de zile libere în perioadele în care copiii lor studiază în sistem online. De precizat că această măsură se aplică numai părinților care au copii de grădiniță și de școală, cu vârste de până la 12 ani.

Soluțiile de acasă...

Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale susține că modernizarea legislației muncii în scopul eficientizării liberalizării raporturilor de muncă și asigurării garanțiilor pentru angajați și angajatori continuă. Instituția colaborează cu partenerii internaționali privind ințierea unor măsuri pentru promovarea concilierii vieții de familie cu cea profesională, prin crearea creșelor la locul de muncă și implicarea taților în îngrijirea copiilor.

În țara noastră toate grădinițele și școlile au fost închise pe data de 11 martie. Asta după ce, pe pe 10 martie, a fost confirmat cel de-al treilea caz de coronavirus. Ulterior, în țară a fost declarată stare de urgență până pe data de 15 mai.

După ce starea de urgență s-a încheiat, Grupul părinților solidari a creat o petiție prin intermediul căreia le cerea autorităților de la Chișinău redeschiderea urgentă a instituțiilor preșcolare cu condiții de maximă siguranță pentru copii și angajații grădinițelor. De asemenea, Grupul mai solicita elaborarea unui protocol clar privind redeschiderea și funcționarea grădinițelor în perioada de pandemie și post-pandemie.

Pentru că nici pe parcursul lunii iunie autoritățile nu au reușit să identifice o formulă funcțională pentru redeschiderea grădinițelor, la 1 iulie mai mulți părinți din municipiul Bălți au ieșit la un protest, prin intermediul căruia le cereau celor aleși să ne conducă să găsească o soluție în privința familiilor cu copii de vârstă preșcolară. Oamenii spuneau că nu pot munci și sta, în același timp, cu copiii acasă. În acest sens ei au lansat o petiție prin care semnalau problema încălcării dreptului la educație.

Protestul a fost alimentat și de circumstanțele în care, cu două zile mai devreme, o fetiță de cinci ani din capitală a decedat, după ce a fost strivită de un dulap. În momentul incidentului, copila era singură acasă, iar părinții se aflau la serviciu.

Asta după ce la sfârșitul lunii mai, un copil de șase ani de la Hîncești a fost găsit fără suflare în toaleta din curtea casei.

Școlile și-au deschis ușile de la 1 septembrie, programul de studiu fiind ales de fiecare instituție în parte. Astfel, majoritatea școlilor din țară au ales primul model propus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) pentru organizarea activității – prezența fizică de 100% la școală. Totuși, elevii învață în două schimburi - o săptămână vine la școală primul grup de discipoli, iar în săptămâna următoare alt grup. Un alt model ales de școlile din țară ține de studiile în două schimburi: un grup de elevi vin la ore dimineață, iar celălalt grup - în a doua jumătate a zilei.

*

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.