De regulă, programele electorale sunt unul dintre principalele instrumente prin care concurenții electorali încearcă să atragă alegători. În cazul Republicii Moldova, unde politica este mai curând o luptă între personalități și mai puțin între doctrine, programelor electorale mereu li s-au acordat mai puțină atenție decât în țările cu tradiții democratice mai dezvoltate. Centru analitic independent Expert-Grup a analizat programele și promisiunile eletorale ale celor opt candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova și a ajuns la concluzia că multe din acestea depășesc atribuțiile funcției respective stabilite de Constituție.
Astfel, în cadrul campaniei electorale curente pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, doar cinci din cei opt candidați electorali au publicat programe electorale, dintre care doar trei candidați (Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase) au prezentat programe electorale relativ detaliate. Ceilalți candidați au prezentat programe destul de succinte sau chiar superficiale (1-2 pagini), fie s-au limitat la promisiuni exprimate în mod verbal.
Programele și promisiunile electorale ale candidaților la prezidențialele din 2020 sunt mai curând specifice unui stat prezidențial, iar în unele cazuri acestea reflectă trăsături tipice mai curând unui regim paternalist unde practic toate domeniile de dezvoltare ale statului depind de Președinte (de la salarii, pensii și îndemnizații la naștere până la terenuri de joacă, iluminat stradal și apeduct în sate și orașe). Prin urmare, marea majoritate a programelor și promisiunilor electorale ale candidaților la prezidențiale nu sunt conforme prevederilor constituționale.
Promisiunile lui Renato Usatîi
Promisiunile lui Andrei Năstase
Promisiunile lui Tudor Deliu
Promisiunile lui Igor Dodon
Promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate de experți la circa 120 de miliarde de lei pentru mandatul de patru ani, sau 10-11% din PIB și 37% din bugetul public național estimat pentru această perioadă de timp.
Promisiunile Violetei Ivanov
Promisiunea Violetei Ivanov de a majora pensia minimă la 5.000 lei necesită o finanțare de circa 25 de miliarde de lei pe an sau 100 de miliarde de lei pentru întreg mandatul de patru ani. În contextul în care peste 90% din cheltuielile bugetare sunt destinate activităților recurente, deficitul bugetar în 2020 este estimat la circa 8% din PIB, iar sistemul de pensionare este unul deficitar, este evident că marea majoritate a acestor promisiuni electorale nu sunt fezabile. Chiar dacă se menționează apelarea la finanțare externă, din Vest și Est, aceasta nu va fi suficientă, având în vedere magnitudinea promisiunilor electorale.
Promisiunile Maiei Sandu
Maia Sandu vine cu un program de circa 50 - 55 de miliarde lei sau circa 5% din PIB.
Promisiunile lui Octavian Țîcu
Promisiunile lui Dorin Chirtoacă
Conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce sugerează că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului, iar președintelui îi revine un spectru limitat de atribuții care se rezumă preponderent la cele din domeniul apărării și politici externe. Chiar dacă președintele are drept de inițiativă legislativă, spiritul Constituției sugerează foarte clar că domeniile de intervenție ale acestuia sunt destul de limitate.
Citește și: Ce poate face președintele Republicii Moldova. Atribuțiile prevăzute de Constituție
Marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice nu sunt fezabile din punct de vedere financiar. În multe cazuri, promisiunile creează senzația unei licitații pentru voturi a candidaților electorali (ex: cine promite o pensie mai mare?), și nu reprezintă o luptă reală dintre viziuni, doctrine sau ideologii privind dezvoltarea țării sau soluționarea problemelor majore ale țării. Mai mult decât atât, de cele mai multe ori candidații electorali nu specifică cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare și ce instrumente vor pune în practică pentru implementarea promisiunilor făcute.
Vezi și aceste știri
Lupta voturilor prin țară sau cum au avut loc întâlnirile electorale ale candidaților la șefia statului (VIDEO)
Utilizarea resurselor administrative, cheltuieli neraportate sau implicarea cultelor religioase în campanie. Constatările Promo-LEX privind campania prezidențială
