Cea mai cunoscută și vizibilă parte a Le Bridge Corporation sunt magazinele Duty Free. Aș vrea să vorbim la început despre ele. Care este logica afacerilor Duty Free? De ce trebuie unii să nu plătească impozite pe cumpărături? Ce impozite sunt totuși incluse în prețul de raft al produselor din Duty Free?

Activitatea Duty Free este una din direcțiile de activitate mai recente ale grupului Le Bridge.

Fondat în anul 1998, în sfera distribuției, în prezent grupul este producător de înghețată, prestator de servicii de transport internațional și are cea mai mare rețea de distribuție cu acoperire în toată țara, iar Le Bridge Duty Free reprezintă un lanț de magazine, care definește o bună experiență de cumpărături cu amănuntul pentru călători.

Magazinele noastre Duty Free sunt situate la granița cu România și Ucraina și simbolizează eleganță autentică, servicii de înaltă calitate cu personalul cel mai calificat, iar serviciile sale satisfac dorințele și nevoile clienților săi.

Ce ține de comerțul în regim Duty Free în general, aceasta este o practică internațională care a debutat încă în 1947 și oferă anumite facilități fiscale în primul rând călătorilor la ieșirea din țară. De facto, este un export de marfă, care în regim normal, nu se taxează.

Totodată, trebuie să subliniez, costul de a face vânzări în regim Duty Free este mai mare decât în regim vamal obișnuit - începând cu prețul de achiziție a mărfurilor care este mai ridicat, iar prețul la raft include o serie de taxe, precum cele de proceduri vamale, taxele locale, cheltuieli de licență, taxe salariale. Ca și în cazul altor activități - venitul din activitatea Duty Free se impozitează.

Încă o întrebare despre Duty Free și trecem la alte subiecte. În Moldova apăruseră magazine Duty Free la intrarea în țară, ceea ce contrazice conceptul pe care l-ați descris mai devreme. E normal acest lucru?

Le Bridge Duty Free nu deține magazine la intrare în țară.

Totuși, în afară de Republica Moldova, mai sunt câteva țări în care de asemenea este practicat comerțul Duty Free și la intrare, și raționamentul acestora se bazează pe crearea locurilor de muncă și încasarea taxelor incluse în prețul la raft în țara de intrare a călătorilor, decât în cea de pornire. Dar, aceste vânzări sunt limitate și controlate, în scopul de a evita inundarea pieței cu marfă fără taxe, care ar afecta Bugetul de Stat.

În acest context, contrabanda mai este o problemă pentru Moldova? Dacă da, atunci în ce domenii?

Contrabanda de mărfuri este o problemă pentru orice țară, nu doar pentru Republica Moldova, din cauza daunelor economice aduse bugetului țării. În acest scop sunt organe abilitate și competente, care trebuie să urmărească și să lupte cu acest fenomen.

Spuneați că Le Bridge înseamnă nu doar Duty Free, ci operațiuni de logistică și producție. Care dintre ele vă sunt mai aproape sufletului? De ce?

Am încercat, și cred că ne-a reușit, să cuprindem un lanț valoric integral – de la producție la logistică și comerț. Fiecare dintre acestea are specificul său și e extrem de interesant și solicitant, dacă e făcut cu profesionalism. În fiecare domeniu în care activează grupul de companii Le Bridge s-a depus mult efort și suflet. În percepția mea, ei sunt ca și copiii mei și nu poți trata copiii în mod diferit. Toți solicită și toți merită aceeași atenție și afecțiune.

Ce domenii v-ar mai interesa pentru diversificarea și extinderea afacerilor?

Acum, tindem să dezvoltăm domeniile în care deja activăm și avem experiență. Este o diversificare bună a riscurilor, iar activitățile sunt conexe și se completează natural.

În ultimii ani ați încercat să vă extindeți și în producția de tutun, privatizând Combinatul de tutun din Chișinău. Care a fost strategia, ce voiați să produceți și pentru ce piețe?

Am preluat această întreprindere deoarece credeam în potențialul ei. La momentul achiziției Combinatului, producția acestuia nu exista pe piața locală, dar experiența noastră de mulți ani în producere, distribuție și export, precum și relațiile noastre internaționale, urmau să ne ajute să relansăm această întreprindere și să oferim un suflu nou în activitatea ei.

Astfel, am demarat și finalizat o serie de măsuri investiţionale pentru dezvoltarea şi eficientizarea activităţii fabricii ce țin de reutilarea, reparația și modernizarea întreprinderii, am modificat procese de lucru, am creat produse și mărci noi, am efectuat rebrandingul unor mărci existente. În total am finanțat suplimentar acest proiect cu peste 100 de milioane lei și am lansat pe piață peste 21 de poziții noi.

Din păcate, toată mediatizarea negativă care a urmat după privatizare, precum și modificarea neprietenoasă a legislației din ultima perioadă, ne-a determinat să ne schimbăm opinia vis-à-vis de oportunitatea continuării acestui proiect. Astfel, că în replică la toate atacurile la care am fost supuși, noi de nenumărate ori am răspuns (inclusiv în scris) că suntem dispuși în orice moment să reziliem contractul de privatizare după recuperarea banilor achitați și a investițiilor efectuate în această perioadă.

În această confruntare cu statul sunteți singuri sau colegii din industrie, din sectorul privat vă sunt alături?

Spre exemplu, Asociația Investitorilor Străini, al cărei membru suntem, ne acordă un sprijin extraordinar pentru noi ce ține de asistența în sfera socio-economică și juridică și suntem bucuroși să știm că avem la cine să apelăm pentru consultații și suport în promovarea inițiativelor noastre. Prin intermediul FIA avem legătură directă cu instituțiile de stat și alte organizații care ar putea să ne ajute în activitatea noastră. Atât administrația FIA, cât și colegii din business, care sunt membri ai Asociației, știu să creeze o atmosferă de încredere și de sprijin reciproc, fapt pentru care suntem recunoscători.

Care sunt piețele cele mai exotice pe care exportați înghețata Sandriliona? Care e principala piață de desfacere?

Orice piața pentru noi este exotică, este un vis să distribuim înghețata Sandra în cât mai multe țări, în special pe piața Uniunii Europene.

Cum a afectat pandemia lanțurile de distribuție și consumul/comportamentul consumatorilor?

Criza provocată de pandemie a afectat grav comerțul, în special prin intermediul magazinelor Duty Free, unde din cauza restricțiilor de circulație, traficul de persoane a fost foarte mic. Cu toate acestea, alocăm resurse proprii pentru a asigura angajații din acest domeniu cu venituri salariale, pentru a-și întreține familiile, în această perioadă dificilă pentru toți.

Când își va reveni economia din această criză generată de pandemie, care sunt prognozele dvs.?

Criza generată de pandemie va avea un impact puternic pe termen lung asupra tuturor. Fiecare sector a fost afectat, în măsură mai mare sau mai mică.

Ce pot să spun este că pentru a rezista, va fi necesar să găsim resurse pentru a ne continua activitatea, să reorganizăm structurile interne și să eficientizăm procesele de producție pentru a face față și pentru a ne adapta la noile condiții.

În opinia dvs., ce profesii au viitor? Care vor dispărea în urma schimbărilor tehnologice?

Sper să nu dispară nimic . Dar, după părerea mea, tot ce e legat de sfera tehnologiilor are cel mare ritm de dezvoltare și nu neapărat doar tehnologiile informaționale, dar și cele ce țin de inginerie alimentară, automotive, ingineria echipamentelor industriale, medicină și farmaceutică. Dar, desigur, în anumite situații orice profesie poate fi, sau nu, solicitată.

Aveți un parteneriat frumos cu Alianța Franceză. La ce gen de evenimente vă place să luați parte?

Orice eveniment organizat de Alianța Franceza este frumos și lasă o impresie foarte bună și satisfacție de la participare. Din acest motiv, Le Bridge este un partener fidel al multiplelor evenimente culturale pe care le organizează Alianța Franceză în Moldova, de la concerte la concursuri și instruiri. Suntem mândri să facem parte din marea familie francofonă și să contribuim la crearea de oportunități în Moldova, fie ele culturale, fie economice.

Ce carte stă acum pe noptiera dvs? Preferați cărțile de hârtie sau elecronice?

Cărțile tipărite sunt, desigur, un deliciu fiind o plăcere să o ții în mână și să o răsfoiești, dar schimbările în viața noastră ne imprimă obiceiuri noi. Deoarece călătoresc mult, prefer cărțile electronice. Așa că, deja de foarte mulți ani, biblioteca mea crește, dar nu ocupă loc în birou, iar eu rămân într-o relație intimă cu cărțile citite.

Când sunteți în mașină și aveți timp, ce muzică ascultați?

În momentele de pauză, prefer posturi de radio în limba franceză, dar mai puțin muzică și mai mult noutăți. Aceasta îmi permite să fiu la curent cu ce se întâmplă în lume. Având operațiuni pe diferite continente și în diferite țări, este important să ții mâna pe pulsul evenimentelor. Totodată, îmi permite să mențin legătura cu lumea francofonă, de unde provin.

Apropo de noutăți, cum apreciați, cât de grav este în Moldova fenomenul știrilor false? Cum să le combatem? De ce apar astfel de mituri?

În Republica Moldova majoritatea mass media este responsabilă și onestă, însă sunt situații când unii jurnaliști sunt atrași în goana după titluri răsunătoare, neverificând în profunzime informația distribuită, iar măsurile de combatere a acțiunilor de preluare și distribuire a unor informații neverificate sau chiar neveridice nu sunt suficiente.

Fiind de cca 30 de ani în Moldova, ați putea să spuneți că e țara dvs. Totuși, unde vă petreceți mai mult timp, în Moldova sau în altă țară? De fapt, familia dvs. unde stă?

Cu siguranță pot spune că Moldova este țara mea și îmi pasă de tot ce se petrece aici și nu mă refer doar la afaceri, deoarece succesul unei afaceri în primul rând este asigurat de munca unor oameni. Încerc sa fiu prezent în fiecare țară unde avem exporturi, pentru a fi aproape de distribuitorii noștri. Astfel, ne ajutăm reciproc la dezvoltarea afacerilor.

Care e principalul avantaj al Moldovei în domeniul investițiilor? Anterior se spunea că oamenii. Mai este adevărat? Că, se cunoaște, pe lângă faptul că sunt ospitalieri și le place să petreacă, moldovenii mai sunt ranchiunoși și invidioși.

Da, oamenii sunt ospitalieri și muncitori, dar migrația populației, a determinat ca Republica Moldova să rămână cu puțină forță de muncă tânără și calificată.

Totuși, în ciuda acestei realități, localizarea între mari piețe de Est și Vest creează oportunități de dezvoltare.

În percepția mea, trebuie să fie întreprinse mai multe eforturi pentru diversificarea exportului deoarece însăși Republica Moldova este o piață de desfacere mică, iar orice producție are nevoie de piață de desfacere cât mai mare, pentru a avea costuri de producție atractive și concurențiale și instituțiile de stat au un rol important în acest proces.

Dle Frank Arif Charles, vă mulțumim.

* Acest material se înscrie în seria de interviuri „Afaceri cu față umană” și a fost realizat de jurnalistul Vitalie Condrațchi, în cadrul proiectului Contributori AGORA.