Circa 91% din totalul vacilor mulgătoare sunt întreținute în gospodării casnice și doar 9% din acestea sunt crescute în ferme comerciale. Iar numărul total este în continuă scădere, ajungând în perioada anilor 1990-2017 de la 402.000 la 112.000 de capete. Sunt date reflectate în Programul național de dezvoltare a sectorului de lapte pentru anii 2019-2025 prin care statul își propune ca în următorii 10 ani să aplice un set de măsuri ce ar spori de șase ori șeptelul de vaci, ar asigura volumul de consum intern și ar spori exporturile. Iată ce prevede programul.
Producția de lapte a scăzut în perioada 1990-2017 de circa 3,4 ori
Scăderea pronunțată a șeptelului de vaci mulgătoare în perioada anilor 1990-2017 a dus și la micșorarea producției de lapte de circa 3,4 ori. Acum 20 de ani, volumul total al laptelului produs era de 1.503.000 tone anula. În 2017, acesta a coborât la 443.000 de tone.
În plus, producția autohtonă de lapte acoperă necesitățile de consum intern doar la nivel de 83-90%, iar în ultimii ani se atestă o tendință de scădere a nivelului de autoaprovizionare, indică analiza publicată în Programul național de dezvoltare a sectorului lapte pentru anii 2019-2025.
Și balanța comerțului extern cu produse lactate este profund negativă la toate categoriile de produse lactate, cu excepția exportului de unt în anii 2015-2016. În anul 2017 importurile de produse lactate calculate în indicatori naturali au depășit exporturile de circa 12 ori.
91% din vacile mulgătore din țară sunt întreținute în gospodării casnice
Mai mult de atât, datele pentru ultimii ani arată că marea parte a bovinelor - 91%, sunt întreținute în gospodării casnice.
„Faptul reprezintă o sursă de venit pentru proprietari, însă, gospodăriile casnice nu pot asigura în măsura necesară respectarea tehnologiilor de creștere a bovinelor, deoarece nu permit utilizarea tehnicii necesare pentru pregătirea furajelor combinate, mulsul mecanizat al vacilor și alte operațiuni de întreținere, motiv din care laptele produs în aceste gospodării este de o calitate nesatisfăcătoare pentru întreprinderile de procesare”, se arată în analiza sectorului.
În plus, gospodăriile casnice pot asigura producția de lapte doar sezonier. Apare astfel, supraproducția primăvara-vara și deficit iarna. Este problematică colectarea și transportarea laptelui, susțin autorii programului.
Programul național de dezvoltare a sectorului: Circa 600.000 de tone de lapte în anul 2030
Dat fiind cele menționate, statul își propune să aplice un set de acțiuni pentru următorii 10 ani în cadrul Programului de dezvoltare a sectorului laptelui. Programul a fost aprobat în luna iulie 2020, iar implementarea lui ar urma să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului lapte, producere și procesare, în Republica Moldova.
La modul practic, autorii programului își propun să majoreze producția de lapte de vacă de la 442.000 de tone în anul 2017 până la 490.000 de tone în anul 2025 și circa 600.000 de tone în anul 2030.
Un alt set de acțiuni din program prevede redirecționarea efectivelor de bovine din gospodăriile casnice în fermele amplasate în extravilan. În plus se planifică majorarea efectivului de vaci de la 5.800 de capete în anul 2017 până la circa 28.000 de capete către anul 2030.
În funcție de acest lucru, se planifică și sporirea producției medii anuale de lapte a vacilor de la 3,6 tone în anul 2017 până la 5,0 tone către anul 2030.
Director al companiei producătoare de lactate: 60% din lapte este din gospodării private
„Laptele este mereu insuficient. Noi colectăm peste 22.000 tone, din care 60% este din gospodării private”, spune directorul general Lactalis-Alba, Vitaly Vassepov, într-un interviu pentru AGORA.
„Dacă e să analizăm experiența anului curent, care este unul foarte secetos, ar trebui să treacă minimum trei ani pentru a se restabili sectorul, și numai atunci putem reveni la acest proiect.
Mai mult, totul depinde de investițiile ce vor fi făcute de către structurile guvernamentale. Conform calculelor noastre, trebuie să investiți aproximativ 5.000 de euro într-o singură vacă – adică e vorba de mulți bani”, consideră antreprenorul.
Vitaly Vassepov consideră că producția de animale cu productivitate ridicată este foarte costisitoare, iar majoritatea fermierilor sunt persoane fizice și este necesară o bază legală pentru a cumpăra și a investi.
„În momentul de față, nu avem ferme specializate în creșterea animalelor, ci doar importuri, investiții de 2.000-2.500 de euro pentru achiziționarea de animale din Europa. Pentru a deschide o fermă similară este nevoie de minim 33 de vaci, adică de cel puțin 70.000 de euro. Fermierii locali nu au atâția bani, chiar și pe baza subvențiilor de la stat”, estimează directorul general Lactalis-Alba.
Compania lucrează în primul rând cu furnizori locali de lapte, cu ferme țărănești verificate și cooperează în prezent cu 109 ferme. În plus are 80 de puncte de colectare a laptelui, fiind cea mai mare rețea de colectare a laptelui din Moldova.
Responsabili de implementarea acțiunilor prevăzute în planul de dezvoltare al sectorului vor fi în mare parte, organizațiile de stat și non-guvernamentale cu sunt: MADRM, MEI, ANSA, CRDV, IPAI, AIPA, AFPL, ANPL.
Iar finanțarea acțiunilor prevăzută în Planul de acțiuni, poate fi efectuată din granturi, asistență financiară din partea partenerilor de dezvoltare, investiții, bugetul de stat, în limitele bugetelor instituțiilor implicate în realizarea programului, din bugetele autorităților publice locale, precum și din sursele proprii ale întreprinderilor din domeniu, obținute sub formă de profit sau din activitatea economică.
Vezi și aceste știri
Drumul nobil al laptelui de la fermă către consumator. INTERVIU cu Vitaly Vassepov, director general Lactalis-Alba
„Afacere cu lapte”: Două persoane, surprinse cum vindeau laptele din magazin drept produs „de casă”. Ce spune poliția (VIDEO)
