OPINIE | Învățământul – mijloc de continuă dezvoltare sau continuă stagnare?

Cătălina Bîrsanu
Cătălina Bîrsanu

Juristă

Sferele sale de interes sunt justiția, societatea civilă, învățământul și dezvoltarea regională. Cătălina analizează politicile naționale și internaționale ce determină progresul în domeniile respective.

OPINIE | Învățământul – mijloc de continuă dezvoltare sau continuă stagnare?
hastingschivetta.com

Calitatea joasă a învățământului în Moldova este deja o afirmație banală. Nimeni nu mai este surprins de noutățile proaste din învățământ și puțini mai cred în restartarea sistemului. Din păcate, calitatea joasă - este firul roșu care trece gros prin toate componentele sistemului. Joasă este etică academică, calitatea curriculelor de studii, calitatea metodelor de predare, calitatea instructorilor, calitatea publicațiilor academice, calitatea programelor de calificare academică, calitatea modului de evaluare a studenților, valoarea titlurilor academice și a diplomelor de studii, calitatea cadrelor administrative din sector, calitatea condițiilor de studii, calitatea echipamentului de cercetare în laboratoare, calitatea spațiilor de lectură, calitatea materialului didactic disponibil pentru studenți și profesori, nivelul de digitalizare a sistemului de învățământ, conexiunea cu comunitatea academică internațională, condițiile de cazare… și acest șir poate continua până la nesfârșit. Fiind constrânși de spațiu, în prezentul articol vom discuta doar unele aspecte legate de curricula de studii, echiparea tehnică a instituțiilor de învățământ și programele de mobilitate academică. Odată definind natura problemelor vom veni cu anumite soluții, aplicarea cărora va contribui semnificativ la îmbunătățirea situației în domeniu.

Situația din învățământ

Părinții și tinerii din Moldova se dezic treptat de oferta de studii propusă de instituțiile de învățământ din Moldova. Datele statistice arată că rata de pierdere a participanților procesului academic, în ultimii zece ani, este într-o permanentă creștere. Numărul studenților care beneficiază de învățământul superior în anul academic 2019/2020 este aproximativ de doua ori mai mic decât numărul celor înrolați în 2010/2011. Estimativul numeric arată o scădere de aproximativ 51 de mii de persoane. La fel, a scăzut și numărul cadrelor didactice de la 48,7 de mii de angajați în 2010/2011, la 35,5 de mii în 2019/2020. Dacă în anul 2015 Moldova se afla pe locul 61 în lume la nivelul calității învățământului, doar doi ani mai târziu ea a căzut pe locul 95. Multiplele studii de evaluare a sistemului de învățământ au arătat că pierderea interesului față de oferta academică a instituțiilor de învățământ din Moldova este condiționată de un cumul de factori ai căror elemente principale sunt calitatea joasă a curriculei de studii, atractivitatea scăzută a metodelor de predare, echiparea slabă a sistemului de învățământ și mobilitatea academică slabă. Toate aceste elementele cheie reduc atractivitatea sistemului de învățământ și condiționează calitatea joasă a studiilor. 

Curricula arhaică

Curriculele de studii realizate de către sau la comanda Ministerului Educației Culturii și Cercetării nu corespund necesităților timpului. Acum sunt aproape treizeci de ani de când Moldova a trecut de la economia planificată la economia de piață, sistemul de învățământ activează însă în continuare pe principii de planificare. Ministerul dirijează în mod monopolist procesul educațional prin intermediul instrucțiunilor. El este acel organ de control care decide agenda educațională națională. Această agendă ministerul apoi o proiectează în curricule pe care la aplică uniform. 

Aceste curricule sunt aplicate în mod nediscriminat în toate instituțiile de învățământ din țară și vizează toate subiectele de studii la toate nivelele academice. Instructorii din școli, licee și universități nu au gram de libertate și nici o flexibilitate la introducerea subiectelor noi pe agenda de studii. Instructorii sunt reduși în activitatea sa doar la funcția mecanică de citire a textelor din manualele livrate periodic de către minister. Bieții profesori seamănă mai degrabă a mașini de repetat texte decât a producători de conținut  și mentori care  dezvoltă spiritul analitic, polemic și iscoditor al tinerilor.

Studentul - mașină de zubrit texte

În sistemul actual de învățământ studentul din păcate este mijlocul prin intermediul căruia se realizează tranzacția academică. Administrația instituțiilor și mulți dintre profesori văd în studenți nu altceva decât un simplu mobilier. Cu studenți se umplu sălile pentru prezentări, ei sunt constrânși să participe la prezentări publice cu ocazia vizitelor anumitor lideri de partide și demnitari, conferințe fără conținut organizate pentru îndeplinirea obligațiilor formale academice. Tot ei sunt recrutați să transporte mobilier sau să presteze alte lucrări gratuite. Studenții la fel sunt unitatea de măsură atunci când se calculează bugetul anual al alocărilor de stat în învățământ. Toate alocările au la bază cantitatea/numărul, sau cum se zice în domeniu capuri de student. Conform acestui format se calculează bugetele în învățământul primar secundar și cu anumite variații terțiar. În acest sistem studentul este văzut drept obiect pasiv și amorf.

Învățământul actual nu educă gândirea critică

Cum pot fi în acest sistem educați tineri cu gândire critică dacă manualele oferă doar o singură versiune de adevăr care nu contrastează cu adevărurile alternative. Tinerii nu se pot conforma cu toate prevederile unei curricule fără a deveni roboți ai directivelor. O curriculă trebuie în primul rând să dezvolte competențe dar nu să umple programa școlară cu cantități de material, de o aplicabilitate discutabilă. Banalul învățat pe de rost impus de unii profesori nu provoacă înrădăcinarea cunoștințelor, ci doar studierea superficială. Aceste metode didactice sunt practicate pentru că mulți dintre instructori consideră că inteligența înseamnă a păstra în cap o bază de date. Această înțelegere cantitativă a cunoștințelor e condusă de logica - cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Lipsa unui proces de operare și structurare îi face pe studenți să stocheze informațiile acumulate fără a ști cum să le opereze în interesul lor. Materialul predat nu vine cu explicația necesității cunoștințelor acumulate. Întrebați orice student care este sensul cunoștințelor despre trigonometrie sau la ce îi folosesc cunoștințele modului de soluționare a ecuațiilor de gradul doi. Chiar dacă mulți dintre cei întrebați vor ști cum se rezolvă ecuațiile, puțini dintre ei vor răspunde care este utilitatea lor.

Educația bazată pe cantități trebuie neapărat substituită cu una bazată pe utilitate, procesare și sintetizare rapidă a datelor.

Nu trebuie să uităm și practica din anumite școli în care se aplică metoda medievală sau sovietică de dezaprobare publică, metodă care are drept scop instituirea ordinii în clasă prin intermediul aplicării pedepsei publice. Lipsa de ordine în clasă denotă doar că lecțiile sunt lipsite de atractivitate, de sensul utilității, și respectul față de instituții și instructori. Respectarea ordinii fără soluționarea celorlalte aspecte menționate mai sus aduce cu sine doar docilitatea, apatia și indiferența.

Proful scuipat și marginalizat

În aceeași ordine de idei ne întrebăm de unde așteptăm noi să apară instructori calificați dacă sistemul descurajează inițiativa academică a acestora? Cum poate un instructor crește calitatea profesională dacă sistemul nu-i oferă încredere? Profesorii nu participă la crearea curriculelor proprii de învățământ. Sistemul nu creează condiții ca instructorii să decidă tipul de informații aduse pe agenda zilei și tipul de literatură oferită studenților, ei trebuie să meargă expres pe planul academic stabilit și literatura indicată. De ce ar depune profesorul efort să caute literatură nouă dacă nu este încurajat să le ofere studenților alternative de informare decât minimul din manuale? Spre exemplu, în ordinul Ministrului Educației Culturii și Cercetării din 2020 cu privire la formarea profesională continuă a cadrelor didactice și manageriale este menționat că dezvoltarea profesională a cadrelor didactice va avea loc prin cursuri de instruire care oferă credite. Prin urmare, ceea ce contează este ca un profesor să primească acreditarea formală. Din păcate știm noi că formalitățile din Moldova nici pe departe nu vorbesc în favoarea competențelor. Dacă profesorii pot primi salarii mai mari odată ce dețin un număr mai mare de credite, de ce atunci ar depune eforturi suplimentare pentru dezvoltare?

O soluție poate fi crearea unui sistem de competiție între profesori care să-i împingă în sus și să-i remunereze pe cei buni. Întrebarea însă este cum să stimulezi această competiție când valorile sistemului stimulează formalități și supunerea ierarhiei?

Oare sistemul prezent prevede stimulente economice, sociale sau de altă natură? În prezent cel mai sigur mijloc de creștere salarială este relația bună menținută dintre profesor și administrația instituției de învățământ sau cu cei care pe viitor îi vor da puncte formale de apreciere. Iar cea mai sigură cale de asigurare a venitului este constrângerea studenților la contractarea lecțiilor adăugătoare, cu alte cuvinte, o altă formă de corupere, stoarcere, constrângere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Cel mai trist e că profesorii recurg la aceste metode fiind constrânși de regulile jocului. Un astfel de sistem de învățământ nu creează nici calitate nici cadre calificate și nici specialiști care pot aduce în ziua de mâine idei alternative de modernizare a domeniului.

Tot aici trebuie de remarcat că în Moldova instructorii sunt constrânși să aloce timp ne-proporțional rutinei birocratice. În așa mod ei pierd timpul pe care în mod normal ar fi trebuit să-l aloce pregătirii pentru cursuri, căutării materialelor suplimentare, dezvoltării tehnicilor noi de predare și inventarea metodelor stimulatorii de evaluare. Avem nevoie să batem formalitățile și să salutăm conținutul.

Valori și misiuni perverse

Învățământul prin definiție este acel sistem stimulatoriu instituit de stat a cărui funcție constă în a pregăti și abilita cetățenii, pentru ca în final ei să intre în procesul de producție înarmați cu cunoștințe și competențe necesare pieței muncii. Așadar, învățământul pregăteaște oameni = cetățeni = actori economici – pentru ca ei să devină actori sustenabili economic și membri social activi ai comunității. Dacă învățământul public, însă, funcționează într-un regim care nu avantajează, atunci el creează actori necompetitivi. Cu alte cuvinte, creează săraci, șomeri, muncitori fără etică, oameni apatici lipsiți de rost, misiune și abilități speciale. Menținerea unui astfel de sistem de învățământ aduce mai multe daune decât beneficii întrucât el alimentează în oameni falsa impresie că ei primesc cunoștințe pe care statul le certifică prin diplome. 

Încă în declarația de la Salamanca semnată în 1994, la care Moldova este parte, se stabilește clar că nu studenții trebuie să se adapteze la curriculum școlar, ci curriculum trebuie adaptat la nevoile studenților. Astfel, un program de studii trebuie să fie flexibil, deschis și individualizat pentru ca beneficiarul final să fie anume studentul. În Moldova din păcate beneficiarul final pare a fi Ministerul.

Cum schimbăm accentele în procesul de predare

Un sistem sănătos înseamnă că studentul este scopul în sine și actorul central al sistemului de învățământ. În acest sistem funcțional instituțiile lucrează pentru student.

Noi însă în continuare pregătim piese de schimb în conveierul pieței muncii pe care nu-l mai controlăm. Metodele de predare trebuie revăzute în așa fel ca toate instituțiile de învățământ să activeze nu pentru susținerea sistemului dar pentru a oferi studii. Dacă instructorii s-ar concentra nu pe interacțiunea cu administrația instituției dar pe persoana studentului atunci materialul academic oferit ar obține o cu totul altă tonalitate.

Revizuirea metodelor de evaluare la fel este un punct esențial în predare. Evaluarea trebuie efectuată nu drept mecanism de penalizare dar în formă de stimulent. În prezent mulți dintre profesori compensează efortul minimal depus la predare cu efortul maximal depus pentru evaluare. Acest bici însă nu sporește calitatea studiilor pentru că frica nu poate compensa cunoștințele.

Relația dintre profesor și student este un subiect aparte. Lipsa de cunoștințe, metode de predare, abilitatea de a interacționa adesea sunt ascunse după scutul de relații formale pe care le instituie unii profi. Invitarea cadrelor calificate în sistem va degaja inevitabil relațiile dintre studenți și profesori. Incompetența nu ar mai trebui ascunsă după masca formalității. Relația student-profesor va deveni natural una de egalitate și parteneriat.

Democratizarea spațiului

Libertatea de gândire prinde rădăcini doar în spații fertile. Probabil toți au auzit etimonul „L’air de Paris” – el însă nu înseamnă doar aer îmbuteliat, ci mai degrabă înseamnă că ambianță potrivită dă naștere gândirii libere și creative. Explicăm printr-un exemplu cum aplicăm această filosofie cazului nostru. Odată intrând într-un bloc de studii al unei instituții de învățământ vizitatorul trebuie să simtă că instituția activează pentru studenți dar nu pentru administrație și nu pentru staff-ul administrativ sau didactic. Cum simțim acest lucru? De îndată ce am intrat pe ușa instituției nu dăm prima ochii cu doamna recepționistă, deridicatoare, administratoare de chei și la caz vânzătoare de chifle care ne demonstrează prin întreaga sa ființă că ea este cea mai importantă persoană din instituție. Ea nu dă ordine pe coridoare și nu se comportă similar unui intendant dintr-un lagăr de prizonieri. Fără această persoană instituția își recuperează aerul libertății. Următorul lucru pe care îl observăm este că pe culoare este instalat mobilier comod care permite lucru individual, o relaxare, o socializare și alte activități care pot fi generate de studenți. Nu este neapărat ca acest echipament să fie scump. Mai departe, biblioteca și sala de lectură sunt organizate în așa fel ca studentul să prefere petrecerea timpului aici decât într-un pub, cinematograf, la o plimbare amoroasă sau alte forme de petrecere a timpului. Biblioteca devine un spațiu de atractivitate maximă pentru studenți. Decanatele și secretariatele de orice tip devin centre de informare care activează exclusiv pentru asistarea studenților și a instructorilor. Pe poziții de secretare în aceste oficii activează doar acele persoane care intenționează să ajute studenții să-și soluționeze problemele de ordin zilnic și profesorii să-și organizeze procesul academic la un nivel adecvat. Acest șir al transformărilor poate continua la nesfârșit. Transformările pot fi aplicate treptat, important este ca ele să fie ghidate de atmosfera de libertate.

Profesorul care citește de pe foaie are dreptul să plece la odihnă

Metodele de predare trebuie să includă tehnici noi care le vor substitui pe cele existente. Imaginea profesorului care citește toată lecția de pe foaie este o proiecție a trecutului. Noua generație de instructori folosesc tehnici noi și interactive de predare precum cele descrise în continuare.

Problem based learning (învățare bazată pe probleme) – metodă de predare concentrată pe studenți, în care aceștia învață despre un subiect prin experiența rezolvării unei probleme legate de subiectul în cauză;

Dezbateri – tehnică de predare care invită participanții la dezbateri pe temele abordate sau care urmează a fi abordate. Aceasta oferă posibilitatea dezvoltării unei gândiri critice și aprige, care iese din tiparele prestabilite de sistemul de învățământ;

Contextualitate – metodă de învățarea care are loc întotdeauna într-un context, situația în care se dobândește cunoașterea determină utilizarea cunoștințelor. Transferul poate fi facilitat prin ancorarea învățării în contexte semnificative, relevante pentru experiența trecută, actuală și viitoare a celor care învață.

Proiectele – tehnică de predare care constă în elaborarea mai multor proiecte interesante și utile studenților. În procesul realizării proiectelor studenții află cum pot aplica în practică cunoștințele teoretice obținute la curs. Ei la fel dezvoltă abilitățile creative prin cooperare cu semenii săi;

Brainstorming – este o metodă interactivă, flexibilă, de lucru colectiv de căutare și dezvoltare a ideilor noi care rezultă din discuțiile purtate între studenți. Folosirea acestei metode încurajează șlefuirea ideilor individuale în contextul grupelor amicale. Rezultatul acestor discuții este alegerea soluțiilor optime decise de comun acord.

O modalitate suplimentară de înnobilare a sistemului educațional este folosirea metodelor de educație non-formală. Aplicarea acestor metode reduce semnificativ inegalitatea socială și de oportunități. Prin educația nonformală se ajunge mai ușor la grupele izolate și la persoanele cu necesități speciale. Acest tip de educație le oferă flexibilitate educațională atât studenților cât și cadrelor didactice. Includerea acestor metode în portofoliul de lucru al instituțiilor de învățământ va asigura un nivel sporit de incluziune socială și mai cu seamă ar putea asigura continuarea studiilor persoanelor care anterior au hotărât să le abandoneze.

Tehnologiile digitale ocolesc învățământul din Moldova

Digitalizarea este un proces care a împărțit timpul în două, care e comparabil în istorie cu diviziunea BCE și CE/AD, prima este abrevierea engleză Before Common Era și a doua Common Era sau versiunea ei latină Anno Domini. În acest articol ne permitem să facem această comparație puțin exagerată pentru ca să accentuăm că procesul de schimbare a valorilor este un val ireversibil și stihiinic. Precum creștinismul a reciclat întreg trecutul tot astfel internetul și digitalizarea neagă întregul sistem de comunicare cunoscut în prezent. Prioritățile oamenilor se adaptează rapid la contextul tehnologic al viitorului. Dacă sistemul de învățământ nu este în pas cu procesele de digitalizare, atunci în scurt timp vom deveni doar subiecte de studii. Tehnologiile informaționale sunt deja folosite pe larg pentru colectarea, stocarea, organizarea, procesarea, prezentarea și comunicarea informației. Prin urmare, acestea trebuie inserate în învățământ pentru a fi utilizate la predarea disciplinelor, în susținerea și stimularea studiilor individuale, precum și în stimularea învățământului special la distanță, care este parte indispensabilă timpului. Folosirea tehnologiilor evident înseamnă și studierea softurilor care deschid accesibilitatea către aceste tehnologii.

Realitatea din țară este însă tristă. Pentru a nu sări în fața carului cu evaluarea numărului de laboratoare tehnice funcționale pentru copii și adolescenți în domeniul studierii retoricii, dronelor, a sistemelor de generare a energiei solare sau altora de acest gen, vom analiza doar numărul de calculatoare accesibile în școli. Datele arată că la zi învățământul din Moldova dispune de aproximativ 32,5 mii calculatoare accesibile pentru elevi. Este adevărat că cifra calculatoarelor puse la dispoziția elevilor a crescut în ultimii ani. În 2014/2015, aceasta era de 23,8 mii. Distribuția calculatoarelor pe țară este însă neproporțională. Chișinăului, de exemplu, îi revin disproportional mai multe echipamente de calcul (5.900) decât întregului raion Cahul care dispune doar de 968 de calculatoare la 10.852 de elevi. În același timp, în raionul Edineț sunt doar 657 de calculatoare la 6.817 elevi, iar școlile din raionul Șoldănești au în folosință doar 436 de calculatoare la aproximativ 4.000 de elevi. Aceste date clar arată că tehnologizarea învățământului nici pe departe nu este în agenda statului și cert este că elevii vor termina școala fără a cunoaște mare treabă în modul de operarea a calculatoarelor. În așa fel ei din start sunt sortiți să fie excluși din procesul de comunicare globală.

E important de menționat aici că dispozitivele digitale sunt în mare parte utilizate de elevi/studenți și nu de cadrele didactice, la acestea având acces mai mult profesorii de tehnologii informaționale. Oare ar fi asta o metodă corespunzătoare de adaptare a cadrului didactic la noile tendințe moderne și la o interacțiune mai ușoară cu studenții?

Tehnologizarea învățământului crește accesibilitatea acestuia. Asta nu înseamnă că tinerii peste noapte vor începe să învețe singuri, dar mai degrabă că procesul de studiere va deveni mai dinamic, mai personalizat și mai degajat. Folosirea pe larg de către studenți și instructor a metodelor academice online ar putea ajuta instituțiile să preia treptat metodele de predare online. Cursurile instituționalizate online pot fi inițial oferite de acele instituții ale căror capacități tehnice și profesionale le permit acest lucru. Restul instituțiilor ar putea învăța din mers. Ele pot învăța din bunele practici ale instituțiilor pionieri. 

Nota Bene! Prin predarea cursurilor în regim online nu avem în vedere doar papagalizarea informației prin zoom sau Skype.

Dotarea instituțiilor cu table interactive și proiectoare le-ar permite studenților să urmărească anumite video-uri de instruire sau filme documentare. Accesibilitatea echipamentului ar deschide accesul spre folosirea informației din internet pentru lucru individual sau în grup.

Înnobilarea sistemului prin stimularea mobilității academice

Programele de schimb academic sunt instrumente ideale de ridicare a standardelor în educație. Numărul acestor programe trebuie să fie înzecit atât pentru instructor cât și pentru studenți. Creșterea intensității circulației academice va duce inevitabil la includerea instructorilor în procesele de schimb informațional internațional, ar crea rețele de parteneriat, ar genera proiecte comune și evident că ar atrage investiții în cercetare. Creșterea mobilității academice a studenților le-ar prezenta în primul rând studenților locali ce înseamnă un proces educațional competitiv, i-ar educa în ceea ce înseamnă etica academică și etica de lucru.

Suportul financiar scund alocat educației

Sumele alocate în Moldova pentru dezvoltarea învățământului sunt mizere. În anul 2019 sistemul de învățământ a cheltuit aproximativ 11 mii de lei per elev, ceea ce constituie un estimativ de 600 de dolari pe an. Suma alocată include toată salarizarea personalului administrativ, academic și de cercetare; contribuțiile pentru asigurări sociale și medicale obligatorii; achizițiile materialelor pentru laboratoare de tot tipul și de asigurare a desfășurării procesului educațional; procurării mijloacelor fixe și mobile, construcțiilor și reparațiilor. Dacă totuși această sumă vă pare semnificativă, atunci trebuie să vedeți că un șir de alte state, care, nici pe departe, nu sunt în topul educației mondiale, la fel cheltuie semnificativ mai mult. De exemplu, Polonia – 7.200 de dolari per elev/student; Portugalia – 8.700 de dolari, Mexic – 3.400 de dolari, Letonia – 7.000 de dolari. Este remarcabil că în cazul statisticii altor state aceste sume raportează doar cheltuielile alocate per student. Ele nu includ tot șirul de cheltuieli aferente indicate mai sus. 

De ce trebuie alocați mai mulți bani sectorului educației

Este mult mai eficient să construiești un sistem de învățământ nou, decât să menții un sistem putred, care consumă doar buget și contribuie la creșterea ratei șomajului. Este important ca studentului să-i fie garantate condițiile pentru un proces de studii comprehensiv și calitativ. Susținerea tehnică oferită instructorilor este la fel esențială. Dacă profesorul nu dispune de reactive, el decide să prezinte un film despre modul cum decurge o reacție chimică. Dacă el nu dispune de echipament video, el va descrie procesul în mod oral și va prezenta formulele pe tablă într-o formă codificată. Dacă, însă, el nu are nici tablă, planșete sau caiet, lecția de chimie va fi asemănătoare unei lecții „voodoo”, pentru că studenții vor fi invitați să creadă instructorul fără a avea dovezi care identifică relația cauzală a substanțelor chimice. După același model funcționează predarea oricărui subiect. Calitatea materialului didactic stimulează atât interesul participanților la procesul academic, cât și explică modul de interacționare a variabilelor analizate în proces.  

Investiția în învățământ, direct corelează cu nivelul de bunăstare a statului. Corelația a fost demonstrată de economistul american Arrow K. în 1997. Rezultatele denotă că investiția în învățământ generează o creștere economică și venit național posterior mult mai semnificativ decât dacă statul ar direcționa aceste resurse pe oricare alte domenii de activitate. Experimentul social a demonstrat că persoanelor cărora le-au fost garantate condiții semnificative de studii au dobândit competențe care le-au fost ulterior utile pentru a lucra în continuare la dezvoltarea statului. Aceasta prin urmare a dus la un proces de creștere economică durabilă.

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINIE | Stat + Comunitate = Gol. Anatomia absenței sau ce lecție trebuie să învățăm de pe urma epidemiei

OPINIE | Stat + Comunitate = Gol. Anatomia absenței sau ce lecție trebuie să învățăm de pe urma epidemiei

OPINIE | Securitatea farmaceutică. Cum ajung medicamentele în farmaciile din Moldova?

OPINIE | Securitatea farmaceutică. Cum ajung medicamentele în farmaciile din Moldova?

OPINIE | Inflația academică și devalorizarea diplomelor: efecte economice și sociale pe termen lung

OPINIE | Inflația academică și devalorizarea diplomelor: efecte economice și sociale pe termen lung

OPINIE | Mark Mazureanu: Schimbăm bourul pe un vin de calitate sau cum dăm un restart ideii naționale

OPINIE | Mark Mazureanu: Schimbăm bourul pe un vin de calitate sau cum dăm un restart ideii naționale

Ce țări putem vizita? Lista actualizată a alertelor de călătorie pentru cetățenii Republicii Moldova (DOC)

Ce țări putem vizita? Lista actualizată a alertelor de călătorie pentru cetățenii Republicii Moldova (DOC)

Lista candidaților, admiși la proba interviului în cadrul concursului pentru funcția de judecător la CtEDO din partea R. Moldova

Lista candidaților, admiși la proba interviului în cadrul concursului pentru funcția de judecător la CtEDO din partea R. Moldova

Advertoriale
Achită cu cardurile din colecția GAMA de la MAIB și primește până la 10% cashback

Achită cu cardurile din colecția GAMA de la MAIB și primește până la 10% cashback

Președintele MAIB, Serghei Cebotari, își încheie activitatea

Președintele MAIB, Serghei Cebotari, își încheie activitatea

Mașină explodată pe străzile capitalei. O echipă de mascați a ciuruit cu gloanțe automobilul. Imagini filmate de trecători

Mașină explodată pe străzile capitalei. O echipă de mascați a ciuruit cu gloanțe automobilul. Imagini filmate de trecători

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Alexandru Bîrlea, tânărul de la Cahul care și-a transformat visul vieții într-o afacere cu elemente braziliene (VIDEO)
    Oameni ca tine: Alexandru Bîrlea, tânărul de la Cahul care și-a transformat visul vieții într-o afacere cu elemente braziliene (VIDEO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Cu spirt, solvenți sau diluanți? În ce ape politice se poate autodizolva Parlamentul moldovenesc? (AUDIO)
  • Lilian Guzun, despre Iute Credit, motivarea angajaților, revenirea în R. Moldova și dezvoltarea unei afaceri în domeniul creditării | Nota de Plată (VIDEO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: „Cum te cheamă? Borș de zeamă!”. Despre denumiri de partide și formațiuni absurde, pe fundalul comediei Pro/Pentru Moldova
  • Sergiu Gălușcă, despre Domaine la Prut, tendințele în vinificație, investițiile europene și antreprenoriat | Nota de Plată
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • O fată de 10 ani a murit în urma unei provocări de pe TikTok. Copila s-a sufocat!
  • Supă-cremă cu broccoli, ciuperci și cașcaval. Consistentă și plină de savoare, este cina...
Cele mai populare
  • 1
    Dodon anunță proteste de săptămâna viitoare
  • 2
    Cum explică ministrul Justiției tergiversarea continuă a dosarului lui Ilan Șor
  • 3
    Dodon anunță că vaccinul rusesc ar putea ajunge în RM chiar săptămâna viitoare, dar că acum nu e sens să se vaccineze
  • 4
    Ruslan Codreanu dă asigurări: „Nu suntem de-ai lui Plahotniuc”
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.