Reprezentanții regiunii transnistrene invocă tot mai des existența unei blocade a regiunii, care ar fi dus la o înrăutățire a situației economice. Însă cifrele oferite de Comitetul Vamal arată o imagine cu totul diferită.Anul trecut valoarea comerţului exterior în regiunea transnistreană a fost în creştere cu 22% faţă de 2013. Majorarea dată este una înaltă comparativ cu evoluţiile din anii precedenţi, totodată ţinând cont de baza joasă de comparaţie ritmul dat este mai puţin impunător.Principalii parteneri comerciali la import și la export sunt reprezentați de țările din spațiul CSI, cu precădere, regiunea din partea dreaptă a râului Nistru, Federația Rusă, Ucraina și Belarus. Țările CSI absorb 60,6% din exporturile regiunii (în scădere cu 5,9 %. față de anul precedent), de aici fiind asigurate 76,1% din importuri (în creștere cu 2,2 %. față de anul precedent). În acelaşi timp, dacă sunt excluse tranzacțiile cu regiunea din partea dreaptă a teritoriului, aceste ponderi se diminuează până la 22% și 69%, respectiv.

Circa 31,5% din total exportul de bunuri al regiunii în 2014 au constituit livrările de metale şi produse din acestea, care au mers preponderent către ţările UE - Polonia şi România. Fiind în creştere cu 98,9% față de anul trecut, exportul categoriei date de produse a avut o contribuţie de 19 % la sporirea valorii totale a exportului în acest an. La fel, a sporit exportul de energia electrică şi combustibilii cu 16,3% față de anul trecut, acesta fiind format preponderent de energia electrică livrată în regiunea dreaptă a teritoriului Republicii Moldova.Ponderea acestei categorii de produse a constituit 23,3% din valoarea totală a exportului. În scădere însă, a fost exportul de confecţii de îmbrăcăminte, bumbac şi stofă de bumbac şi aparate şi echipamente electrice, care, au redus din creşterea totală a exportului de bunuri. Exporturile către Federaţia Rusă s‐au redus cu 2,7%, ponderea acesteia reducându‐se până la 14% comparativ cu 17,6% în 2013. Pe de altă parte, în perioada dată au sporit semnificativ exporturile către restul teritoriului ţării (+18,9%), Polonia (de 2,9 ori), România (cu 79%), Turcia şi Bulgaria de 2,1 ori ș.a.Importul de bunuri al doilea an consecutiv a fost în scădere. Negativ au influenţat dinamica acestora în 2014, contractarea importului de produse agroalimentare (‐14,7%), inclusiv a produselor din carne, a lactatelor, seminţelor oleaginoase şi băuturilor alcoolice. O creştere temperată au înregistrat şi alte produse nealimentare, care a sporit cu doar 1,2% față de anul precedent., cauzată, inclusiv de scăderea importului de bumbac şi stofă din bumbac şi echipamente electrice cu 32,5% şi, respectiv, 6,9%. De menţionat că în 2014, 57,8% din valoarea totală a importului a fost formată din combustibili minerali (46,3%) şi metale şi produse din acestea (11,5%)