Curtea de Conturi, despre administrarea banilor publici în 2019: Evidență contabilă necorespunzătoare, bunuri neînregistrate sau asistență neutilizată

Deși Curtea de Conturi vine, anual, cu recomandări în adresa mai multor instituții ale statului, o parte din acestea nu sunt luate în calcul. Așa că deficiențele constatate se repetă de la an la an. Evidența contabilă necorespunzătoare, bunuri ale statului neînregistrate sau asistență externă neutilizată. Acestea sunt câteva dintre deficiențele constatate de echipele de audit, incluse în Raportul administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public pentru anul 2019.

Deficiențe în managementul finanțelor publice

Curtea de Conturi a identificat o serie de deficiențe cauzate de divergențe și interpretări eronate între cadrul de evidență și de raportare financiară a executării bugetelor, de insuficiența reglementărilor, a calculelor și a justificărilor, precum și de lipsa interacțiunii sistemelor informaționale. Mai mult, se menționează că „aspectele constatate de audit sunt sistemice”.

Principalele constatări de audit la capitolul executării bugetului de stat (BS), bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și al Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) țin de:

nerespectarea calendarului bugetar la elaborarea și aprobarea BS pentru anul 2019, ceea ce creează incertitudine și tensiune atât pentru instituțiile statului, cât și pentru sectorul corporativ;
lipsa reglementărilor legale privind prezentarea situațiilor financiare consolidate ale instituțiilor/autorităților bugetare în Raportul Guvernului privind executarea BS;
incoerența normelor metodologice și a clasificației bugetare referitor la noțiunea distinctă „cheltuieli pentru subsidii” și a conținutului economic al acesteia, fapt ce a afectat buna administrare a mijloacelor financiare publice, în sumă de aproape patru milioane de lei sau 9,7% din totalul cheltuielilor executate;
lipsa interacționării sistemelor informaționale ale CNAS și Î.S. „Poșta Moldovei”, ceea ce a determinat mii de beneficiari să se prezinte repetat la oficiile poștale pentru a recepționa prestațiile, fiind acumulate datorii în sumă de peste 111,5 milioane de lei, aferente prestațiilor sociale din contul mijloacelor BASS;
imposibilitatea evaluării cheltuielilor raportate în subprogramul „Asistență medicală spitalicească” în sumă de 1,62 milioane de lei, pe motivul nedelimitării serviciilor medicale spitalicești contractate și achitate de către CNAM și cele neacoperite de contract;
alocarea mijloace financiare în sumă de 76 milioane de lei pentru 662 de mii de rețete prescrise cetățenilor, în care au fost admise înregistrărilor eronate.

Recomandările anterioare nu au fost implementate

Mai multe recomandări oferite de echipele de audit nu au fost luate în calcul. Respectiv, au fost evidențiate aceleași probleme:

neînregistrarea conformă în evidența contabilă a terenurilor în valoare totală de 2,86 milioane de lei, precum și a clădirilor în valoare de cinci milioane de lei (MA, MECC, MADRM, MSMPS, MAEIE, MJ);
supraevaluarea bunurilor transmise sub formă de participare în capital în valoare de două milioane de lei (MA, MJ, MAEIE, MECC);
calcularea eronată a uzurii mijloacelor fixe în sumă totală de 1,47 milioane de lei (MJ, MAEIE, MECC);
neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor patrimoniului public: 2.970,6 ha de terenuri și 1.180 de clădiri (MA, MECC, MADRM, MF, MAI), etc.

Carențe în gestiunea patrimoniului public

Principalele probleme identificate de Curtea de Conturi în domeniul gestionării patrimoniului public țin de carențe în evidență și de gestionare ineficientă. Cea mai gravă problemă care persistă este evaluarea necorespunzătoare și neînregistrarea terenurilor și clădirilor publice. Impactul financiar al abaterilor și neregulilor cu privire la situațiile imobiliare din rapoartele financiare ale ministerelor este de 7,9 milioane de lei.

Administrația publică locală nu a înregistrat progrese în delimitarea între proprietatea publică și cea privată, în conformitate cu dreptul de proprietate, deși dispozițiile legale stabilesc în mod clar că dovezile ar trebui să fie nu numai în funcție de forma de proprietate, ci și de domeniul și regimul său juridic.

În ceea ce privește modalitățile de administrare a proprietății publice, a fost identificată o serie de deficiențe în procedurile de privatizare, cum ar fi:

absența evaluării activelor nete la valoarea lor de piață, ceea ce a condus la o scădere a mărimii capitalului propriu și a valorii acțiunilor privatizate;
eșecul selectării modului adecvat de privatizare, care a redus semnificativ numărul de participanți la procedura de privatizare;
întârzierea licitațiilor din cauza lacunelor din cadrul de reglementare privind procedurile pentru vânzarea participației statului prin licitație la Bursa de Valori a Moldovei și concurența comercială.

Curtea de Conturi, de asemenea, a concluzionat că, deși parteneriatele public-private au potențialul de a implementa politicile statului într-un anumit domeniu, prin atragerea investițiilor private, acestea nu în toate cazurile au fost gestionate în mod eficient și nu au prezentat un raport cost-beneficiu optim.

Participarea ineficientă și netransparentă a statului în sectorul corporativ

Entitățile din proprietatea statutului au un rol important în economie, deoarece operează preponderent în sectoare de importanță socială, cum ar fi sectorul serviciilor publice, sănătății și transporturilor. Experiența ultimilor ani privind performanța gestionării proprietății publice demonstrează că statul nu este cel mai eficient „agent economic” şi cel mai bun administrator al patrimoniului, iar sistemul de administrare a entităților din proprietatea statului necesită o schimbare și regândire.

Curtea de Conturi menționează că în cadrul companiilor statului „există factori semnificativi de risc de scurgere de resurse, aceștia putând fi diminuați prin îmbunătățirea controlului asupra achizițiilor, clarificarea responsabilităților între consiliile de administrație și conducere, soluționarea conflictelor de interese”.

Instituția mai relevă că există probleme în ceea ce privește conformarea cu cerințele legale privind transparența și dezvăluirea informațiilor. Mai multe organizații nonguvernamentale din Republica Moldova sunt alarmate de accesul limitat la informațiile despre entitățile de stat și consideră că creșterea transparenței este cel mai simplu și cel mai important pas în creșterea eficienței acestora. Problemele identificate în domeniul asigurării transparenței și dezvăluirii informațiilor condiționează limitarea accesul publicului larg la datele cu caracter public.

Curtea de Conturi consideră că cel mai important instrument de optimizare a managementului corporativ de stat în economia națională nu este, în mod necesar, privatizarea întreprinderilor, ci, în mod prioritar, „regândirea” sistemului de administrare a proprietăților publice, selectarea managerilor motivați, atragerea investițiilor autohtone și străine, elaborarea standardelor moderne în evaluarea, asigurarea transparenței și monitorizarea valorilor aflate în gestiunea statului.

Utilizarea limitată a finanțării externe, influențată de capacitatea redusă de absorbție

Volumul contribuțiilor financiare externe alocate Republicii Moldova fie sub formă de grant, fie sub formă de împrumut, din anul 2000 până în prezent, constituie peste 4 miliarde de euro. Cea mai mare parte din banii donatorilor au fost destinați pentru drumuri, sănătate, agricultură și dezvoltarea afacerilor. Moldova beneficiază, de asemenea, de asistență pentru realizarea reformelor structurale și economice. Curtea de Conturi a remarcat succese privind utilizarea finanțării externe în sectorul sănătății și domeniul învățământului.

Totodată, au fost identificate rezerve la capitolul valorificării finanțării externe în domeniul agriculturii și în domeniul justiției. O provocare pentru Republica Moldova este capacitatea de a absorbi cât mai mult posibil din fonduri. Capacitatea de absorbție este redusă din cauza capacității insuficiente de absorbție financiară și a capacității administrative scăzute.

Soldurile de bani din proiecte finanțate din surse externe (împrumuturi și/sau subvenții) neutilizate până la sfârșitul anului 2019 au constituit 1,15 miliarde de lei, fiind accesibile pentru a fi utilizate în aceleași scopuri în anii următori.

Raportul integral îl puteți citi AICI.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim