„Consumatorul e limitat în alegere.” Ce riscuri și avantaje întrevede mediul de business în modificările rapide operate la Legea cu privire la comerțul interior (VIDEO)

„Consumatorul e limitat în alegere.” Ce riscuri și avantaje întrevede mediul de business în modificările rapide operate la Legea cu privire la comerțul interior (VIDEO)


Asociația Businessului European (EBA Moldova) se arată îngrijorată de riscurile ce pot apărea odată cu modificările operate la Legea cu privire la comerțul interior, aprobate de Parlament, în lectură finală, la 4 decembrie curent. Întâi de toate, mediul de business este îngrijorat de faptul că mai multe legi au fost votate, fără ca aceste documente, importante pentru desfășurarea activității lor, să fie discutate și analizate. 

Producătorii autohtoni, susțin măsura care vine să reglementeze cota produselor autohtone prezente pe rafturile supermarketurilor.

„Anul 2020 a fost unul dificil, iar impactul acestei crize se va resimți nu doar în 2021, dar și în anii următori. Respectiv, procesul de discuții și adoptarea acestor legi în felul în care s-a făcut, noi îl vedem ca unul îngrijorător. Nu am văzut proiectul final, dar vrem să ne exprimăm îngrijorarea în calitate de comunitate de afaceri, care nu reprezintă doar businessul internațional, dar și businessul local și să menționăm că orice tip de limitare care are loc în procesul de comerț ar putea afecta părțile implicate în acest proces”, a declarat Mariana Rufa, diectoare executivă a Asociației Businessului European. 

Asociația întrevede și câteva riscuri care le-ar putea genera motificările aprobate în grabă de Parlamentul de la Chișinău. Primul ar ține de încălcarea angajamentelor internaționale pe care Republica Moldova și le-a asumat odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

„Orice limitări, pot fi calificate drept bariere în implimentarea acestui acord de comerț liber. Vorbim de eventuala încălcare a principiului libertății comerțului, garantat inclusiv de Constituția RM, cât și a principiului libertății contractuale a parților. Vorbim despre eventualitatea în care ar putea să se creeze un mediu inechitabil în raport cu producătorii de produse nealimentare, pentru care nu sunt stabilite aceste limitări și desigur, despre crearea condițiilor neechitabile pentru activitatea întreprinderilor mici și mijlocii care se află într-o poziție mai slabă în comparație cu omologii mai mari”, a mai adăugat Rufa.

Riscul unor reacții din partea UE ar putea apărea la capitolul exporturilor produselor din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene. De menționat aici că, odată cu semnarea DCFTA, exportul produselor autohtone pe piața UE s-a majorat cu peste 35%. Astfel, în prezent, importurile din Republica Moldova nu sunt limitate de către UE, dar o restricție similară ar putea fi impusă ca răspuns la restricțiile impuse de Republica Moldova. 

EBA Moldova alertează autoritățile publice referitor la consecintele nefaste care ar putea fi generate pe plan internațional și local odată cu introducerea oricăror limitări ce țin de comerț.

„Eu nu cred că țările UE, care vor sesiza că RM a adoptat o lege cu anumite limitări, vor trata la fel de prietenos produsele importate din Moldova, știind că produsele exportate din Uniunea Europeană în Republica Moldova se confruntă cu anumite limitări, cum ar fi 50% prezența pe raft. Nu este corect să pui pe raft doar produse de origine dintr-o singură țară. Nu există așa ceva în nicio țară din UE, ca produsele de pe raft să fie doar din țara respectivă. Într-adevăr consumatorul este cel care trebuie să aleagă, dar el trebuie să aibă din ce să aleagă. Nu știu ce rețea de supermarketuri ar accepta să pună la ei pe raft doar produse de la 1-2 producători”, mai punctează Marina Rufa.

De partea cealaltă, producătorii susțin includerea cotei minime de 50% a produselor autohtone pe rafturile rețelelor de comerț.

„În calitatea noastră de lider procesator de carne, dar și în rolul nostru de verigă cheie între crescătorii de animale, abatoare dar și rafturile supermarketurilor, susținem integral măsurile de stabilire a cotei minime de prezență pe rafturile rețelelor a producătorilor locali, în mărime de minim 50%. Această măsură nu doar va permite supraviețuirea tuturor participanților lanțului valoric pe timp de criză, și aici mă refer și la crescătorii de animale, și la furnizorii de materiale auxiliare, dar ne va permite și nouă, angajatorului, să menținem personalul întreprinderii, să facem față creditelor și impozitelor dar și să ne construim planuri de dezvoltare post-pandemică”, a declarat Ludmila Gogu, compania Rogob.

Experiența României

Printr-o experiență similară a trecut și țara vecină România, acum câțiva ani.  în acest domeniu. După includerea limitărilor ce țin de plafonarea reducerilor comerciale, desfășurarea acțiunilor de publicitate și expunerea pe raft a 50% din produse românești în cadrul legal, la 15 februarie 2017, Comisia Europeana a emis o notificare de încălcare de către statul român a prevederilor Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

În rezultat, la recomandarea Comisiei Europene, autoritățile române au elaborat un nou proiect care prevedea posibilitatea și nu obligația în acordarea, prin înțelegerea părților în cadrul unei relații contractuale, a unor spații distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine, precum și organizarea evenimentelor de promovare a produselor alimentare, cu respectarea legislației sanitar-veterinare în vigoare.

Experiența internațională prevede un șir de alte practici pentru susținerea producătorilor autohtoni, măsuri care derivă din strategiile naționale în domeniul agroalimentar, prin care se prioritizează dezvoltarea anumitor sectoare, categorii de produse. 

Cine verifică?

De menționat aici este și faptul că legislația secundară la acest capitol nu a fost încă elaborată. Cu alte cuvinte, avem legea care stipulează, da nu avem mecanismele clare cum se va implementa și cum se va verifica respectarea acestei legi. 

„Atât timp cât statul va recurge la elaborarea acestor programe, EBA va fi mereu alături în dezvoltarea lor, promovarea lor, mediatizarea lor. Important este să nu se speculeze cu câteva sintagme - producătorii autohtoni mici și mijlocii - în spatele cărora să se ascundă interese de alt ordin. Pandemia a fost o experiență bună la acest capitol. Practic toate rețelele de supermarketuri și-au arătat fața umană și au mers în susținerea producătorilor mici. Dar aceste programe trebuie promovate de Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, nu să fie puși agenții economici în situații neplăcute cu anumite limitări”, a mai subliniat Mariana Rufa.   

„Este absolut corect să fie lăsat consumatorul să decidă ceea ce vrea el să cumpere, punând accent pe calitatea produsului, decât pur și simplu în vederea promovării produsului autohton, indiferent de calitatea pe care o oferă, să fie impus consumatorul să cumpere anume acel produs. Acele modificări operate nu face decât să limiteze consumatorul în alegere.”

Mariana Rufa

Amintim că proiectul care prevede noi condiții pentru desfășurarea comerțului interior a fost votat la 4 decembrie 2020 de Parlament în lectură finală, cu votul deputaților socialiști și a celor din Partidul Șor și foștii democrați, astăzi membri ai Platformei „Pentru Moldova”. Documentul, prevede că, din 1 iulie 2021, magazinele din țară sunt obligate să asigure o cotă de raft de nu mai puțin de 50% pentru produsele autohtone.

Anterior, mai mulți comercianții din domeniu au declarat că proiectul ar veni cu beneficii doar pentru monopoliști și nicidecum pentru producătorii mici, iar mai mulți experți în domeniu au declarat că există și alte instrumente prin care statul ar putea ajuta antreprenorii autohtoni, iar această lege ar provoca mai multe probleme, inclusiv în relațiile cu Uniunea Europeană. 

Citește aici: OPINII | Amendamentele la Legea comerțului interior, între dorința de a sprijini producătorul autohton și riscul sancțiunilor UE. Ce spun retailerii, producătorii și experții în domeniu

Modificările la proiectul de lege privind comerțul interior au fost votate în prima lectură încă în luna mai 2018 și retrase în 2019. Ulterior, Guvernul Chicu a anulat retragerea proiectului și a solicitat aprobarea de către Parlament. Proiectul a fost votat la 4 decembrie 2020 în lectura a doua, finală. Documentul urmează să fie trimis la promulgare șefului statului și publicat în Monitorul Oficial. 

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINII | Amendamentele la Legea comerțului interior, între dorința de a sprijini producătorul autohton și riscul sancțiunilor UE. Ce spun retailerii, producătorii și experții în domeniu

OPINII | Amendamentele la Legea comerțului interior, între dorința de a sprijini producătorul autohton și riscul sancțiunilor UE. Ce spun retailerii, producătorii și experții în domeniu

VOT FINAL, după doi ani: 50% din produsele din magazine să fie autohtone. Anterior, cei din business au criticat proiectul

VOT FINAL, după doi ani: 50% din produsele din magazine să fie autohtone. Anterior, cei din business au criticat proiectul

Șeful Poliției de Frontieră propune ca în următoarea hotărâre CNESP să fie introdusă obligativitatea de testare din cont propriu la COVID-19 și pentru angajații instituției

Șeful Poliției de Frontieră propune ca în următoarea hotărâre CNESP să fie introdusă obligativitatea de testare din cont propriu la COVID-19 și pentru angajații instituției

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)
  • 2
    Peste 1.000 de infectări noi în Moldova: Printre acestea, 869 de persoane nevaccinate
  • 3
    R. Moldova urcă 12 poziții în clasamentul mondial al libertărții economice. Ce țară în fruntea topului
  • 4
    Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.