„Piața asigurărilor este moartă” sau „unde dispar banii din asigurări”. IDIS Viitorul a lansat un apel public către autorități

„Piața asigurărilor este moartă” sau „unde dispar banii din asigurări”. IDIS Viitorul a lansat un apel public către autorități
poză simbol

„Republica Moldova are nevoie de un sistem economic stabil și securizat de riscurile posibile, un sistem care există în țările civilizate și pe care avem obligația să-l construim și noi”. Asta susține IDIS Viitorul, referindu-se în special la piața de asigurări din țara noastră. Într-un apel public către autorități, organizația neguvernamentală a menționat că „haosul creat pe această piață pune în pericol securitatea economică a țării și securitatea cetățenilor”.

Republica Moldova este supusă riscurilor de inundații, secetă, cutremure și alte riscuri: fie naturale fie tehno-gene. În lumea civilizată aceste riscuri sunt acoperite de către companiile de asigurări. Pentru aceasta statul obligă populația și agenții economici să-și asigure anumite activități. Pentru aceasta statul oferă subvenții la asigurări. Doar că în Republica Moldova toate aceste instrumente nu funcționează din cauza incompetenței și a relei voințe a organului abilitat cu supravegherea, spune IDIS Viitorul.

În adresarea publică se menționează că sistemul de asigurări aduce daune directe bugetului public, dar cel mai grav afectează securitatea cetățenilor, agenților economici și a întregului sistem economic național. Din cauza lipsei unui sistem de asigurare viabil, noi suntem supuși riscurilor într-un mod nejustificat.

„Legea și Constituția vă oferă toate instrumentele necesare pentru a interveni într-un subiect de interes și securitate națională. Instrumentul de bază pentru intervenție sunt Consiliul Național de Securitate și rapoartele Serviciului de Informație și Securitate. Scandalul din jurul companiei de asigurări Moldasig a scos în prim-plan o problemă mai veche și anume haosul care domină pe piața de asigurări din Republica Moldova. Diverse scheme sunt utilizate pentru scoaterea banilor din sistemul de asigurări și cel mai grav este faptul că această dezordine de pe piața de asigurări pune sub pericol securitatea economică a Republicii Moldova”, mai menționează organizația.

„Avem o piață de asigurări moartă”

„În prezent, piața de asigurări din Republica Moldova este aproape de opt ori mai mică decât media globală. Prin anii 2005, când piața de asigurări ajunsese la apogeul său de 1,3% din PIB, CNPF la modul serios discuta despre strategii de penetrare a asigurărilor până la 2-3% din PIB. Dar nu a fost să fie. Gradul de penetrare în economie al asigurărilor scade continuu timp de 15 ani și nu se întrezărește nici o zare de lumină în acest proces nefast”, explică IDIS Viitorul.

Potrivit apelului public, în Republica Moldova practic nu există persoane sau agenți economici care să se asigure benevol: „Toată piața de asigurări supraviețuiește datorită obligațiilor legale sau contractuale ale cetățenilor de a se asigura. Oamenii procură asigurări auto, deoarece îi obligă legea, asigurări CASCO, deoarece au contracte de leasing și sunt obligați prin contract, iar asigurările de sănătate peste hotare sunt procurate, deoarece sunt obligați de cerințele de călătorie”.

De fapt sistemul de asigurare din Republica Moldova este privit de către cetățeni nu ca un sistem de protecție contra unor situații nefaste, dar ca un sistem de „impozitare forțată” cu diferența că banii plătiți de noi pleacă nu știm în ce direcție, se mai spune în adresarea lansată către autorități.

„Cum suntem deposedați de bani sub înaltul patronaj al CNPF”

Pentru a răspunde la întrebarea: de ce oamenii din Republica Moldova nu vor să se asigure?, este suficient să analizezi câți bani colectează de la noi companiile de asigurări sub formă de prime de asigurare, câți bani ne întorc înapoi sub formă de despăgubiri și câți bani rămân la ei, menționează asociația.

„În 20 de ani de activitate, companiile de asigurări au colectat de la noi 18,6 miliarde de lei, dar au întors sub formă de compensare a daunelor 6,8 miliarde de lei. Restul 11,8 miliarde de lei au rămas la companii, iar cea mai mare parte dintre acești bani au dispărut în direcții necunoscute. Rata despăgubirilor în Republica Moldova este de sub 37%, cea ce este de peste două ori mai puțin decât piața de asigurări din România”, se arată în apel.

Prin urmare, IDIS Viitorul declară: „Moi am fost estorcați de minim 7 miliarde de lei într-un mod nejustificat, fără ca CNPF să întreprindă ceva. Iar acest lucru nu are loc de acum un an, doi, dar se întâmplă în fiecare an, iar eu am prezentat datele doar pentru ultimii 20 de ani. Doar în ultimii cinci ani, companiile de asigurări au colectat de la noi 7,4 miliarde de lei, dar au întors înapoi sub formă de daune plătite 2,8 miliarde lei. Restul sumei de 4,6 miliarde de lei a rămas la companiile de asigurări”.

Cum a fost omorâtă asigurarea în agricultură

Agricultura în Republica Moldova, ca și-n alte țări din regiune, este supusă diverselor riscuri, inclusiv climatice. Chiar în acest an, Republica Moldova s-a confruntat cu o mare secetă, iar producătorii agricoli au suferit pierderi enorme. „Numai că în alte țări aceste pierderi sunt compensate de către companiile de asigurări, iar în Republica Moldova agricultorii apelează la Guvern pentru compensații. Guvernul, în perioadă de criză, în loc să aloce banii pentru diverse proiecte prioritare de susținere a populației, este nevoit de circumstanțe să aloce banii pentru agriculturi”, se arată în apel.

„De ce agricultorii în Republica Moldova nu se asigură, iar piața asigurărilor în agricultură în ultimii ani a fost omorâtă definitiv, chiar dacă și acum cinci ani în urmă era o piață foarte mică? Răspunsul este același. Piața de asigurări în agricultură este o formă de deposedare a agricultorilor de bani și nici într-un caz un sistem de asigurări contra riscurilor climaterice”, susține IDIS Viitorul. 

Piața a cunoscut un ușor avânt în anii 2006-2015, perioadă în care Guvernul acorda până la 80% subvenții pentru primele de asigurări. Dar și așa, agricultorii nu doreau să se asigure, deoarece, spre exemplu în perioada 2011-2015, agricultorii au plătit 173 de milioane de lei prime de asigurări, dar au primit înapoi doar 27,9 milioane de lei sau 16% din suma achitată.

„Restul banilor, ca și din celelalte asigurări, au plecat, în cea mai mare parte, într-o direcție necunoscută. Evident după așa o experiență „bună”, nimeni nu mai dorește să se asigure și toți așteaptă ca Guvernul să le ofere compensații și despăgubiri”, mai spune organizația neguvernamentală.

Unde dispar banii din Asigurări?

„La această întrebare trebuie să ne răspundă Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și desigur, în mod special, Serviciul de Informație și Securitate. Cunosc faptul că SIS a realizat mai multe investigații la acest capitol, dar, din nefericire pentru noi toți, nici una dintre ele nu s-a soldat cu rezultate. Schemele de scoatere a banilor din asigurări sunt cele clasice: comisioane plătite, contracte preferențiale cu „prietenii”, credite oferite la „prieteni”, achiziții la prețuri exagerate și vânzări la prețuri deluzoriii”, se arată în adresarea publică. 

Potrivit IDIS Viitorul, „toate aceste aspecte trebuie să devină subiecte de analiză și investigare pentru Președinția RM și Parlamentul RM, inclusiv pentru cele două comisii parlamentare cu competență în acest domeniu”.

Mai exact, Comisia economie, buget și finanțe ar urma să investigheze modul cum este reglementată piața de asigurări, cum este executată legea și motivele pentru care rata daunelor în Republica Moldova este de cel puțin două ori mai mică decât ar trebuie să fie. Iar Comisia de control al finanțelor publice ar urma să investigheze cum au fost utilizați banii publici alocați ca subvenții pentru asigurări. De asemenea, să stabilească daunele aduse bugetului public și câți bani publici au fost alocați pentru despăgubiri celor afectați de inundații, cutremure, secetă, dezastre tehno-genice, care în mod normal urmau a fi plătiți de companiile de asigurări.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Parlamentul a aprobat proiectul privind activitatea de asigurare și reasigurare. Platforma „Pentru Moldova” s-a abținut de la vot

Parlamentul a aprobat proiectul privind activitatea de asigurare și reasigurare. Platforma „Pentru Moldova” s-a abținut de la vot

Statul înregistrează venituri mai mari din primele de asigurare medicală

Statul înregistrează venituri mai mari din primele de asigurare medicală

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, în cifre

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, în cifre

Advertoriale
Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Primul Forum pentru Responsabilizare Socială în Sănătate: Cum să fii tratat mai bine în instituțiile medicale?

Primul Forum pentru Responsabilizare Socială în Sănătate: Cum să fii tratat mai bine în instituțiile medicale?

„Bucură-te de moment. Noi ne ocupăm de restul”. De Ziua Internațională a Cafelei, Julius Meinl plantează arbori în numele partenerilor

„Bucură-te de moment. Noi ne ocupăm de restul”. De Ziua Internațională a Cafelei, Julius Meinl plantează arbori în numele partenerilor

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Cum arată cererea, prin care cetățenii vor solicita compensații pentru achitarea facturii la energie și ce date trebuie introduse (DOC)
  • 2
    Președinția reacționează la înregistrarea video în care ar apărea șefa statului, Maia Sandu: „O manipulare de tip deepfake”
  • 3
    Premierul României: Putem să dăm Republicii Moldova până la cinci milioane metri cubi de gaz pe zi, dar nu mai mult
  • 4
    Grav accident pe traseul Chișinău-Leușeni: Două persoane au decedat
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.