OPINIE | Gospodarii și haiducii trebuie să plece sau cum combatem corupția în doi pași

OPINIE | Gospodarii și haiducii trebuie să plece sau cum combatem corupția în doi pași
foto simbol

Corupția este o problemă endemică în Republica Moldova. Acest fenomen afectează dezvoltarea economică a statului, funcționarea instituțiilor politice, securitatea națională precum și toate restul domeniilor vieții publice și private. Potrivit unui studiu despre Costul corupției în Republica Moldova, realizat de ExpertGrup, pierderile cauzate de corupţie în procesul executării bugetului public se echivalează cu jumătate din toate pensiile plătite anual, iar volumul mitei plătite este mai mare decât cheltuielile anuale alocate pentru întreținerea tuturor drumurilor din țară. Același studiu a estimat că valoarea patrimoniului aflat în gestiunea politicienilor și a funcționarilor publici depășește 150 de miliarde de lei anual, iar pierderile cauzate de corupție sunt mult mai mari decât beneficiile obţinute de către părţile implicate în scheme de corupţie.  Potrivit experților, pierderile totale ale Republicii Moldova de pe urma corupţiei constituie aproximativ 8% – 13% din PIB. Populația, la fel, este nemulțumită. Barometrul Opiniei Publice arată că anume corupția este unul dintre subiectele care îngrijorează populația cel mai mult și constituie una dintre trei cele mai importante probleme care trebuie rezolvate. În opinia cetățenilor, principalele cauze ale corupției sunt: calitatea proastă a legilor; aplicarea incorectă a legilor; birocratizarea excesivă; dorinţa unora de a se îmbogăţi peste noapte; lipsa oportunităților legale de îmbogăţire; salariile mici a funcţionarilor publici; impozitele mari; lipsa mecanismelor de penalizare; distribuirea funcțiilor de top pe principii politice și altele.

În prezentul articol, scris în colaborarea cu Mark Mazureanu, vom evalua cadrul legal anticorupție și vom demonstra că legislația în vigoare și instituțiile anticorupție dezvoltate în ultima perioadă sunt suficient de sofisticate pentru a combate eficient corupția. În continuare vom arăta că rata înaltă a corupției se datorează mai cu seamă mentalității lăsătoare a populației care aduce în fruntea statului lideri corupți care beneficiază din mimarea procesului de combatere a corupției. În final propunem un model de combatere eficientă a corupției care implică două componente : dezmembrarea clișeelor de gândire la promovarea noilor liderilor politici și selectarea unor lideri integri care vor da startul schimbării.

Să fie oare problema în cadrul legal?

Prezența unui cadru legal dezvoltat nu asigură expres rata joasă a corupției. Din 1996 până în prezent, Republica Moldova a implementat un întreg șir de reglementări care urmau să diminueze indicatorii de corupție în toate ramurile vieții publice și private. În prezent, Moldova are în repertoriul său întreaga paletă de instrumente anticorupție aplicată cu succes în alte state. După ani de lucru, chiar dacă se mai aud voci care arată spre calitatea joasă a legislației, experții locali și internaționali conchid că legislația deja a ajuns la un nivel satisfăcător.

În prezent, avem un cadru legislativ bine dezvoltat care asigură domeniul integrităţii sectorului public la nivel politic. La fel, avem un cadru legislativ care asigură integritatea interacțiunii sectorului privat cu sectorul public : 

Legea integrităţii, nr.82  din  25.05.2017 – lege precedată de 

Legea nr.90-XVI  din  25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, care la rândul său a substituit 

Legea nr.900-XIII din 27.06.1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului. Adițional la acestea au fost dezvoltate și alte instrumentele anticorupție precum 

liniile telefonice anticorupţie

evaluarea integrităţii instituţionale

declararea averii şi intereselor personale

protecția avertizorilor de integritate, care se bucură de o reglementare prin legi speciale. 

La nivel de strategii au fost adoptate trei documente strategice de prevenire și combatere a corupției în Republica Moldova: Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei; Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-2016; Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020. Cumulativ, aceste strategii au acoperit o perioadă de 15 ani.

La nivel instituțional, Republica Moldova este dotată cu: un organ specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional - Centrul Național Anticorupție, care a fost creat în 2002 și inițial a purtat denumirea Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei; o instituție specializată în exercitarea urmăririi penale în cauzele de corupție, conducerea urmăririi penale în cauzele instrumentate de CNA și reprezentarea învinuirii în instanța de judecată – Procuratura Anticorupție; o autoritate publică care asigură integritatea în exercitarea funcţiei publice sau funcţiei de demnitate publică şi previne corupţia prin realizarea controlului averii, intereselor personale şi respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor – Autoritatea Națională de Integritate, fosta Comisie Națională de Integritate. Mai mult decât atât, din 2001 Republica Moldova este membră a Grupului de State contra Corupţiei (GRECO). În 2003, în cadrul Consiliului Europei, Moldova a ratificat convenția civilă și penală privind corupția, iar în 2007 Protocolul adițional la Convenţia penală privind corupţia. La fel, în 2007 a fost ratificată și Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei.

Chiar dacă Moldova a dezvoltat un cadru legal și instituțional de luptă anticorupție după modelul altor state, performanțele de combatere a fenomenului sunt nesemnificative, am putea spune. Potrivit Indicelui de Percepţie a Corupţiei realizat de Transparency International, Moldova a înregistrat în 2019 scorul de 32 de puncte din 100 în care „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. Cel mai bun scor de 36 de puncte a fost înregistrat în 2012, iar cel mai jos de 30 de puncte, în 2016.

Această realitate sisifică ridică un șir de întrebări. De ce având premisele reformelor anticorupție din Singapore nu avem aceleași rezultate? Care alte mecanisme pot combate corupția dacă nu prezența unei legislații bune și a unor instituții care ar pune-o în acțiune? De ce legile anticorupție nu pot fi aplicate la fel de eficient de către instituțiile de stat precum sunt aplicate legile fiscale? Cine trebuie să controleze procesul de combatere a corupției? Cum ajung aceste persoane în funcții publice?

Pentru a găsi răspunsul la aceste întrebări și pentru a identifica calea schimbării vom face o scurtă incursiune în teorie și vom observa câteva cazuri din istorie și tranziția din alte state care s-au aflat în situații asemănătoare.   

Cum are loc schimbarea: De jos în sus sau de sus în jos?

Dacă e să grupăm în două tabere largi toate modelele de eradicare a corupției, cunoscute în istorie, atunci putem identifica două formate: generarea schimbării de jos în sus și de sus în jos. În primul caz, corupția este eliminată drept urmare a rezistenței colective a populației care creează front comun de luptă și penalizare a actorilor corupți. Acest model este tipic societăților construite pe relații comunitare puternice care au la bază un spirit de echitate socială și fraternitate. Aceste societăți sunt familiarizate de secole cu conceptul de reprezentare politică și respect pentru drepturile și proprietățile membrilor comunității. În acest model schimbarea este generată de jos, iar autoritatea publică este doar implementator în procesul schimbării. Aplicarea acestui model de schimbare depinde mult de nivelul de agregare a mesajului și de capacitatea de mobilizare socială. Un exemplu clasic de succes poate servi cazul societății olandeze din sec al XVII-lea, care a reușit să reziste contra corupției politice aduse în sistem de către spanioli.

Modelul doi, presupune reformarea sistemului de sus în jos. În acest caz reformele sunt generate la cel mai înalt nivel și sunt aplicate pe ierarhie în jos. Aplicarea cu succes a acestui model depinde de gradul de ierarhizare a sistemului politic și cel administrativ. Buna centralizare a structurilor politice combinată cu respectul față de autoritate sunt ingredientele cheie pentru aplicarea reformei. Un caz modern este Singapore. Aici reforma a fost implementată datorită nivelului înalt de ierarhizare administrativă combinat cu gradul sporit de autoritarism în viața politică. Un alt model îl regăsim în istoria Chinei. Combaterea corupției s-a efectuat prin aplicarea filosofiei legaliste în perioada 481 - 221 IC pe timpul Dinastiei Qin. Aplicarea cu succes a acestui model este condiționată exclusiv de respectul sau frica populației față de autoritate.

Chiar dacă primul model este mai atractiv întrucât presupune un grad mai avansat de participare în procesul schimbării, modelul doi este mai aplicabil în cazul Republicii Moldova. Nu putem aplica modelul unu pentru că țara nu dispune nici de o populație care ar avea o identitate puternică construită pe principii de coeziune socială și nici nu posedă cetățeni cu o cultura politică care condiționează responsabilizarea autorității publice. Modelul doi este mult mai fezabil Moldovei. Chiar dacă în ultimii 30 de în Moldova s-a produs un schimb de generații, modul de percepere a autorității publice a rămas relativ constant. O bună parte a populației așteaptă în continuare schimbarea de sus iar directivele statului sunt preponderent legitimate. În același timp, Moldova satisface și a doua condiție – ea este un stat centralizat din punct de vedere administrativ, cu excepția Găgăuziei și Transnistriei. Respectiv, aplicarea schimbării de sus în jos poate fi implementată eficient și rapid.

Repertoriul artistic sau de ce legile anticorupție nu funcționează?

De ce legile anticorupție nu funcționează? Răspunsul este simplu! 

Întreg procesul de combatere a corupției de la începuturi până în prezent a fost un continuu circ de pantomimă. În acest circ șapitou, mimii politici s-au întrecut în mimarea schimbărilor. Generații de politicieni au jucat teatrul anticorupției pentru a-și căuta în tihnă de interesele personale.

Programul artistic al acestui spectacol a inclus: elaborarea legilor – fără implementarea lor; crearea instituțiilor specializate – dar numirea în frunte a persoanelor controlate; elaborarea strategiilor și politicilor complexe – dar amendarea lor ulterioară; consultarea experților internaționali – dar negarea rezultatelor expertizelor. Dacă ne debarasăm de limbajul artistic, tabloul realității devine foarte prozaic.

În Moldova nu se luptă cu corupția pentru că lipsește voința politică.

Identificând cauza problemei putem avansa prin urmare spre căutarea soluției.

Sincronizarea pendulelor

Precum discutam anterior, pentru a urni din loc trenul transformărilor, avem nevoie de un nou tip de elite politice care ar avansa spre vârful ierarhiei statale. Este suficient ca noua elită să fie diferită doar printr-un singur aspect - integritatea. Prezența valorilor deontologice înalte va contribui natural la rearanjarea cadrelor, la punerea în acțiune a legislației existente și la mobilizarea forțelor sociale. Pentru a demara procesul de tranziție nu este nevoie de o întreagă clasă politică. Prezența doar a câtorva lideri puternici este suficientă pentru a da startul. În fizică există un fenomen cunoscut sub denumirea sincronizarea pendulelor. Dacă două ceasuri cu pendul sunt plasate alături, după un timp, legănarea celor două pendule se sincronizează. Același fenomen este cunoscut în economie și politică sub termienul englez de spillover effect. Conform teoriei, valorile și cunoștințele produse într-un stat au efecte prin diseminare asupra societăților învecinate. Chiar dacă anumite state marchează o întârziere în dezvoltarea socio-politică sau tehnologică, dezvoltarea statelor vecine devine un catalizator de dezvoltare prin intermediul transferului de bunuri și valori. La fel funcționează și în interiorul statului – noile idei, concepte și proceduri, asimilate de o entitate publică, sunt natural preluate de restul structurilor publice.

Schimbarea din topul piramidei transmite reverberații și la poalele ei. Reformele anticorupție aduse de către un lider integru pot genera o cerere pentru integritate în întreaga societate. Iar acceptarea noilor valori de către societate va crește cererea pentru o nouă elită politică incoruptibila. Un exemplu cunoscut este cazul transformării rapide a statului Singapore ca urmare a implementării politicilor anticorupție promovate de prim-ministrul Lee Kuan Yew. Declarând lupta anticorupție noul premier a căutat în primul rând să curețe anturajul său de prieteni și colegi corupți. S-a îngrijit ca echipa guvernamentală să fie de o înaltă ținută morală, profesională și eficientă în administrarea mijloacelor publice. Acesta a fost cel mai important semnal transmis pentru toată clasa politică și societate, care a permis resetarea acestora pe principii morale. Un exemplu mai cunoscut pentru noi este cazul miracolului georgian când președintele Mikhail Saakashvili reușește să reducă corupția între colaboratorii de poliție la „0” absolut. Cazul Georgiei însă a arătat și riscurile unei implementări bruște. Implementarea rapidă pe de o parte lipsește oponenții de timpul necesar pentru mobilizare, iar pe de altă parte lovește în populație care nu reușește să se adapteze la noile condiții. 

Cetățenii pot ridica un val de rezistență populară care natural va fi folosită de oponenții politici. Prin urmare, înainte de a combate corupția la nivel înalt, liderul trebuie să se asigure că a întreprins acțiuni de popularizare a ideii. Această transformare trebuie să aibă un sprijin popular. Omul de rând trebuie să înțeleagă întreg pachetul de beneficii de lungă durată precum și pierderile de scurtă durată care neapărat vor urma în urma implementării acestor reforme.

Dacă nu se reușește, generatorii schimbării pot înfrunta o rezistență a unui segment popular similar cazurilor din România, Slovacia, Republica Cehă sau chiar pierderea totală a sprijinului cetățenilor precum s-a întâmplat în Georgia cu Saakashvili.

Mentalitatea ne dă de gol

Chiar dacă termenul de mentalitate nu poartă în sine o anume conotație valorică, în cazul Republicii Moldova semnificația lui este evident negativă. Când ne referim la mentalitatea moldovenească neapărat avem în vedere că populația percepe realitatea printr-o paradigmă de „subalternanță”, „pleușteală” și „blegism” social. Dacă am crea un arhetip general al moldoveanului, el neapărat ar fi dominat de o memoria colectivă în care rolul de subaltern față de autoritate este remunerat iar emanciparea este penalizată. Această filosofie profundă se inserează în conștiința identitară din primii ani de școală prin intermediul baladelor populare de tip Miorița și apoi se sedimentează deja într-un format mai raționalizat prin lecțiile de istorie, în care supraviețuirea se datorează capacității de plecăciune. Personalitatea moldoveanului formată în instituțiile de învățământ formal în combinație cu educația primită din socializare cu semenii devine neapărat molatică în interacțiune cu autoritatea. De aici vin și clișeele de atitudine: Ce, ție cel mai mult îți trebuia? Taci, că te aude lumea. Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala. Mai încet mergi, mai departe ajungi… și multe altele. Acest mod de gândire are un impact grozav asupra tipului de elite politice susținute de către populație și respectiv tipul de politici pe care aceștia îl promovează.

Profilul politicianului ales de populație este condiționat de miturile liderului ideal. În continuare propun să analizăm doar două exemple. Primul este atotcunoscutul mit al gospodarului. Mitul este o continuare a crezului medieval în autoritatea boierului, destituit ulterior de sovietici. Gospodarul este persoana care are de toate, le reușește pe toate, și prin urmare are dreptul moral să fie tratat diferit și să beneficieze de avantajele suplimentare. Gospodarul este unanim respectat și admirat. El este profund religios și susține cuvios biserica. Preotul în schimb închide ochii la micile păcate ale gospodarului și le povestește tuturor despre bunătatea și dărnicia gospodarului. 

Gospodarul adevărat respectă tradiția, religia, familia și toate normele din sat care îi asigură statutul economic, respectul și poziția de frunte în societate. Nimeni nu-și pune întrebarea dacă sursa de venit а gospodarului este legală, dacă terenurile ocupate sunt deținute pe drept, dacă tranzacțiile cu el sunt echitabile, și dacă preotul spune adevărul. În realitate însă tot ce creează gospodarul este exclusiv în beneficiul gospodarului.

Gospodarul construiește drumuri doar în proprietatea sa, sapă fântâni doar la el în ogradă și sădește copaci fructiferi doar pe partea interioară a gardului său. Toți sătenii însă se gudură pe lângă gospodar poate cumva vor beneficia din afaceri sau din mărinimia gospodarului. Orice interacțiune însă se soldează cu avantajarea netă a gospodarului. În satul gospodarului - bogat este doar gospodarul.

Al doilea exemplu pe care îl propun spre analiză este mitul haiducului care este și el o proiecție medievală. Spre deosebire însă de primul mit, el este masiv promovat de pop-cultura hollywoodiană și respectiv suferă anumite transformări prin împrumutarea de elemente suplimentare de la alte personaje de același profil precum Robin Hood și Zorro sau mai nou de la un întreg șir de super-eroi de tip Batman, Spiderman, Superman și alții. 

Conform mitului romantizat, haiducul este un personaj nobil, inteligent, educat, șmecher, generator de idei, lider bun, darnic și extrem de emancipat. Credo de viață al haiducului este restabilirea echității sociale. Dacă însă transpunem haiducul imaginar din basme sau din filme într-o perioadă istorică reală, atunci profilul lui ar suferi anumite ajustări: haiducul este un rebel frustrat care nu acceptă normele societății; este exclus din mainstream; activează la periferia legii; inventează scheme de delapidare (evident nu de la săraci), își bate joc de autoritatea publică, împrăștie bani în jurul său. Cu alte cuvinte, îi avantajează pe cei care îl susțin și care îl admiră.

Aici trebuie să remarcăm că partea leului și-o păstrează sie, nu are un plan cuprinzător și logic de reformare a societății, nu are un plan național de restabilire a echității sociale, nu are un plan de creștere economică (pentru că venitul vine doar din furt sau scheme), iar visul lui este să-și asigure un loc nobil în fruntea ierarhiei politice.

Moldovenii trăiesc în basme

Atât timp cât ne permitem luxul să trăim în basme, banii cheltuiți pentru crearea politicilor publice, dezvoltarea regimurilor juridice și setarea instituțiilor de combatere a corupției sunt aruncați în vânt. Soluția pe care o propunem este compusă doar din doi pași simpli, care trebuie urmați conform prescripției. Vom începe de la coadă. Precum descriam anterior avem de promovat, adus sau ales un lider sau a unui grup de lideri cu un grad înalt de deontologie morală. Important este ca acest pas să fie al doilea, nu primul. Dacă hotărâm să sărim peste primul pas, cultura și clișeele cu care vom alege nu ne vor permite să înțelegem dacă liderii aleși sunt de formatul necesar.

Pasul de la care trebuie să începem este negarea tradiției. Trebuie să recunoaștem că o bună parte din tradițiile moștenite din sistemele politice anterioare de semirobie sunt cătușele care conservă acest popor în sărăcie. 

Nu putem alege lideri etici și morali până nu ne dezicem de mituri și clișee de gândire.

O parte dintre moldoveni trebuie să accepte realitatea dură că nu sunt buni în a-și alege prioritățile, iar o altă parte a populației trebuie să depună un efort titanic de reeducare a clișeelor de gândire a celor din urmă. Alegerea bazată pe logica de mit și clișeu nu poate aduce în politică decât lideri lipsiți de integritate. Mai jos vom descrie doar câteva clișee aparent inocente, dar ale căror efecte duc la prezervarea acestui sistem corupt. 

Logica crescătorului de găini: acesta nu va mai fura - pentru că a furat deja și s-a săturat. În realitate cel care nu a fost penalizat nu se oprește. Dimensiunea furtului tinde să crească. Norma de integritate morală este unicul mijloc de constrângere care nu-i permit omului să treacă peste limite, atunci când are control asupra mecanismelor de aplicare a justiției.

Logica flămândului: a furat, dar ne-a dat și nouă. El nu a furat pentru tine sau gândindu-se la binele tău. El ți-a aruncat un posmag ca să-ți închidă gura. Foarte des sărăcia ta este o urmare a furtului lui.

Logica bărbatului adevărat: fustele și mucoșii să tacă. Logica pumnului este pusă în fața rațiunii. O femeie inteligentă sau un tânăr cu studii aduc beneficiu cât 1.000 de labe mușchioase dar proaste. Decizia trebuie luată în urma cântăririi argumentelor dar nu drept consecință al cui pumn e mai mare.

Logica putorii satului: om gospodar. Dacă omul e gospodar, administrator bun sau vine dintr-un business de succes, asta nu înseamnă automat că și calitățile lui vor lucra în beneficiul comun.

Dacă ai fi în locul lor şi tu ai face la fel!” - o afirmație auzită, probabil, de fiecare dintre noi, atât în mediul domestic, cât și public. În accepțiunea cotidiană, a face politică în Moldova a devenit o modalitate rapidă de a te îmbogăți sau, în cel mai bun caz, de a-ți proteja și multiplica averea. De altfel, analiza profilurilor mai multor aleși confirmă, că până a ajunge să fie aleși să servească cetățeanul și scopul public nu au realizat mai nimic în viață și că, de fapt, implicarea în politică a constituit trambulina spre succes. 

Concluzia acestui articol este că pentru combaterea corupției în Republica Moldova nu este suficientă posedarea unei legislații și a unui set de instituții, întrucât acestea pot deveni amorfe din cauza factorilor politici. Apariția însă a liderilor politici puternici, înzestrați cu valori morale înalte, va reanima funcționalitatea instituțiilor și a legislației anticorupție. Liderii politici de acest tip, însă, nu vor putea accede la putere atât timp cât populația va continua să susțină actori politici care sunt reflecția imaginilor romantizate promovate prin mituri și clișee de gândire de supunere. 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
OPINIE | Promovarea medicamentelor prin reprezentanții medicali: Marketing de tip nou sau corupție de tip vechi cu nume nou?

OPINIE | Promovarea medicamentelor prin reprezentanții medicali: Marketing de tip nou sau corupție de tip vechi cu nume nou?

OPINIE | Învățământul – mijloc de continuă dezvoltare sau continuă stagnare?

OPINIE | Învățământul – mijloc de continuă dezvoltare sau continuă stagnare?

OPINIE | Stat + Comunitate = Gol. Anatomia absenței sau ce lecție trebuie să învățăm de pe urma epidemiei

OPINIE | Stat + Comunitate = Gol. Anatomia absenței sau ce lecție trebuie să învățăm de pe urma epidemiei

OPINIE | Securitatea farmaceutică. Cum ajung medicamentele în farmaciile din Moldova?

OPINIE | Securitatea farmaceutică. Cum ajung medicamentele în farmaciile din Moldova?

OPINIE | Inflația academică și devalorizarea diplomelor: efecte economice și sociale pe termen lung

OPINIE | Inflația academică și devalorizarea diplomelor: efecte economice și sociale pe termen lung

OPINIE | Mark Mazureanu: Schimbăm bourul pe un vin de calitate sau cum dăm un restart ideii naționale

OPINIE | Mark Mazureanu: Schimbăm bourul pe un vin de calitate sau cum dăm un restart ideii naționale

Advertoriale
Povestea în mujdei și ciocolată a uneia dintre cele mai cunoscute patiserii din Chișinău la Artizanii Gustului

Povestea în mujdei și ciocolată a uneia dintre cele mai cunoscute patiserii din Chișinău la Artizanii Gustului

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ultima oră! Instanța de judecată a decis scoaterea Marinei Tauber din cursa pentru Primăria Bălți
  • 2
    Exercițiu teoretic: Ce se întâmplă cu alegerile de la Bălți, dacă Tauber este exclusă din cursă. Răspunsul lui Postică
  • 3
    Reprezentantul Marinei Tauber la CEC: „Candidata rămâne în cursă”
  • 4
    Noi alerte de călătorie! Restricțiile impuse cetățenilor moldoveni (DOC)
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.