„Stalincele” și „hruşciovcele” - o binecuvântare blestemată sau cum am moștenit trecutul sovietic în metri pătrați și apartamente „la comun” (VIDEO)

„Stalincele” și „hruşciovcele” - o binecuvântare blestemată sau cum am moștenit trecutul sovietic în metri pătrați și apartamente „la comun” (VIDEO)
foto: REL

În ciuda fericirii și bunăstării afișate de propaganda sovietică, necesitatea acoperișului de-asupra capului de care puteau beneficia oamenii, era trecută prin prisma intereselor sistemului. Astfel, așa au apărut apartamentele „la comun”, „stalincele” și „hruşciovcele”, care aveau condiții precare, lipsă de intimidate sau de alte spații utilitare. De ce puterea sovietică nu le oferea cetățenilor apartamente spațioase? Ce se întâmpla cu acești oameni care trăiau în asemenea condiții? Subiectul a fost dezbătut în carul unei noi dezbateri „Antinostalgia”, de la postul de radio Europa Liberă.

Problema comunală și cea locativă a fost și rămâne actuală pentru majoritatea societății, iar în trei decenii, Republica Moldova nu a reușit să scape în totalitate din trecutul sovietic.

„În primii ani ai Uniunii Sovietice apar acele case în două etaje așa numitele „stalince”, deoarece erau din bârne de lemn și aveau un format standard, după care, în anii \\\'50, când moare Stalin și vine Hrușciov la putere, apar acele construcții de bloc, primele de altfel, cu patru-cinci etaje. Deja se încerca transferul de la spațiul comunal la cel de apartament, mic, dar pentru fiecare familie și ca scop era trasat să asigure fiecare familie cu un spațiu individual și privat”, povestește istoricul Sergiu Musteață.

Potrivit lui, acest tip de locuițe presupunea un șablon standard de apartament, chiar dacă proiectele erau diferite.

Se făceau proiecte chipurile de inovație, adaptări, modernizări, dar finalul era același pentru toate clădirile, peisaj pe care-l avem și astăzi în marea majoritate a orașelor din R. Moldova.

Sergiu Musteață, istoric

Ca să facem o comparație, peste Prut, în România, comunismul ajunge ceva mai târziu, iar implementarea lui are un specific aparte. Această problemă a vieții la comun se pune din mai multe perspective. 

 

Ele vin dintr-o necesitate ideologică, pentru că această necesitate însemna industrializarea, colectivizarea agriculturii, adică toată proprietatea privată era abolită și pusă la comun într-un soi de interdependență, sub oficiile instituțiilor statului.

Cosmin Năsui, istoric de arte din România

Clădirile, care sunt prezente și astăzi într-un număr extrem de mare, au apărut treptat.

„Primele au venit blocurile în care se trăia „la comun”, unde mai multe familii foloseau aceeași bucătărie și cameră de baie. Mai târziu, vorbim despre „hrușciovca”, un apartament foarte mic, cu o bucătărie mică. Primele proiecte aveau lavoar și veceu, unele nu aveau baie. În funcție de capacitatea zonei, dacă exista lumină electrică și rețele puternice, acestea aveau reșouri”, spune Sergiu Musteață.

Frigidere nu erau, iar la bucătărie sub geam era o nișă, amenajată pentru depozit, sau iarna, pentru așa numitele „hrușciovskie holodilniki”. Pereții erau subțiri de 35 de cm și rezistența sonoră nu era atât de bine asigurată. Se auzea ce vorbeau vecinii.

Sergiu Musteață, Istoric

Cei săraci și nomenclaturiștii - două lumi paralele

Nu toate locuințele din orașe arătau trist, fără culoare și viață privată. Potrivit istoricului Sergiu Musteață, erau case pentru nomenclaturiști, cu odăi foarte spațioase și cu alte condiții de trai, care depindeau de posibilitățile economice ale fiecăruia. Viața intimă în socialism era diferită și nu era gândită din punctul de vedere al spațiului, consideră invitații la dezbatere.

Societatea nomenclaturii era ferită de cozi și de a vedea ce se întâmpla în spatele magazinelor. Erau două lumi paralele, care se intersectau foarte puțin.

Cosmin Năsui, istoric de arte din România

„Nomenclaturiștii au ocupat un cartier în nordul Bucureștiului, care ajunsese în perioada lui Ceaușescu să fie închis de bariere, fiind circulat doar de către proprietari și cei care intrau acolo cu permis. Nu exista viață socială de baruri, restaurante, biserică, teatre, magazine. Acești oamenii se aprovizionau prin casele de comenzi care le puneau la dispoziție tot de ce aveau nevoie”, afirmă Cosmin Năsui.

Liftul era prezent doar în clădirile cu șase sau mai multe etaje. „Hrușciovcele” erau lipsite de acest lux. Prezentarea vieții de către autorități era diferită de cea reală. Erau cazuri când familiile se ajutau reciproc, dar nu erau excluse nici cazurile de ură, bătăi și neînțelegeri. 

Speranța de îmbunătățire a vieții nu era clară în perspectiva creșterii spațiului, este un standard și dacă ești parte a acestei clase, asta ai. Ei se bucurau că ajungeau să primească acel apartament și nu erau nevoiți să stea la gazdă.

Sergiu Musteață, Istoric

„Aceste „hrușciovci” au fost o binecuvântare și un blestem în același timp. Spațiul era absolut minim, dar se argumenta prin propagandă. În reviste pentru femei, de exemplu, se scria că această mică bucătărie e potrivită pentru că, în loc să faci 1.600 de pași ca să gătești un borș, tu vei face 500 de pași. Se spunea că e bine să urci până la etajul cinci pe jos, chiar și doctorii recomandau asta. Era gândit foarte economic, grădinița și școala peste drum, astfel încât oamenii să muncească, iar copiii singuri să crească. Oamenii nu știau altă viață, de aceea acceptau tacit ceea ce aveau. Ei nu știau că poți să ai rampe, poți să ai lift, poți să nu ai glod”, a explicat urbanista și arhitecta, Constanța Dohotaru.

Potrivit ei, abia când a apărut televizorul, oamenii au aflat că se poate trăi și altfel, ceea ce îi face pe mulți să fie nostalgici acum.

Ce facem și cum îmbunătățim condițiile de trai?

Oamenii au început să construiască diferite anexe și construcții dubioase. S-a dus pendulul în partea individualismului sălbatic, necontrolat, deoarece statul sau instituțiile nu aveau posibilitatea să intervină, să dea amenzi, să demoleze aceste anexe, prezente în toate cartierele Chișinăului.

Vasile Botnaru

„Pristroicile hrușciovcelor”. Foto: REL

„Aceasta este imaginea corupției și a nepăsării. Nimeni nu a venit cu viziuni și au acceptat diferite proiecte, mansarde, anexe și acum nu e ușor să schimbi prea multe, pentru că există proprietatea privată. Dar autoritățile trebuie să vină cu un concept pentru a schimba această situație”, a concluzionat Sergiu Musteață.

Potrivit participanților la dezbatere, Primăria este cea care ar trebuie să facă evaluări și să aibă bani pentru asta, iar într-un final să vină cu o soluție pentru aceste probleme.

Menționăm că discuțiile au avut loc în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia - privind spre viitor”, realizat de Radio Europa Liberă, cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
„Hrușciovka” și „Generația Z”, o dezbatere despre un trecut care pentru foarte mulți e încă prezent

„Hrușciovka” și „Generația Z”, o dezbatere despre un trecut care pentru foarte mulți e încă prezent

„Muzica - între protest și conformism”, dezbatere „AntiNostalgia” despre arta ca rezistență și rezistența prin artă

„Muzica - între protest și conformism”, dezbatere „AntiNostalgia” despre arta ca rezistență și rezistența prin artă

„Oameni, destine, deportări”: O dezbatere din seria „AntiNostalgia”, despre un trecut care e încă prezent

„Oameni, destine, deportări”: O dezbatere din seria „AntiNostalgia”, despre un trecut care e încă prezent

Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Despre dezinformare în perioada marilor crize, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

„Omul-piuliță în statul-fortăreață”: O temă veche, dar actuală, dezbătută la AntiNostalgia de la Europa Liberă

„Omul-piuliță în statul-fortăreață”: O temă veche, dar actuală, dezbătută la AntiNostalgia de la Europa Liberă

 În anul 2020, 6,7% din populația R. Moldova o constituiau persoanele cu dizabilități (INFOGRAFIC)

În anul 2020, 6,7% din populația R. Moldova o constituiau persoanele cu dizabilități (INFOGRAFIC)

Advertoriale
Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Abonament ACCESIBIL. Creat cu grijă pentru persoanele cu necesități speciale

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

Centrele de inovație și producție ale companiei Herbalife Nutrition obțin o certificare importantă în domeniul sănătății și securității

La bancomatele maib cumperi și vinzi valută la cel mai bun curs 24/7

La bancomatele maib cumperi și vinzi valută la cel mai bun curs 24/7

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    După ce a rupt-o, a primit alta nouă. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a primit în dar harta României Mari (FOCUS)
  • 2
    CtEDO va face publică pe 7 decembrie hotărârea în cauza fostului premier Vlad Filat contra Moldovei
  • 3
    Aprobat de Guvern. Familiile cu venituri de până la 3100 lei vor primi ajutor pentru perioada rece a anului
  • 4
    Exercițiu teoretic: Ce se întâmplă cu alegerile de la Bălți, dacă Tauber este exclusă din cursă. Răspunsul lui Postică
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.