OPINIE | Achizițiile medicale în regim de pandemie sau cum autoritățile „violează” transparența procesului

Diana Enachi
Diana Enachi

Economist, expert bugete și achiziții publice

Abordează subiecte ce vizează sistemul și procesul bugetar, inclusiv bugetarea participativă la nivel local; sistemul de achiziții publice; corupția și politicile anticorupție, venind cu soluții la problemele actuale.

OPINIE | Achizițiile medicale în regim de pandemie sau cum autoritățile „violează” transparența procesului
foto simbol

Începutul pandemiei globale a demonstrat starea avansată de nepregătire a sectorului medical din Moldova. Pregătirea de urgență a spațiilor de spitalizare, suplinirea cu echipamente medicale, sanitare și de protecție precum și achiziționarea medicamentelor primare nu putea fi realizată în regim expres decât prin suspendarea procedurilor legale standarde folosite în practica de achiziție publică. În acest context de criză, Guvernul a luat decizia de revizuire a cadrului legal pentru a urgenta procesul de achiziții publice. Urgentarea însă a procesului de achiziții publice în medicină a subminat principiul transparenței, în așa fel creând spațiu pentru corupție, deturnări și fraude. Ținem să remarcăm că doar în primele nouă luni ale anului 2020, autoritățile au cheltuit circa 290 de milioane de lei pentru procurarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19. Majoritatea acestor achiziții au fost efectuate într-un regim de opacitate avansată, ceea ce înseamnă că ele au trecut fără niciun mecanism elementar de monitorizare sau control.

În prezentul articol vom analiza întreg procesul cum a fost schimbat regimul de organizare a achizițiilor publice de la un regim transparent la un regim netransparent, în perioada stării de urgență. Pentru a da un ton subiectului vom începe acest articol cu o prezentare scurtă a evoluției transformărilor legislative în domeniul achizițiilor publice în perioada pandemică. Vom arăta cum aceste transformări au dus la opacizarea sistemului de achiziții publice și au creat condiții favorabile creșterii fraudelor legate de organizarea achizițiilor publice. În continuare vom analiza modul cum au fost organizate achizițiile publice în regim de pandemie în spațiul UE pentru a indica o cale alternativă celei aplicate în Moldova. La final vom identifica vulnerabilitățile de sistem și vom formula câteva recomandări pentru transparentizarea procesului. Apoi, vom analiza cum poate fi asigurat un echilibru între urgență condiționată de situație și necesitatea de asigurare a transparenței în scopul utilizării eficiente a banilor publici.

Autostrada opacității

Startul epopeii legislative a fost dat pe data de 11 martie 2020 de către Organizația Mondială a Sănătății prin declararea începutului pandemiei globale de COVID-19. În urma evaluării grabnice a sectorului de sănătate, Guvernul înțelege că are nevoie de măsuri urgente de reabilitare a sistemului pentru a face față valului epidemic, care urmează să lovească Moldova în scurt timp. Pe data de 17 martie 2020, Parlamentul a aprobat Hotărârea nr. 55 privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii care urma să intre în vigoare în aceeași zi și să dureze până pe data de 15 mai 2020. Declararea stării de urgență oferea pe de o parte instituțiilor medicale timpul necesar pentru pregătire, întrucât restricțiile de circulație încetineau răspândirea maladiei; iar pe de altă parte ofereau Guvernului spațiu să beneficieze de acele limitări legislative care nu putea fi aplicate în regim normal. Un exemplu de acest gen îl constituie reglementările speciale ale legii achizițiilor publice nr. 131/2015 care prevăd soluții pentru situații de urgență. În Art. 56 se stipulează clar utilizarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare dacă „... nu se pot respecta termenele pentru procedura de licitație deschisă sau de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare...”. 

Suplimentar, Comisia pentru Situații Excepționale, a adoptat anumite derogări de la lege care au complementat legislația primară și cea secundară în materie de achiziții publice. Scopul declarat al acestor modificări rămâne același - prioritizarea cheltuielilor publice și asigurarea instituțiilor medicale din țară cu necesarul de medicamente, echipamente și consumabile medicale în regim de urgență.

Ulterior, în Dispoziția nr 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale s-a dispus suspendarea de către toate instituțiile medico-sanitare publice a tuturor reparațiilor capitale și curente, achiziționarea de mijloace fixe, cu excepţia celor de necesitate vitală pentru acordarea asistenței medicale.

Reglementări cu două interpretări

Introducerea acestor amendamente la legislația primară care reglementează modul de desfășurare a achizițiilor publice are două interpretări. Prima interpretare este una pozitivă. Ea decurge din necesitatea urgentă de susținere a sistemului medical nepregătit pentru a face față pandemiei. Conform ei, se recunoaște prioritatea organizării urgente a achizițiilor de echipamentelor de protecție (măști, mănuși, ecrane), a dispozitivelor medicale (respiratoare, aparate de ventilație pulmonară, etc.) și a altor produse de uz medical care vor permite protejarea personalului medical și a pacienților în lupta contra pandemiei. A doua interpretare însă este una negativă. Conform mai multor experți măsurile luate sunt neechitabile și disproporționate. Aceste decizii nu au avut cum să susțină sectorul medico-sanitar din țară. Dacă până la pandemie starea fizică și materială a instituțiilor medicale a fost precară, atunci după adoptarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, instituțiile medicale au fost în general lipsite de posibilitatea de a-și asigura condițiile necesare spitalizărilor sau acordării serviciilor medicale primare. Între timp, celelalte autorități publice centrale și locale și-au păstrat dreptul să contracteze în continuare orice tip de servicii sau lucrări. Măsura respectivă a fost una neechitabilă și disproporționată. Or, toată presiunea a fost pusă pe același sistem medical, care luptă în prima linie cu infecția de COVID-19. 

Societatea civilă a reacționat la dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale și a venit cu un apel către Guvern să suspende achizițiile publice ale autorităților care nu sunt prioritare în contextul stării de urgență, care cad sub incidența Legii nr. 131 din 03.07.2015, precum și Hotărârea de Guvern nr.  nr. 665 din 27.05.2016, indiferent dacă au fost sau nu planificate anterior sau deja inițiate pentru perioada stării de urgență.

Acest apel s-a adresat și autorităților publice, care au fost chemate să-și revizuiască prioritățile de achiziții și să utilizeze cât mai rațional resurselor publice. Apelul a fost făcut în contextul unei iminente revizuiri drastice a bugetului de stat care va trebui să facă față în scurt timp unei crize economice similare celei din 2009. Chiar dacă anumite autorități au demonstrat mai multă responsabilitate, altele au lăsat apelul societății civile fără ecou procurând în această perioadă complicată automobile, covoare, jaluzele și multe altele. În plus, nu a existat o claritate asupra modului în care a fost aplicată această politică și cum s-a asigurat respectarea restricțiilor impuse.

Praguri mai mari pentru achiziții de valoare mică

Epopeea directivelor legislative continuă cu Dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale. Prin aceasta au fost mărite pragurile pentru achiziții de valoare mică, respectiv instituțiilor medicale li s-a permis să atribuie contracte direct operatorilor economici pentru achizițiile cu valoare de până la 800.000 de lei (conform legislației, acest prag constituie 200.000 de lei pentru bunuri și servicii). Aceasta oferă autorităților contractante o discreție foarte înaltă în procesul de atribuire a contractelor. Or, achizițiile de valoare mică sunt caracterizate de o transparență extrem de limitată și lipsa accesului la date privind contractele de valoarea mică.

În al doilea rând, nu a existat o claritate în ceea ce privește raportarea termenelor și a datelor solicitate privind contractele atribuite către CAPCS și, eventual publicarea acestora. Or, până la 21 mai, atunci când a fost lansat de către Coaliția organizațiilor societății civile un portal deschis privind achizițiile în contextul COVID-19, accesul la informații a fost foarte limitat și fragmentat. Datele disponibile pe portal relevă că doar 47% dintre instituțiile medicale au raportat către CAPCS cu privire la achizițiile desfășurate. Peste jumătate din instituții, 250 din 380 de instituții medicale nu au raportat achizițiile efectuate.

Dispoziția nr. 6 a Comisiei pentru Situații Excepționale

Prin Dispoziția nr. 6 din 26 martie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a dispus următoarele: pe durata stării de urgență, procedura de soluționare a contestațiilor se realizează în scris, fără desfășurarea ședințelor deschise de examinare a contestațiilor, fără posibilitatea de solicitare de a depune verbal concluzii în fața Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, însă cu posibilitatea părților de a înainta Agenției concluzii scrise pe întreaga durată a procedurii de soluționare a contestației. Comunicarea în acest sens va fi asigurată doar prin mijloace electronice.”

În urma analizei modului cum a fost luată această decizie și a deciziei însăși conchidem că aceasta are mai degrabă un caracter haotic, nu este însoțită de argumentele necesare și oferă un grad avansat de discreție decizională autorităților medicale. Acest lucru este extrem de riscant, știind că sectorul este în permanență supus riscului de fraudă și corupție.

Transparența redusă și lipsa accesului la date n-au făcut decât să sporească suspiciunile societății față de schemele de corupție din sector adesea aduse în vizor de către media. Mai mult decât atât, transparența procesului de achiziții publice este redus din cauza că CAPCS continuă să utilizeze vechiul sistem de achiziții publice. CAPCS urmează să revină la sistemul electronic MTender abia din data de 1 ianuarie 2021, între timp acesta nu poate asigura întru totul transparența procesului de achiziții. Întârzierea se argumentează prin lipsa funcționalităților tehnice necesare.

Cum ar fi fost dacă era altfel? Exemplul achizițiilor publice pe durata pandemiei în UE

Comisia Europeană împreună cu statele membre și-au comasat eforturile și au organizat achiziții publice comune pentru diverse articole și echipamente medicale. În același timp a fost elaborat un mecanism de flexibilizarea a procesului de achiziții publice, care presupunea reducerea termenelor stabilite de lege pentru grăbirea procedurilor de licitație deschisă sau restrânsă. Spre exemplu, în Republica Moldova, o licitație deschisă poate dura aproximativ 1,5-2 luni. Acest termen este exagerat de lung pentru situația actuală care necesită acțiuni rapide. Doar în cazul în care reducerea termenelor nu este suficientă, se va aplica procedura de negociere fără publicare și, abia după aceea este permisă chiar și atribuirea directă a unui contract de achiziție publică către un operator economic preselectat, cu condiția ca acesta din urmă să fie singurul capabil să asigure livrările necesare în limitele tehnice și temporale impuse de starea de extremă urgență. În plus, achizitorii publici trebuie să ia în considerare și soluțiile alternative.

Spre exemplu, la nivelul UE, majoritatea statelor au decis în baza unui acord să desfășoare achiziții de echipament de protecție COVID-19 în comun. Aceste tendere în comun au fost desfășurate de către Comisia Europeană în numele majorității statelor membre UE. Scopul acestui mecanism de achiziții în comun a statelor membre UE a fost asigurarea unui acces mai facil la echipamente de protecție împreună cu obținerea unor prețuri mai competitive. Pe durata pandemiei, au fost desfășurate mai multe astfel de tendere în comun, precum ar fi cele pentru achiziționarea măștilor, ventilatoarelor, testelor COVID-19, etc.

Modificarea legislației în perioada de post stare de urgență

Ce s-a întâmplat cu achizițiile medicale după încheierea celor 60 de zile de stare de urgență națională și declararea stării de urgență în sănătate publică? La data de 21 mai, după încheierea stării de urgență națională (15 mai), Parlamentul a aprobat Legea nr. 69/2020 prin care au fost modificate mai multe acte normative, inclusiv Legea privind achizițiile publice 131/2015. Astfel, pe perioada stării de urgență în sănătate publică, pentru achizițiile publice necesare pentru prevenirea şi controlul infecţiei COVID-19 se permite:

● o reducere considerabilă a termenelor generale în cadrul licitației deschise, licitației restrânse și cererii ofertelor de prețuri;

● utilizarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a anunțului de participare în cazurile de extremă urgență;

●  majorarea pragurilor de aplicare a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

Legea mai prevede că „modul de aplicare a acestora se stabilește de Guvern, inclusiv modul de desfășurare a procedurilor de achiziții publice prin mijloace electronice în cazul lipsei funcționalităților în sistemul de achiziții electronice.”

O altă derogare introdusă prin legea 69/2020 se referă la permiterea plăților în avans în cazul achizițiilor necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19. Or, conform Legii privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală nr. 181/2014, plățile în avans nu sunt permise în achizițiile publice.

Abia mai târziu, pe 8 iulie, Guvernul a adoptat reguli speciale pentru achizițiile de urgență legate de pandemia COVID-19, astfel cum fusese prevăzut în legea 69/2020 aprobată în mai. Prima decizie în acest sens, este Hotărârea Guvernului nr. 494 din 08.07.2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19. Regulamentul respectiv se aplică doar procedurilor de achiziție publică inițiate în perioada stării de urgență în sănătatea publică, necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19, care nu permit aplicarea termenelor generali prevăzuți în legea achizițiilor publice. În plus, Regulamentul se aplică doar achizițiilor necesare pentru prevenirea și controlul COVID-19 valoarea cărora depășește pragurile de 800.000 de lei pentru bunuri și servicii și, respectiv, 2.000.000 de lei pentru achizițiile de lucrări. În cazul achizițiilor a căror valoare se încadrează în  pragurile menționate, autoritățile contractante aplică dispozițiile Regulamentului privind achizițiile cu valoare mică.

Cea de-a doua Hotărâre a Guvernului nr. 493 din 8 iulie 2020 se referă la aprobarea unor măsuri suplimentare de transparență privind achizițiile publice efectuate în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) pentru anul 2020. Scopul declarat al acesteia fiind asigurarea bunei guvernări, transparenței și gestionării optime a banilor publici în procesul de prevenire, diminuare și lichidare a consecințelor pandemiei COVID-19. De subliniat că, cerințele respective vizează toate tipurile de proceduri de achiziții desfășurate în anul 2020, inclusiv achizițiile de valoare mică. Aceste măsuri denotă o dată în plus reacția întârziată a autorităților în ceea ce privește asigurarea transparenței achizițiilor în contextul COVID-19, mai ales în condițiile măririi pragurilor de achiziții.

Achizițiile pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19 în cifre

Primele informații și statistici consolidate privind contractele de achiziții atribuite în scopul prevenirii și controlului infecției de COVID-19 au fost publicate abia în luna august de către Agenția Achiziții Publice și au vizat perioada ianuarie – iunie 2020. Ulterior, a urmat un al doilea Raport privind achizițiile publice desfășurate pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19 cu datele pentru ianuarie-septembrie, care a relevat că în această perioada autoritățile publice au atribuit contracte de achiziții publice în valoare de circa 290 de milioane de lei pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19. Aproape jumătate din achiziții, 45,6% (sau 132,7 milioane de lei) au fost efectuate în conformitate cu legea 131/2015 privind achizițiile publice, iar celelalte 54,4% (sau 158,2 milioane de lei) au înglobat:

⮚ achizițiile de valoare mică (cele care depășesc valoarea de 10.000 lei);

⮚ achiziții desfășurate conform excepțiilor prevăzute în dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale;

⮚ achiziții efectuate conform legii 69/2020 (cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative).

Conform raportul menționat, în primele nouă luni ale anului, au fost atribuite 1.536 de contracte de achiziții publice de către 139 de autorități contractante (majoritatea fiind reprezentate de instituțiile medicale și CAPCS). Marea majoritate a achizițiilor sau 94,7% din valoarea totală au constituit-o bunurile. Mai exact, 40% sau 116 milioane de lei au fost cheltuiți pentru procurarea echipamentelor și dispozitivelor medicale, alte 35% sau aproape 102 milioane de lei – pentru procurarea diverselor echipamente de protecție. A treia categorie după pondere 9,6% sau circa 28 de milioane de lei este reprezentată de „altele”, nefiind clar la ce tipuri de bunuri, servicii sau lucrări se referă.

Pe locul patru se află dezinfectanții, care au fost procurați în valoare totală de 25 de milioane de lei. Iar, pe locul cinci sunt medicamentele și reactivele, achiziționate în valoare totală de 17 milioane de lei. La fel, menționăm și procurarea produselor alimentare, apă potabilă și servicii de alimentare în valoare totală de 2,8 milioane de lei. Mai mult de jumătate, 53% sau 154 de milioane de lei din procedurile de atribuirea a contractelor de achiziții aplicate de autorități, sunt contracte de valoare mică, circa o treime 27,81% sau 80,9 milioane de lei sunt contracte atribuite ca urmare a licitațiilor deschise, 16,26% sau 47,3 milioane lei - achiziții desfășurate prin procedura de negociere fără publicarea anunțului de participare, iar restul de circa 3% (sau 8,5 milioane lei) au fost atribuite prin aplicarea procedurii de cererii ofertelor de prețuri.

Datele de mai sus relevă câteva concluzii. În primul rând observăm că multe autorități publice, inclusiv instituții medicale nu respectă cerințele legale privind raportarea achizițiilor desfășurate. Ponderea contractelor încheiate prin aplicarea procedurii de licitație deschisă este de două ori mai mică comparativ cu contractele de valoare mică, ceea ce relevă o transparență limitată. Totodată, nu este clar pe ce s-au cheltuit cei 28 de milioane de lei atribuiți la categoria „altele”. Pozitiv se apreciază că procedura de negociere fără publicarea unui anunț, a fost aplicată dar fără excese.

În topul autorităților contractante care au cheltuit cele mai multe resurse publice pentru prevenirea și controlul pandemiei de COVID-19 este CAPCS. Acesta a încheiat 30 de contracte în valoare de 146,2 milioane de lei sau 50% din valoarea totală. Pe locul doi se află IMSP Spitalul Clinic Bălți, cu 139 de contracte de achiziții publice atribuite, în valoare de 21,5 milioane de lei. Iar pe locul trei se află IMSP Institutul de Medicină Urgentă, care a atribuit 80 de contracte în valoare totală de 14,3 milioane lei. Printre autoritățile contractante în top 20, altele decât instituții medicale, se regăsesc: Direcția generală asistență socială și sănătate a Consiliului Municipal Chișinău - 13 contracte în valoare de șase milioane de lei, DETS sectorul Centru - 25 de contracte în valoare de 3,8 milioane de lei, Consiliul Raional Hâncești - 12 contracte în valoare de 3,3 milioane de lei, DETS sectorul Râșcani - 14 contracte în valoare de 2,9 milioane lei, Ministerul Afacerilor Interne - 18 contracte, în valoare de 2,4 milioane de lei, DETS sectorul Ciocana - 20 de contracte în valoare de 2,4 milioane de lei, Primăria mun. Bălți - 33 de contracte în valoare de 2,4 milioane de lei.

Era de așteptat ca CAPCS să fie în top având în vedere că instituția desfășoară achiziții în mod centralizat pentru necesitățile instituțiilor medicale. Iar celelalte autorități din top la fel sunt instituții medicale care luptă în prima linie cu COVID-19. 

Totuși, sunt un șir de alte autorități, inclusiv mai multe direcții municipale ale Consiliului Municipal Chișinău, care nu este clar ce anume au achiziționat în scopul prevenirii și protecției contra infecției COVID-19. Aceasta în contextul în care, atât pe pagina web a Primăriei mun. Chișinău, cât și paginile web ale direcțiilor municipale, lipsesc informații sau rapoarte privind contractele de achiziții publice, obligatorii de altfel.

În total, 380 de companii au câștigat contracte de achiziții atribuite de către autoritățile contractante din țară. În topul companiilor, după valoarea achizițiilor câștigate se află: Lismedfarm SRL (45 de contracte, circa 16% din valoarea totală a achizițiilor), BGI Health (HK) Co, Ltd, China (un contract în valoare de 31,2 milioane de lei, reprezentând circa 11% ), Dita EstFarm SRL (116 contracte, reprezentând 10%).

Pentru comparație, datele disponibile pe portalul tender.health (unde ultima actualizare a datelor a fost pe 24 septembrie) arată o valoarea totală a contractelor atribuite în contextul COVID-19 de 252,6 milioane lei (dacă excludem achizițiile efectuate din creditul oferit de Banca Mondială Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru lupta „Moldova Emergency COVID-19 Response Project”). Conform datelor de pe platformă, cele 252,6 milioane de lei au fost atribuite de către 298 de autorități contractante, inclusiv instituții medicale și CAPCS. Compania care este în top după valoarea contractelor de achiziții câștigate, Lismedfarm, a fost vizată în repetate rânduri în presă, inclusiv pentru întârzieri în livrarea echipamentului, dar și majorarea prețului ecranelor de protecție după semnarea contractului. Similar, și despre achiziția de la compania chineză, BGI Health (HK) Co Ltd, despre care presa de investigație scria că testele pentru diagnosticarea COVID-19 au fost procurate în final la prețuri duble.

Asigurarea echilibrului urgență VS transparență

Înțelegem că, în condițiile actuale, este vital pentru instituțiile medicale să își poată asigura necesitățile de medicamente, măști, mănuși, ecrane de protecție, respiratoare împotriva infecției cu COVID-19. Totodată, este la fel de important să asigurăm utilizarea resurselor publice în condiții de transparență și eficiență și să nu permitem ca pandemia să devină o scuză pentru fraudă și corupție. Licitația deschisă, care este considerată și cea mai transparentă procedură de procurare, are o durată care nu poate satisface nevoile urgente, așa cum sunt cele aferente infecției de COVID-19. Deși, are cel mai înalt grad de transparență, licitația publică este în același timp, o procedură îndelungată și poate dura până la două luni sau chiar și mai mult în cazul în care este depusă o contestație, de exemplu. Legea achizițiilor publice, însă, are prevăzută în asemenea situații, achiziția publică prin procedura de negociere (cu sau fără publicarea unui anunț de participare). După cum am văzut mai sus, autoritățile optează pentru procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare. În sensul legii achizițiilor, procedura de negociere reprezintă o procedură în cadrul căreia autoritatea contractantă consultă operatorii economici cu privire la opţiunile acestora şi negociază condiţiile contractuale cu unul sau mai mulţi dintre aceștia. Procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare poate fi aplicată în situațiile următoare: nu a fost depusă nicio ofertă ca urmare a unei licitații deschise sau licitație restrânsă; într-o măsură strict necesară, din motive de maximă urgență ca urmare a unor evenimente imprevizibile, nu se pot respecta termenele legale pentru o licitație deschisă sau în situația în care doar un singur agent economic dispune de bunurile, serviciile sau lucrările necesare. Cu toate că aceasta este considerată o procedură mai puțin transparentă, principiile de utilizare eficientă a resurselor publice și transparență prevăzute în lege se referă nemijlocit la această procedură de atribuire a contractelor de achiziții publice. Indiferent de procedura aplicată, autoritățile contractante sunt obligate să se asigure că, utilizează banii publici în mod eficient.

Reiterez argumentul - transparența procesului de organizare a achizițiilor publice poate fi asigurat prin respectarea a două componente, organizarea achizițiilor publice combinat cu raportarea urgentă a acestora. În prezent, cele mai netransparente achiziții sunt cele de valoare mică. Amendamentele introduse la legea 131/2015 din 1 octombrie 2018 au crescut valorile achizițiilor mici până la 200 de mii de lei pentru bunuri și servicii și până la 250 de mii de lei pentru achizițiile de lucrări. Majoritatea achizițiilor efectuate de autoritățile publice din republică se încadrează în acești parametri, respectiv sunt exonerate de obligația de organizare a concursului. Acest fapt duce la creșterea fraudelor și a corupției în sistem.

Întrucât achizițiile de valoare mică nu se desfășoară obligatoriu prin intermediul sistemului electronic de achiziții, iar publicarea datelor și documentelor din procesul de achiziție este doar la discreția autorității, acest fapt condiționează suplimentar apariția fraudelor în sistemul de achiziții publice. Unica modalitate de raportare a achizițiilor este obligativitatea de prezentare anuală a dărilor de seamă. Acestea sunt prezentate până la data de 1 februarie Agenţiei Achiziţii Publice.

Transparentizarea procesului de organizare a achizițiilor publice cere amendarea cadrului legal. În primul rând, Regulamentul cu privire la achizițiile de valoare mică din 2016 necesita ajustare urgentă la pragurile noi din legea achizițiilor publice introduse în octombrie 2018. Iar, în al doilea rând, trebuie redus pragul pentru desfășurarea obligatorie a achizițiilor de valoare mică prin sistemul electronic de la un prag rezonabil de 50.000 lei. Evident aceste achiziții urmează a fi organizate în condiții mai simplificate comparativ cu alte proceduri de achiziție. În special din considerentul că aceste achiziții de valoare mică în termeni legali, nu sunt „mici” de facto. În multe cazuri, majoritatea achizițiilor desfășurate de autoritățile publice locale și nu doar se încadrează perfect în suma de 200.000 și 250.000 de lei. Introducerea acestei modificări va avea efecte pozitive duble. Pe de o parte, va ajuta autoritățile de reglementare să genereze date și statistici privind achizițiile de valoare mică, despre care actualmente practic nu există informație publică nici măcar privind valoarea lor. Pe de altă parte, introducerea obligativității utilizării sistemului electronic va aduce într-un cadru transparent achizițiile de mică valoarea și va face posibilă monitorizarea acestora și responsabilizarea autorităților publice.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Mircea Roșioru, fost adjunct al procurorului general suspendat, a fost citat la Procuratura Anticorupție

Mircea Roșioru, fost adjunct al procurorului general suspendat, a fost citat la Procuratura Anticorupție

România: Un fost militar, desemnat în calitate de premier

România: Un fost militar, desemnat în calitate de premier

Ce spune deputatul Carp despre semnătura în susținerea lui Plahotniuc: „O decizie colectivă a partidului”

Ce spune deputatul Carp despre semnătura în susținerea lui Plahotniuc: „O decizie colectivă a partidului”

Advertoriale
Patisera uneia dintre cele mai cunoscute cafenele din Chișinău deschide secretele din bucătărie la „Artizanii Gustului”

Patisera uneia dintre cele mai cunoscute cafenele din Chișinău deschide secretele din bucătărie la „Artizanii Gustului”

OTP Bank continuă să investească în modernizarea rețelei sale de sucursale (FOTO)

OTP Bank continuă să investească în modernizarea rețelei sale de sucursale (FOTO)

Cegeka preia DAS Solutions în Moldova

Cegeka preia DAS Solutions în Moldova

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Constantin Țuțu a fost pus sub învinuire pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații
  • 2
    Guvernarea ar fi primit „două cartonașe galbene” din partea instituțiilor europene, susține un fost ministru al Justiției
  • 3
    Decis! R. Moldova va trece la ora de iarnă și în acest an
  • 4
    Judecătorii și procurorii care au cel puțin 10 ani de experiență vor trebui să susțină un examen la intrarea în avocatură. Proiectul de lege, avizat pozitiv de Guvern
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.