Într-o reacție a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, oficialii notează că au observat declarațiile recente ale partenerilor din Uniunea Europeană în legătură cu o serie de decizii ale parlamentului moldovenesc, inclusiv ce ține de statutul limbii ruse și a difuzării de tv și radio a programelor rusești.
„În primul rând, reprezentantul oficial al UE la Bruxelles i-a acuzat pe parlamentarii moldoveni de faptul că proiectele de lege au fost introduse „în grabă și netransparent”, iar votarea a avut loc „fără respectarea procedurilor parlamentare necesare” cu sprijinul „persoanelor implicate în corupție”. Apoi, activitatea parlamentarilor moldoveni a fost criticată de reprezentantul UE la Chișinău, sugerând relația acesteia cu asistența financiară internațională a republicii. În cele din urmă, după aprobarea legilor, Ministerul român de Externe a spus că acestea „afectează negativ dezvoltarea Moldovei, stabilitatea sa financiară și autoritatea internațională”, a enumerat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova.
Zaharova s-a arătat convinsă că în R. Moldova limba rusă ar fi vorbită de 80% din populația țării, făcând referire inclusiv la etnici ruși, moldoveni, ucraineni, găgăuzi, evrei și reprezentanți ai altor naționalități. Mai mult, a subliniat că subiectul statutului limbii ruse ar fi important în contextul soluționării problemei transnistrene.
„În acest sens, deciziile recente ale Parlamentului moldovenesc au o mare importanță pentru stabilitatea politică internă a republicii. Facem apel la partenerii noștri occidentali să abandoneze politica „dublei standarde”, impunerea unor decizii politice favorabile în detrimentul intereselor cetățenilor moldoveni și amestecului în treburile interne ale statului suveran moldovean”, a punctat reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe din Rusia.
Amintim că, plenul Curții Constituționale a respins cererea de suspendare până la examinarea în fond a legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, depusă de deputatul Octavian Țîcu, care a solicitat ca CC să verifice constituționalitatea acestei legi. Decizia a fost luată vineri, 18 decembrie. Înalta Curte susține că cererea a fost respinsă, din motiv că deputatul nu a prezentat argumente prin prisma „eventualelor prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale aplicării Legii contestate”.
Acțiunile deputaților vin după ce la pe 16 decembrie, Legea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votată în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, care a avut loc aproape de miezul nopții. De asemenea, aleșii poporului, au votat la repezeală și alte proiecte. De susținerea deputaților s-au bucurat proiecte precum: bugetul asigurărilor de stat, proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, dar și proiectul cu privire la farmacii mobile, micșorearea vârstei de pensionare, anularea Legii anti-propagandă și Legea cu privire la statutul limbii ruse în R. Moldova.
Ulterior și România și-a manifestat îngrijorarea față de ultimele decizii ale Parlamentului. Potrivit Ambasadei României, România a luat notă de faptul ca există contestări puternice ale societății civile din Republica Moldova în raport cu aceste legi, fiind pusă în discuție constituționalitatea lor.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.
