RETROSPECTIVĂ | În nici 30 de ani de Independență, R. Moldova a avut deja 20 de guverne. Prin ce s-a remarcat și a rămas în memorie fiecare Executiv

AUDIO. Podcastul „Bilet în Parlament”: Colindăm de la Mircea Druc până la Ion Chicu. O „chicat” al 20-lea Guvern și le pomenim pe toate celelalte

Guvernul Mircea Druc: (mai 1990 - mai 1991)

Acesta a activat fix un an, din mai 1990 și până-n mai 1991, încheind cu un vot de neîncredere acordat de Parlament. Declarând că premierul Mircea Druc a suferit un eşec în lupta sa pentru independenţa Republicii Moldova şi pentru reforme economice radicale, peste 200 de deputaţi au votat împotriva sa.

- a înființat primele structuri ale Armatei Naționale, Poliției Naționale, Trupelor de Carabineri (după modelul italian) și a serviciilor speciale de informații;

- a introdus limba română ca limbă de predare în școli, licee și universități;

- a fondat Academia de Studii Economice și Academia Națională de Poliție, cu sediul la Chișinău;

- a contribuit la deschiderea la Chișinău a liceelor bilingve român-francez, român-spaniol, român-englez, român-italian, român-german;

- a eliminat Partidul Comunist.

Guvernul Valeriu Muravschi (mai 1991 - iulie 1992)

Mircea Druc a fost succedat de Valeriu Muravschi, care este considerat şi primul premier al independentului stat Republica Moldova. Acesta a deţinut funcţia de șef al Executivului până în iulie 1992.

În perioada sa, în prim-planul vieţii social-politice s-a aflat conflictul transnistrean. Peste ani, Muravschi spunea că evitarea conflictului nu a fost posibilă pentru că atunci când Republica Moldova şi-a dorit independenţa, regiunea transnistreană, unde la acel moment domina ideologia comunistă, tindea înapoi spre URSS.

Muravschi a plecat din funcţie, fiind înlocuit cu Andrei Sangheli. Asta a fost o condiție a „Convenţiei Elţin-Snegur”, care prevedea formarea unui guvern de „conciliere”, pentru a putea pune capăt crizei din regiune.

Guvernul Andrei Sangheli 1 (iulie 1992 – martie 1994, a fost ales noul Parlament) și Andrei Sangheli 2 (1994 - 1996, demisie)

• În perioada lui Sangheli, a fost adoptată Constituţia R. Moldova care decreta „limba moldovenească” drept limbă de stat.
• „România nu a dat Moldovei nici un creion pe gratis”, spunea acesta.
• Pe vremea lui Sangheli au început negocierile privind retragerea trupelor rusești din Transnistria. În octombrie 1994 a fost încheiată o înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, condus la acel moment de Victor Cernomîrdin. „Și aici a fost pusă o capcană pentru Republica Moldova, așa-zisa sincronizare a retragerii trupelor rusești din Transnistria odată cu găsirea soluției politice în Republica Moldova între așa-zisele două părți ale conflictului”, povestea Igor Boțan la Europa Liberă.
• Presa scria că, în 1993, Guvernul Sangheli a semnat cu „Seabeco International” un contract prin care firma a adus în RM utilaj pentru perfectarea paşapoartelor. Peste doi ani, a fost semnat un acord adiţional, Republica Moldova obligându-se să plătească firmei câte 40% din preţul fiecărui document eliberat cetăţenilor. Ulterior, s-a stabilit că astfel moldovenii au plătit acestei firme sume de bani fabuloase, iar situaţia s-a menţinut încă mulţi ani. „Nu ştiu eu, cum să spun? N-am ştiut de asta. Dar paşapoartele nu le-a făcut Guvernul Sangheli. Chestiile astea nu se văd”, a fost răspunsul Sangheli cu referire la acea tranzacție, oferit într-un interviu pentru ziarul „Timpul”, mai mulți ani în urmă.
• Programul „Pământ” - privatizarea începe.

Sangheli a plecat după ce a pierdut alegerile prezidenţiale la care a participat în noiembrie 1996 din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova.

Guvernul Ion Ciubuc 1 și 2 (1997-1999, demisie)

• Ciubuc a intrat în istoria contemporană a Republicii Moldova ca fiind premierul care a decis ca în loc de salarii, bugetarii să primească zahăr, galoși, grâu și alte lucruri.
• „Mie îmi spuneau „Kamikaze”. Pentru că Guvernul Sangheli ne-a lăsat datorii de 648 mln. lei la salarii şi pensii, restanţe pe care, într-un singur an, le-am diminuat cu 20%”, a răspuns el într-un interviu pentru ziarul Timpul.
• În timpul Guvernului Ciubuc a fost aprobată constituirea Fondului de Investiții Sociale din Moldova. FISM este cunoscut în prezent inclusiv ca organizația care coordonează reparația grădinițelor din Republica Moldova cu banii Guvernului României.
• Pe timpul lui Ciubuc a fost creată ANRE

La 1 februarie 1999, Ion Ciubuc demisionează din funcția de prim-ministru și astfel pleacă de la putere primul Guvern instalat de Coaliția de centru dreapta - Alianța pentru Democrație și Reforme.

Guvernul Ion Sturza (martie - noiembrie 1999, moțiune)

• Probabil una dintre cele mai memorabile reforme ale acestui Cabinet a fost cea teritorial-administrativă, care desfiinţa cele 40 de raioane „moştenite“ de la RSS Moldovenească şi crea în schimb 11 unităţi teritorial-administrative cu populaţie şi teritoriu mai mare, numite judeţe. Judeţele Republicii Moldova au fost abolite în anul 2003, la doi ani după venirea la guvernare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
• Pe durata guvernării lui Sturza, Republica Moldova a cunoscut o adevărată criză energetică, din cauza insolvabilității.
• Bulgarii cereau un județ aparte, Taraclia.
• Despre dificultăţile pe care le-a avut de întâmpinat Ion Sturza în perioada când se afla la conducerea Guvernului a vorbit anterior chiar el într-o postare pe Facebook. Fostul premier a recunoscut că se instaurase în acea perioadă o panică, toţi indicatorii economici erau la pământ, iar restanţele la salarii şi pensii erau pentru o perioadă de la 6 la 12 luni.
• Reorganizarea Moldovagaz - considerată drept un cadou pentru Gazprom prin care a fost cedat ruşilor practic jumătate din patrimoniul complexului autohton de gaze. Astfel, în contul datoriilor, Rusia a ajuns să deţină o cotă de 50% din capitalul Moldovagaz, iar Chişinăul să controleze doar 35,5% din pachetul de acţiuni.
• La 9 noiembrie 1999 o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creștin-democrați și independenți desprinși de formațiunile de centru-dreapta votează cu 58 de voturi pentru demiterea guvernului Sturza, demitere sprijinită și de președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi.

Conform Constituției, președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea fracțiunilor parlamentare. Candidatul cere votul de încredere al Parlamentului pentru programul de activitate și lista cabinetului de miniștri. În baza votului de încredere acordat de Parlament, șeful statului numește Guvernul prin decret, după care membrii acestuia depun jurământul.

La 27 ianuarie 2020, președinta Maia Sandu a anunțat că o propune pe fosta ministră a Finanțelor din Guvernul Sandu, Natalia Gavrilița, drept candidată pentru funcția de premier. Aceasta urmează să expedieze Parlamentului solicitarea de examinare și aprobare a Programului de guvernare și a componenței Guvernului. Fracțiunile PAS, Platforma DA și PSRM au declarat că nu vor vota pentru Guvernul Gavriliță, pentru a declanșa organizarea alegerilor parlamentare anticipate.