Sandu nu a acceptat actul de demisie a miniștrilor Dumbrăveanu, Pușcuța și Usatîi. Expert în drept constituțional: „Refuzul de a apărea la serviciu este o încălcare a jurământului” (DOC)
Președinta Maia Sandu nu a acceptat să emită decretul privind actul de demisie a ministrului Finanțelor, Sergiu Pușcuța, ministrei Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, și ministrului Economiei, Anatol Usatîi. În scrisoarea sa, Maia Sandu spune că legea nu permite demisia miniștrilor din cadrul unui Cabinet de miniștri aflat deja în demisie. Solictat de AGORA să comenteze documentul semnat de Maia Sandu, expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu, a declarat că „nota informativă a președinte este absolut corectă” și că de fapt, foștii miniștri ar fi „încalcat jurământul” și atricolul 103 al Constituției.
・
„Totul ce este scris în această notă informativă a președintei este absolut corect. Dacă un ministru își dă demisia președintele prin decret ia cont de această demisie și, la fel, prin decret numește alt ministru. Aici este vorba când este un cabinet de miniștri, un Guvern plenipotentiar. Noi însă avem o atlă situația. Noi avem un Guvern în care prim-ministrul și-a dat demisia. Odată cu demisia Guvenrului, conform Constituției, demisionează tot Guvernul, dar ei își exercită atribuțiile sale până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”, a declarat Osmochescu.
Expertul în drept constituțional susține că prin refuzul ex-miniștrilor de a-și exercita în continuare funcțiile poate fi calificat ca o încălcare a Constituției.
În cadrul conferinței de presă de la Guvern, din data de 31 decembrie, atunci când cei trei miniștri împreună cu fostul premier Ion Chicu au prezentat raportul de activtate pe perioada mandatului său, ultimul a declarat că a informat-o pe Maia Sandu, preşedintele R. Moldova, încă la data de 4 decembrie despre faptul că va demisiona.
„Au fost cazuri în istoria R. Moldova când premierul nu a asigurat interimatul. Eu am comunicat preşedintelui ţării, pe atunci încă preşedinte ales, încă la 4 decembrie în discuţia avută, că în cazul când ea alege demisia Guvernului ca opţiune pentru dizolvarea Parlamentului, eu nu voi asigura intermitatul. Când le convine ei cer demisia, dar acum ne roagă să rămânem”, a spus Chicu.
Cu o reacție la acest subiect a venit și ministrul Justiției. Acesta susține că munca forțată în cazul persoanelor cu funcție de demnitate publică se pedepsește cu închisoare de la șase la zece ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.
La 23 decembrie, premierul Ion Chicu, a anunțat că demisionează. Decizia a fost luată după o întrevedere cu fostul președinte, Igor Dodon, și cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi.
O zi mai târziu, Chicu a anunțat că după 31 decembrie la funcție vor renunța și cei trei miniștri. Aceștia au depus raportul de demisie la Președinție, după ce Guvernul Chicu a anunțat că pleacă din funcție.
„Exact nu vă pot spune, dar actul de demisie a ajuns la Președinție la 30 sau 31 decembrie. A venit o singură scrisoare cu toate trei demersuri”, a declarat pentru jurnaliștii AGORA, secretarul general al Aparatului Președintelui, Andrei Spînu.
Reamintim că, Guvernul Ion Chicu a fost învestit la data de 14 noiembrie 2019 cu votul de încredere al Parlamentului. Pentru noul Executiv au votat 62 de deputaţi socialişti şi democraţi. Votarea noului Guvern a avut loc în mai puțin de 20 de ore de când Igor Dodon a anunțat candidatura consilierului său, Ion Chicu, la funcția de premier.