Autorii raportului - Ludmila Gamurari, Cristian Ghinea, directorului CRPE, și Laura Ștefan, membră în grupul consultativ de experți anticorupție de pe lângă Comisia Europeană, - au identificat mai multe probleme care subminează eficiența mecanismului de verificare și de control al averilor demnitarilor și funcționarilor publici din Republica Moldova.
Autorii studiului au analizat pachetul de propuneri legislative lansate de Ministerul Justiției și consideră că acestea răspund celor mai grave probleme semnalate, oferind soluții concrete.
În dezbaterea publică se află trei proiecte de legi: „Proiectul de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate”, „Proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale” şi „Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. Adoptarea acestor proiecte ar îmbunătăți semnificativ performanța Comisia Naționale de Integritate, consideră autorii studiului.
Practica ultimilor ani arată că sistemul de control al averilor este afectat de următoarele probleme:
1. Fragmentarea instituțională: Legislația actuală face din CNI un simplu agent constatator, iar aplicarea sancțiunilor depinde de alte instituții (Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție etc.)
2.Termenul de prescripție este nerealist de scurt: Termenul de prescripţie în cadrul căruia organele competente pot aplica sancţiuni pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și de interese este de doar trei luni.
3. CNI verifică declarații și nu averea propriu-zisă: Legislația cu care operează CNI nu are o definiție comună pentru ce anume verifică: declarațiile de avere sau controlul averilor demnitarilor și funcționarilor publici.
4. Lipsa unui mecanism civil de confiscare a averii: Legislaţia în vigoare şi Regulamentul de funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Integritate nu prevede un mecanism civil de confiscare a averii care nu corespunde veniturilor încasate de oficiali.
5. Definiție neadecvată a diferenței vădite de avere: S-a ajuns în situația ca CNI să fie aglomerat cu cazuri mici, care implică diferențe infime în averea declarată.
6. Perioadă limitată în care se poate efectua controlul: Potrivit legii curente, CNI poate efectua controlul averii doar pe o perioadă de un an de zile de la data depunerii declarației. Termenul este nerezonabil de scurt.
7. Lipsa de acces la bazele de date ale altor instituții: Pentru a putea face un control al averii demnitarilor publici, CNI ar trebui să poată compara averea declarată de către aceștia cu ceea ce ei deținprin acte de proprietate recunoscute de statul moldovenesc.
8. Structura deficitară a CNI: Aceasta este o instituție de tip colegial constituit din cinci membri numiți de Parlament pentru un mandat de cinci ani, iar Regulamentul CNI nu precizează clar atribuțiile membrilor Comisiei.
9. Expunerea CNI față de un control politic direct: Numirea membrilor CNI prin desemnarea de către fiecare grup parlamentar a unui membru creează o legătură directă între membri și partidele parlamentare.
10. Resurse insuficiente alocate CNI față de așteptările de la această instituție: Randamentul mic în verificarea declarațiilor recepționate (110.000 declarații în 2013 verificate de opt angajați) a fost cauzat, în primul rînd, de insuficiența de personal în cadrul CNI și de bugetul mic al CNI.
Raportul este finanțat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale a Comisiei Naționale de Integritate” sprijinit de Unitatea Asistență Oficială pentru Dezvoltare a Ministerului Afacerilor Externe al României, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - Moldova.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.