OPINIE | Ce este Nucleul Istoric și de ce este important pentru Chișinău?

Anetta Dabija
Anetta Dabija

Activistă în domeniul protecției patrimoniului construit și a urbanismului durabil

Documentează și cercetează subiecte legate de Chișinău și dezvoltarea urbană durabilă.

OPINIE | Ce este Nucleul Istoric și de ce este important pentru Chișinău?
foto: savechisinau.md

Nucleul istoric, locul în care a început și s-a dezvoltat Chișinăul, a fost ignorat de la independență până în prezent. Chiar dacă au fost mai multe tentative de a-l lua în considerare în planificarea urbană a Chișinăului, toate acestea au suferit eșec. Această ignorare nu doar că a fost cauza demolării unor importante monumente de arhitectură, dar a și creat probleme mult mai grave decât par la prima vedere.

De regulă atunci când vorbim despre Chișinăul istoric sau nucleul istoric al Chișinăului, deseori facem referință la câteva clădiri importante care au statut protejat prin lege (monumente de arhitectură) fără a vedea „peisajul istoric urban” al acestuia în ansamblu. Legea nu protejează doar clădiri singulare, obiecte ale patrimoniului construit, dar și o zonă care cuprinde elemente precum - topografie, caracteristici naturale ale așezării, scuaruri, trama stradală și alte elemente ale structurii urbane.

Din păcate această abordare de a percepe nucleul istoric ca pe un sit întreg sau un ansamblu protejat a fost ignorată, lucru care a dus la intervenții masive și distrugerea a unei bune părți din fondul construit al Chișinăului. Mai mult decât atât, aceste intervenții în nucleul istoric, au creat și vor crea în continuare probleme urbanistice aproape ireversibile atât pentru centrul orașului cât și pentru Chișinău în general.

În prezentul articol voi face o cronologie și voi analiza (în baza cadrului legal) cum centrul istoric al Chișinăului a fost ignorat în procesele de planificare urbană și ce a însemnat acest lucru pentru dezvoltarea capitalei noastre. Voi încerca să răspund la câteva întrebări: Ce este Nucleul Istoric al Chișinăului și cum acesta este protejat prin lege? Ce s-a întâmplat până acum și ce avem în prezent? Care au fost cauzele care au dus la situația dezastruoasă a sitului Nucleului Istoric? De ce Nucleul Istoric este important pentru oraș? Cum influențează zona Nucleului Istoric funcționalitatea și dezvoltarea orașului Chișinău? Ce facem mai departe?

Definiții:

Documentații de urbanism - planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice şi regulamentele aferente, în care se definesc scopurile, mijloacele şi se face etapizarea acţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se oferă soluţii pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriilor şi localităţilor, pentru prevenirea şi eliminarea disfuncţionalităţilor.

Peisaj istoric urban - rezultat al sedimentării istorice a valorilor și caracteristicilor naturale și antropice, care depășește noțiunea de „centru istoric” sau „ansamblu”, incluzând un context urban mai larg, ce cuprinde / include topografia, geomorfologia, hidrologia şi caracteristicile naturale ale aşezării; mediul construit al acesteia, atât cel istoric, cât şi cel contemporan; infrastructura subterană şi supraterană, spaţiile deschise şi grădinile, modelele de folosinţă a terenului şi organizarea spaţială, relaţiile perceptuale şi vizuale, precum şi alte elemente ale structurii urbane; practici şi valori sociale şi culturale, procese economice şi dimensiunile intangibile ale patrimoniului, în corelare cu diversitatea şi identitatea.

Sit protejat - lucrări ale omului sau opere rezultate din conjugarea acţiunilor omului şi naturii, precum şi zonele incluzând terenurile arheologice care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic.

Ce este Nucleul Istoric al Chișinăului și cum acesta e protejat prin lege?

În 1993 a fost adoptată Legea ocrotirii monumentelor. Odată cu aceasta s-a adoptat și Registrul monumentelor Republicii Moldova care cuprinde o listă de monumentele protejate. Nucleul Istoric este indicat în Registrul Național cu numărul 308 și include următoarele:

Nucleul Chişinăului cu amplasamentul cuprins între str. A. Mateevici – Mihai Viteazul – Zaikin – Albişoara – Cheiului – Izmail – Ştefan cel Mare – Ciuflea, reprezentată prin trama stradală cu fondul constituit, scuarurile şi monumentele păstrate în situ (in situ - în mediul natural, la fața locului).

Schema nucleului istoric

Tot ceea ce cuprinde acest spațiu este protejat de lege. Această zonă având statutul de sit protejat nu poate fi tratată și dezvoltată precum restul orașului. Ea necesită o altfel de abordare, iar acest lucru ar trebui să se reflecte atât în politicile de protejare a patrimoniului cultural cât și în documentația de urbanism.

Ce asigură protecția patrimoniului construit? Cadrul legal. Sistemul de protecție al patrimoniului construit

Când vorbim despre protejarea și dezvoltarea nucleului istoric, dincolo de faptul că va trebui să luăm în considerare legislația națională în acest domeniu, există o serie de convenții și tratate internaționale la care Republica Moldova este parte și este obligată să le respecte (Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985, Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valletta la 16 ianuarie 1992, Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural (UNESCO, Paris, 1972), Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005, Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003, Convenţia privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005, recomandările UNESCO  și altele). 

La nivel național avem Legea ocrotirii monumentelor (legea nr. 1530 privind ocrotirea monumentelor din 1993). Legea stabilește clasificarea monumentelor, cum are loc ocrotirea monumentelor, care sunt competențele APC și APL, care sunt organele de stat pentru ocrotirea monumentelor, cum se face conservarea și restaurarea acestora, cum se realizează finanțarea activității de ocrotire, ce pot face fundațiile obștești, care este răspunderea pentru încălcarea legii și altele. În același timp a fost adoptat și Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Dincolo de legea ocrotirii monumentelor mai avem și alte legi sau hotărâri de Guvern care au tangență cu patrimoniul construit sau mobil. Nu putem să ignorăm Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (nr. 835 din 17-05-1996) în care se stipulează că unul din obiectivele activității de urbanism este protejarea, conservarea şi acordarea statutului corespunzător de valoare monumentelor culturii şi naturii.

Ce s-a întâmplat până acum și ce avem astăzi? Cauze

Scurtă cronologie:

● 1993 - Nucleul Istoric este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat cu numărul 308. Registrul este aprobat odată cu aprobarea Legii nr. 1530 privind ocrotirea monumentelor.

● 1995 - CMC aprobă Registrul Local al Monumentelor. Nucleul Istoric nu este specificat ca ansamblu protejat.

● 1996 - Legea nr 835 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Legea stipulează că atât planurile locale de amenajare a teritoriului cât și planurile urbanistice asigură și stabilirea zonelor protejate iar activitatea de urbanism presupune câteva obiective inclusiv și protejarea, conservarea şi acordarea statutului corespunzător de valoare monumentelor culturii şi naturii.

● 2000 - Hotărâre de Guvern (HG) Nr. 1009 despre aprobarea Regulamentului zonelor protejate naturale și construite. Conform HG regulamentele trebuie să prevadă reglementări precum: planul de situaţie al localităţii cu delimitarea hotarelor zonelor protejate, generată de valoarea de patrimoniu, şi a subzonelor aferente diferitor grade de protejare care generează reglementări specifice. Reglementări de intervenţie şi competenţe de avizare specifice la nivelul localităţii, al zonelor şi subzonelor protejate.

Niciun regulament local nu a fost elaborat până astăzi.

● 2004 - HG 978 privind stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale mun. Chişinău. Moratoriul se impune până la elaborarea PUG.

● 2007, 22 martie - CMC aprobă Planul Urbanistic General. Centrul istoric nu este reglementat.

● 2008, 25 decembrie - CMC aprobă Regulamentul Local de Urbanism (parte a PUG). În aceeași decizie se stipulează următoarele: „Pentru Zona Centrală istorică a Chișinău Regulamentul local intră în vigoare după aprobarea de către CMC a Planului Urbanistic Zonal Centru și a Schemei Complexe a transporturilor.

● 2011 - prezentarea de către Chișinăuproiect a PUZ Centru. PUZ-ul nu obține avizarea pozitivă a Ministerului Culturii și respectiv nu ajunge să fie propus CMC-ului spre votare. PUZ-ul prevedea distrugerea unui număr considerabil de clădiri istorice pentru trasarea bulevardului Cantemir și cartiere rezidențiale masive în zona de jos a centrului istoric.

● 2020 - prin două decizii ale primarului general al Chișinăului sunt create două grupuri de lucru care vor lucra la reactualizarea PUG-ului și a PUZ Centru.

Din 1993 și până astăzi n-am reușit să avem un sistem de protecție a patrimoniului construit funcțional. Acest lucru a dus la starea la deplorabilă în care se află Nucleul Istoric: clădiri istorice (Moara Roșie, Vila Nazarov, Casa Herța, Casa Cheșco etc.) lăsate în paragină; monumente de arhitectură, uneori chiar și de importanță națională, demolate (clădirea de pe strada Vlaicu Pârcălab cu nr. 71, vila familiei Tumarchin de pe strada Ștefan cel Mare cu nr. 160) și imobile rezidențiale care nu doar că nu se integrează în contextul istoric existent, dar creează o serie de probleme ireversibile orașului nostru. 

Care sunt totuși cauzele care fac acest sistem al protecției patrimoniului construit să fie unul nefuncțional?

  1. Absența colaborării dintre APC și APL în sistemul de protecție a patrimoniului cultural
  2. Absența APL din sistemul de protecție al Patrimoniului Cultural Construit
  3. Documentație de urbanism (PUG-uri, Regulamente Locale de Urbanism etc.) care nu reglementează Nucleul Istoric
  4. Interesele materiale ale unor dezvoltatori imobiliari
  5. Acte emise de autorități care contravin legilor și convențiilor internaționale
  6. Neîndeplinirea atribuțiilor instituțiilor de profil, în special a celor cu funcții de supraveghere și control
  7. Omisiunea sesizării organelor de drept privind actele și lucrările ilegale
  8. Lipsa informării și educării publicului privind patrimoniul cultural (responsabile de aceasta sunt APC, APL și organizațiile care activează în domeniul protecției patrimoniului cultural).
  9. Subdezvoltarea segmentului din societatea civilă implicată în domeniul protecției patrimoniului cultural construit

Planul Urbanistic al Chișinăului - fără Nucleul istoric. Rolul APL

Unul dintre cei mai importanți piloni ai sistemului de protecție al patrimoniului construit este autoritatea locală (APL). Este cea care adoptă la nivel local documentația de dezvoltare a unei localități. Cel mai important lucru pe care ar fi trebuit să îl implementeze în domeniul protecției patrimoniului - să reglementeze Nucleul Istoric în documentația de urbanism. Lucru care nu s-a întâmplat.

Documentațiile de urbanism sunt planurile de urbanism și regulamentele locale și reprezintă principalele instrumente de planificare și dezvoltare ale unei localități. În linii generale acestea reglementează modul în care se vor utiliza terenurile și condițiile de ocupare a acestora cu construcții. În baza documentațiilor de urbanism se va obține documentația permisivă pentru autorizarea lucrărilor de construcție.

Ce avem noi? O documentație de urbanism care nu stipulează reguli pentru zonele protejate și neaplicabilă pentru centrul orașului.

Au existat câteva tentative de a lua în considerare Nucleul Istoric în planificarea urbană a orașului. Toate au eșuat:

- Planul Urbanistic General din 2007 nu reglementează nucleul istoric,

- Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent PUG-ului adoptat în 2008 nu este aplicabil pentru centrul istoric până la elaborarea Planului Urbanistic Zonal Centru (PUZ)

- PUZ Centru elaborat în 2011 a fost un fiasco după ce a stârnit un val de nemulțumire printre istorici, arhitecți și societate civilă iar Ministerul Culturii nu a avizat pozitiv acest proiect. În 2020 Primăria Municipiului Chișinău a reluat discuțiile asupra unui PUZ Centru.

Celui mai important document de dezvoltare al Chișinăului îi lipsește tocmai partea care a stat la baza acestuia.

Ce semnifică acest lucru? Adică statutul de protecție de facto nu există și orice proiect care va apărea aici nu se va deosebi de cele care apar în alte zone ale orașului. Dacă ar fi să luăm exemplul Planului Urbanistic General al municipiului Cluj - Napoca, zonele protejate au alte reguli și alte condiționări decât restul orașului.

Este mai mult decât evident, că pentru siturile istorice, zonele protejate construite se cere altă strategie decât restul localității, alte reguli și evident condiționări și limite atunci când vorbim despre utilizarea spațiului. Întrucât Chișinăul nu are aceste reguli, există o decizie a Consiliului Municipal Chișinău care stipulează că PUG (RLU) nu este aplicabil pentru zona centrului istoric până la elaborarea Planului Urbanistic Zonal Centru. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi.

Ce s-a făcut în lipsa unui PUG care nu reglementează nucleul istoric?

Faptul că PUG (RLU) nu se aplică pentru zona centrului istoric complică și mai mult lucrurile pentru unii și le ușurează pentru cei rău intenționați.

Până în 2019, în cazul în care nu există documentație de urbanism pentru o zonă, emitentul era obligat să elaboreze o schemă de amplasare a imobilului avizată de arhitectul - șef, AST, ASM și IMP Chișinăuproiect. Totodată pentru eliberarea certificatului de urbanism, era obligatoriu și avizul pozitiv al MECC. Toate blocurile care au apărut în ultimii ani, au apărut în urma acestor schițe. Atât MECC, prin CNMI și AIRM cât și Primăria municipiului Chișinău n-au reușit să țină în frâu intervențiile masive în zona protejată chiar dacă au avut instrumente legale. În unele cazuri atât autoritatea centrală cât și locală se acuzau reciproc de actele pe care le emiteau. Începând cu februarie 2019, certificatul de urbanism se eliberează numai în cazul în care localitatea sau zona are plan urbanistic. Ceea ce înseamnă că emiterea oricărui certificat de urbanism este ilegală.

„Contraste” urbane. Casa Herța

De ce în centrul istoric nu poate fi construit orice?

Harta Chișinăului, 1800, sursa: oldchisinau.com

În această zonă, în valea râului Bâc, își are începuturile orașul nostru. Chișinăul s-a dezvoltat organic, fără planificare, în jurul târgului (târgul se afla aproximativ în locul Maternității Municipale de pe bulevardul Grigore Vieru) și în jurul unor lăcașe de cult. Rămășițele acestui nucleu medieval au fost eradicate în anii ‘60 ai secolului trecut în contextul construirii bulevardului actual Grigore Vieru. Totuși, chiar dacă nu s-a făcut o cercetare amplă a zonei de jos a nucleului istoric, putem spune cu siguranță că unele străduțe încă mai păstrează anumite urme ale Chișinăului medieval. De exemplu această dezvoltare fără planificare a orașului se mai poate observa și astăzi dacă e să privim schema centrului istoric. Cea mai veche clădire din Chișinău se află la fel în zona de jos a centrului istoric - Biserica Măzărache (1752).

„Zona de sus” a centrului istoric cuprinde (în mare parte) fondul construit din Chișinăul țarist și interbelic. Aici avem monumente de arhitectură construite în stil eclectic, frecvent în orașele din Imperiul Țarist de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX, în stil neoromânesc și modern - stiluri populare în România de la sfărșitul veacului al XIX-lea până prin 1940. 

Dacă ar fi să delimităm centrul istoric avem trei perioade: perioada preimperială, perioada Chișinăului țarist și perioada interbelică. Aproape tot fondul construit istoric al Chișinăului se află în zona nucleului istoric. Dincolo de faptul că neglijarea și intervențiile masive din ultimii ani duc la pierderea și distrugerea ireversibilă a patrimoniului cultural, acestea creează o serie de probleme urbanistice care influențează întreg orașul Chișinău.

Cum scriam mai sus, nucleul istoric mai înseamnă și centrul orașului Chișinău - zona în care sunt concentrate cele mai importante instituții ale statului (Parlamentul, Președinția, Ministerele, Guvernul, Judecătorii, Procuraturi, Primăria mun. Chișinău cu toate subdiviziunile sale), școli, licee și universități, muzee, agenții, magazine, centre comerciale și multe alte entități. Un număr colosal de oameni traversează, își petrec timpul, muncesc sau locuiesc în această zonă. Aici se întâmplă cele mai multe activități ale oamenilor.

Atunci când se construiește masiv în centrul orașului, fără a ține cont de spațiul existent, fără o cercetare exhaustivă a zonei, vor urma alte probleme care vor fi aproape imposibil de rezolvat. Iată câteva din ele: 

  1. Aglomerarea zonei și incapacitatea spațiului existent de a răspunde la  nevoile oamenilor;
  2. Utilizarea spațiului urban pentru parcări (blocurile noi construite nu pot asigura numărul de parcări necesar pentru locatarii săi și în acest fel trotuarele sunt utilizate ca și locuri pentru parcare);
  3. Lipsa spațiilor verzi;
  4. Congestionarea traficului;
  5. Pierderea unui număr considerabil din patrimoniul construit;
  6. Pierderea identității locale;
  7. Schimbarea imaginii urbane.
„Contraste” urbane

„Orice s-ar face, oricare ar fi extinderea străpungerilor și refacerilor de străzi și edificii, organismul nucleului existent va rămâne veșnic neadaptat funcțiunii de centru nou al vieții moderne, al traficurilor, al serviciilor publice actuale și viitoare din ce în ce mai complexe. Orice clădire implantată cu forța în el, orice supraînălțare a edificiilor, orice instituție atrage traficul, dacă la prima vedere par să amelioreze situația, în realitate o agravează până la a face imposibilă orice tentativă de sistematizare urbană.”

Gustavo Giovannoni, despre intervențiile din nucleele istorice, în cartea Orașele Vechi și Noul Urbanism (1931)

Cum rezolvăm problema centrului istoric? Câteva soluții

Reglementarea nucleului istoric în documentația de urbanism - mai bine mai târziu decât niciodată.

Este evident că orice zonă sau spațiu al orașului trebuie să se dezvolte. Centrele vechi nu pot fi transformate în muzee în aer liber și ca să aibă continuitate trebuie să fie incluse în viața de zi cu zi a oamenilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de o strategie de dezvoltare sau cel puțin o viziune. În cazul nostru este important ca într-un final această strategie să se reflecte în documentația de urbanism a Chișinăului. Felul în care se va dezvolta centrul istoric mai departe depinde de cum este acesta legiferat în documentațiile de urbanism. Niciun alt instrument legal nu va putea înlocui documentația de urbanism atunci când vorbim despre dezvoltarea unui oraș.

Cum scriam anterior, au fost câteva încercări de a reglementa nucleul istoric în documentația de urbanism (PUG și PUZ). Toate acestea au suferit eșec. Astfel, cel mai important pas care trebuie făcut este aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru zona centrului istoric și zona luncii râului Bâc.

Studiu de fundamentare

Unul dintre componentele unui Plan Urbanistic atât General, cât și Zonal este studiul de fundamentare. Este prima etapă din procesul de elaborare a documentației urbanistice care conform legii este obligatorie. Acesta cuprinde analiza problematicii unui teritoriu pe domenii: studii sociale, ecologice, economice, demografice, naturale și alte condiții de sistematizare.

Un studiu de fundamentare, care nu este altceva decât o cercetare exhaustivă, este mai mult decât necesar în cazul nostru din multe considerente: nu cunoaștem mai exact ce s-a făcut până astăzi, în ce stare este fondul construit istoric, ce a fost demolat, ce a fost restaurat, ce efecte au noile construcții apărute în acest teritoriu etc.

Studiile de fundamentare sunt necesare pentru a evalua situația existentă și a stabili care este soluția optimă pentru dezvoltarea zonei.

Limitarea temporară (până la elaborarea unei noi documentații de urbanism) a noilor lucrări de construcții pentru zona centrului istoric

Pentru un stat în care legea n-a fost aplicată iar administrația publică n-a reușit să dețină controlul asupra teritoriului pe care îl administrează și mai marii dezvoltatori imobiliari au intervenit așa cum au dorit în aproape orice zonă a orașului, interdicțiile, limitările, moratoriile sunt instrumente sau acțiuni nepopulare politic.

Primul moratoriu pentru zona centrului istoric a fost aplicat în 2004 printr-o hotărâre de Guvern și prevedea stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale municipiului Chişinău. Moratoriul a fost stabilit până la elaborarea Planului Urbanistic General și mai includea alte prevederi cum sunt responsabilitățile administrației publice centrale și locale, actualizarea registrelor și acordarea centrului-nucleului istoric statutul de zonă protejată de importanță națională. Este evident că moratoriul a fost stabilit pentru ca în lipsa unui plan urbanistic să nu ne trezim cu tot felul de construcții apărute fără vreo logică de dezvoltare. Ce s-a întâmplat? PUG-ul a apărut, doar că fără reglementările centrului istoric.

Recent, nouă organizații obștești au cerut ca același instrument să fie implementat - Moratoriu până la elaborarea PUZ cu excepția lucrărilor de restaurare și de amenajare din centrul istoric. Limitarea temporară a lucrărilor de construcții care ar veni cu anumite excepții, este necesară mai ales în contextul în care documentația pentru această zonă nu mai poate fi eliberată pentru niciun proiect!!! Totuși, de la intrarea în vigoare a acestei modificări în lege au fost eliberate mai multe certificate de urbanism și autorizații pentru amenajarea unor spații din centrul orașului, dar și pentru construcția unor noi imobile. Astfel, o decizie care să prevadă interdicția unor construcții și ar fi permise altele precum cele de restaurare și amenajare ar aduce claritate, dar și ar exclude temei legal pentru a contesta unele acte emise de Primărie din februarie 2019.

Cum spuneam anterior, întrucât interdicțiile trezesc multă vehemență din partea multor actori politici, demersul nu a avut continuitate politică.

Astfel de limitări sunt recomandate de UNESCO sau UNDP și le vedem în mai multe acte din orașe precum Cluj-Napoca.

Management plan pentru zona centrului istoric - politică publică

Toate soluțiile prezentate mai sus plus o strategie de dezvoltare a zonei ar fi partea unui Management plan de protejare și dezvoltare a nucleului istoric și a zonei luncii râului Bâc sau în cazul nostru ar fi o politică publică locală. Este important ca una din cele două să urmeze o abordare comprehensivă și integrată a peisajului urban istoric. Un exemplu în acest sens este Management Plan pentru centrul istoric al orașului Regensburg din Germania, elaborat de autoritatea publică locală.

Această abordare integrează obiectivele protejării și conservării patrimoniului urban şi pe cele ale dezvoltării economice şi sociale. Dincolo de soluțiile prezentate mai sus management planul ar include:

  1. Instrumentele legale pentru protecție - Convențiile internaționale, cadrul legal național și local, instrumente de planificare locală, ariile protejate;
  2. Viziunea de dezvoltare a zonei;
  3. Obiective și măsuri - ghid de acțiune;
  4. Sistemul de protecție a patrimoniului construit - responsabilități, proceduri și monitorizare
  5. Programe de finanțare

Crearea unui departament în cadrul Primăriei mun. Chișinău 

Ca o politică publică în acest domeniu să fie elaborată și ulterior să fie implementată este nevoie de crearea unui departament special de protejare și valorificare a patrimoniului construit în cadrul Primăriei. Este un departament care va avea în gestiune doar probleme ce țin de fondul construit istoric - așa cum avem departamentul patrimoniului cultural în cadrul MECC. Este cel care va elabora acea politică publică pentru nucleul istoric și luncii râului Bâc, programe de revitalizare, elaborează regulamente de urbanism pentru zonele protejate, regulamente de restaurare a monumentelor istorice, verifică existența tuturor avizelor pentru eliberarea documentației pentru monumentele istorice și poate face propuneri primarului pentru protejarea monumentelor de arhitectură. Astfel de departamente sunt în Sibiu, Oradea, Cluj-Napoca și se subordonează atât primarului direct (în cazul Sibiului) cât și viceprimarilor (în cazul Oradea și Cluj-Napoca).

Mecanisme/program de finanțare

Puțini proprietari se încumetă să restaureze clădiri istorice. Nu doar din necunoaștere dar și din lipsă de finanțare. Cunoaștem că lucrările de restaurare sunt mai costisitoare decât orice alte lucrări în domeniul construcțiilor. Pentru ca statul să încurajeze proprietarii de monumente ar trebui să existe câteva scutiri de taxe pentru aceștia. Dincolo de taxe ar trebui să existe programe de reabilitare atât locale cât și naționale. Crearea Fondului pentru patrimoniul construit poate fi o soluție. Un fond din care proprietarii vor putea accesa granturi pentru restaurarea monumentelor istorice.

Concluzii

Orașele europene de astăzi nu mai abordează problema protejării patrimoniului construit fără a-l include în dezvoltarea urbană durabilă. Centrele istorice sunt văzute ca motoare sociale și economice pentru localități.

Într-o eră a globalizării când orașele noastre urmează aceleași principii de dezvoltare sau când multe elemente care apar arată la fel, patrimoniul construit este singurul care face acea diferență între ele. Este ceea ce oferă unei localități individualitate și identitate. Astfel, azi nu mai putem privi monumentele istorice ca elemente dintr-un muzeu în aer liber, ci ca resurse importante pentru dezvoltarea localităților.

Cazul nostru este unul specific orașelor post-sovietice, ca urmare a unei politici sovietice urbanistice care avea un singur obiectiv: crearea unui oraș nou prin eradicarea unui număr considerabil a fondului construit istoric. Unele orașe au înțeles mai devreme că totuși monumentele de arhitectură și peisajele istorice sunt importante pentru viitorul lor și au investit timp și resurse în acestea - Riga, Tallinn, Varșovia etc.

Chișinăul din păcate a pierdut foarte mult atât din patrimoniul construit, cât și din multe situri arheologice. Multe locuri importante au dispărut fără ca măcar să fie redescoperite. Intervențiile de-a lungul anilor au modificat foarte mult aspectul peisajului și trama stradală. Lipsa controlului asupra domeniului construcțiilor a dus inclusiv și la intervenții în locuri protejate precum parcurile.

Ceea ce putem face astăzi e să analizăm ce am pierdut, ce am distrus și ce putem salva și transmite mai departe.

Dacă tot ai ajuns aici…

… vrem să-ți cerem o favoare. Sute de mii de oamenii intră pe AGORA, lună de lună, pentru informație de calitate. Noi credem că toți oamenii merită acces la informație corectă, verificată și explicată. Tocmai din această cauză vrem să păstrăm știrile și articolele pe care le facem accesibile pentru toată lumea.

La acest site de știri independent, arătăm zilnic acțiunile celor de la putere și tot ce se întâmplă în țară. Nu avem în spate oligarhi, jurnalismul pe care îl facem este liber de orice părtinire politică. Cu ajutorul tău vom continua să scoatem adevărul la suprafață și vom continua să dezvoltăm proiecte media noi care să inspire.

Suntem determinați să asigurăm un jurnalism care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțeleagă mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească atât pe timpuri de criză sau pandemie, cât și în afara ei. Munca noastră nu ar fi posibilă fără cititorii noștri, care ne susțin și ne încurajează.

Fiecare contribuție este valoroasă pentru activitatea redacției.
Ia-ți un Abonament și fii alături de AGORA. Durează doar 1 minut. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
OPINIE | Vindem ghete pe site-ul Parlamentului sau asigurăm un sistem de securitate cibernetică?

OPINIE | Vindem ghete pe site-ul Parlamentului sau asigurăm un sistem de securitate cibernetică?

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

OPINIE | Media și mass-media: Ce este și cum putem responsabiliza jurnaliștii din Republica Moldova?

OPINIE | Media și mass-media: Ce este și cum putem responsabiliza jurnaliștii din Republica Moldova?

Advertoriale
Testarea pentru noua tulpină de COVID-19, accesibilă la Invitro DIAGNOSTICS

Testarea pentru noua tulpină de COVID-19, accesibilă la Invitro DIAGNOSTICS

Endava anunță achiziția Agenției digitale „Five”, cu sedii în SUA și Croația

Endava anunță achiziția Agenției digitale „Five”, cu sedii în SUA și Croația

Cum se plătește călătoria în transportul public folosind un terminal și alte întrebări la acest subiect

Cum se plătește călătoria în transportul public folosind un terminal și alte întrebări la acest subiect

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Există oare viață fără Guvern? Cu ce scenarii se jonglează în privința unui Executiv interimar și ce urmări pot fi pentru țară
    Podcastul „Bilet în Parlament”: Există oare viață fără Guvern? Cu ce scenarii se jonglează în privința unui Executiv interimar și ce urmări pot fi pentru țară
  • Oameni ca tine: Lucia Gavriliță, femeia care a transformat o dramă de familie într-o nouă șansă la o viață sănătoasă (VIDEO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Cinci momente din istoria R. Moldova când în loc de anticipate am avut „stabilitate” (AUDIO)
  • Irina Ghelbur - Cum e să conduci o instituție media, soluții pe timp de criză, membership, tentative de divorț, managementul oamenilor | Nota de Plată
  • Oameni ca tine: Igor și Victoria Hîncu au transformat jocul în afacere și au găsit magia ascunsă într-o bucată de lemn (VIDEO)
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • Dezlegare la shopping și în weekend. Centrele comerciale au voie să activeze și în zilele...
  • Cum o descriu copiii pe mama și a cui mamă e cea mai bună? Dilema, rezolvată într-un...
Cele mai populare
  • 1
    „Olecuțâcă” a greșit. După ce s-a intitulat președintele R. Moldova, Dodon și-a șters vlogul de pe rețele (UPDATE)
  • 2
    Testele PCR negative la intrarea în R. Moldova nu mai sunt obligatorii. Măsura, abrogată înainte de a fi pusă în practică (DOC)
  • 3
    Aureliu Ciocoi, convocat repetat de Zinaida Greceanîi. Executivul declară că a găsit bani pentru un milion de doze de vaccin
  • 4
    S-a stins din viață un medic nefrolog, răpus de COVID-19
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.