În câteva săptămâni, va fi realizat proiectul Hotărârii de Guvern care va introduce o taxă pentru ambalaje, cu scopul de a creşte gradul de reciclare a acestora, a anunțat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Potrivit proiectului, romanii vor plati cu 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă sau doză cumpărată. Astfel că pentru patru sticle de plastic, de exemplu, se vor plăti în plus doi lei (echivalentul a peste opt lei moldovenești). Banii vor fi recuperați atunci când sunt aduse recipientele înapoi în magazine.

Care sunt ambalajele pentru care se va aplica taxa

Această garanție se aplică pentru fiecare ambalaj din plastic, aluminiu sau de sticlă cu o capacitate de până la trei litri, cu excepția ambalajelor lactatelor. Recipientele pot fi aduse pentru reciclare la orice magazin, urmând ca suma dată pentru garanție să fie înapoiată clientului, fie sub formă de bani, fie sub formă de voucher sau puncte valorice la acel magazin.

„Timpul e scurt, avem presiune uriașă că trebuie să lansăm în 2022 - 1 aprilie e targetul. Vor fi mii de puncte de colectare, trebuie pregătite, autorizate. Să vedem dacă pot fi realizate. Unele reprezintă pericol de incendiu”, a explicat ministrul Mediului.

O să fie un element de motivare, mai spune Barna: „50 de bani înseamnă foarte mult pentru un ambalaj și sunt convins că se va schimba mult mentalitatea consumatorului față de un asemenea sistem. E absolut normal, pentru că vom curăța orașul de gunoi, se adună în mod civilizat, se refolosește. E foarte logic și păcat că nu s-a făcut până acum, dar e binevenit”.

Sunt și români care nu văd cu ochi buni implementarea acestui proiect: „Dacă omul poate nu are bănuții ăia? Poate are bani doar pentru mâncare, nu suntem toți bogați să ne permitem. Dacă în ziua aia ai exact bani pentru ce trebuie să cumperi?”, a spus o femeie intervievată.

Există, însă, multe provocări în realizarea sistemului de garanție și returnare, spun reprezentanții Marilor Rețele Comerciale.

„Există mai multe provocări, aș face referire la situația spațiilor pe care le presupune punerea în aplicare. Spații unde e suprafață mică, limitată - probleme pentru reautorizare atât în ceea ce privește siguranța la incendii sau autorizarea sanitară, mai ales în pandemie. În plus, presupune un efort operațional și logistic foarte mare de reautorizare, dar și costuri concrete pentru comercianți. Procesul la prima vedere nu pare complicat, e vorba de amploarea lui”, a explicat George Bădescu, director executiv AMRCR.

Sistemul de garanție care se dorește a fi implementat în România există deja în 10 țări europene, precum Norvegia, Suedia, Estonia și Danemarca. În Suedia sistemul a fost implementat încă din 1984, iar fiecare cetățean de aici aduce înapoi în sistem 177 de ambalaje de doze de aluminiu și sticle de plastic pe an. În Estonia numărul ambalajelor aduse pe an, de fiecare persoană, este ceva mai mare. Oamenii aduc peste 200 de recipiente pentru a fi reciclate.