Avocatul asociației a ridicat excepția de neconstituționalitate și a susținut că unele prevederi ale legii contravin dreptului la informație, garantat de articolul 34 din Constituție.

Mai exact, unul dintre articolele contestate prevede că exercitarea dreptului de acces la informații poate fi supusă unor restricții pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea securității naționale sau vieții private a persoanei.

În acest sens, Curtea a observat că prevederile sale respectă rațiunile din Constituție, care stabilesc, iar exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, în interesele securității naționale, în scopul protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane. Astfel, sesizarea a fost respinsă.

„Curtea a subliniat că simpla restrângere (sau îngrădire, sau ingerință) a unui drept fundamental nu echivalează cu încălcarea dreptului fundamental. Din punct de vedere constituțional, nu sunt permise restrângerile nejustificate ale drepturilor fundamentale. Caracterul justificat sau nejustificat al unei restrângeri (sau îngrădiri, sau ingerințe) a dreptului la viața privată într-o situație litigioasă poate fi stabilit doar de instanța de judecată, după efectuarea testului de proporționalitate”, se arată în decizia Curții.

La fel, Curtea a menționat că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informațiile atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care vor asigura protecția datelor.

Hotărârea este definitivă. Nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.