Calea spre alegeri parlamentare anticipate prin dizolvarea Parlamentului: Care sunt termenii și pașii prevăzuți de Constituție

Calea spre alegeri parlamentare anticipate prin dizolvarea Parlamentului: Care sunt termenii și pașii prevăzuți de Constituție


„Alegeri parlamentare anticipate” - un termen tot mai des vociferat de clasa politică, care într-un glas afirmă că își dorește să declanșeze cât de curând procedura în condițiile unui Guvern nefuncțional. Un eventual scrutin este posibil doar prin dizolvarea actualului Legislativ. În pofida dorinței exprimate a forțelor politice, calea pare a fi anevoioasă. Iată ce arată calculele din Constituție despre metodele și termenele de dizolvare a Parlamentului.

Pe finalul anului 2020, R. Moldova s-a pomenit în plină criză politică, de sănătate publică și economică. Politicienii par să aibă aceeași opinie, și anume că actualul Legislativ este unul compromis și nu mai reprezintă voința poporului care l-a ales. Astfel acesta trebuie dizolvat, iar în rezultat, declanșate alegeri parlamentare anticipate. Faptul a fost confirmat (cel puțin declarativ) de toate formațiunile parlamentare participante la consultările inițiate de președinta Maia Sandu imediat după învestirea sa în funcția de șefă a statului.

De la intenție și până la acțiune, însă, pare a fi cale lungă. Dar să analizăm exact ce spune legislația R. Moldova. Constituția (articolul 85) prevede două căi prin care Parlamentul poate fi dizolvat. 

În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

Constituția Republicii Moldova; Art. 85, al. (1)

La 1 octombrie 2013 Curtea a examinat o sesizare în care a reținut că termenul de trei luni, prevăzut de alin.(1) al articolului 85, este un termen limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau conflict, și anume: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor.

Prima cale: Trei luni, 45 de zile și minim două desemnări

La data de 22 decembrie, miniștrii din Guvernul Chicu aveau să se întrunească în ultima ședință. Aceasta pentru că, a doua zi, la 23 decembrie, prim-ministrul Ion Chicu, a anunțat că demisionează. Ex-premierul a acceptat să stea la cârma Guvernului până la finele anului, 31 decembrie 2020. Ulterior, conducerea Guvernului interimar a fost preluată de Aureliu Ciocoi numit premier interimar, printr-un decret semnat de Maia Sandu. 

Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede că președintele poate dizolva Legislativul, dacă în trei luni Parlamentul nu votează un nou Guvern. Acest termen curge, din momentul anunțului public privind demisia Cabinetului de miniștri, în cazul de față - 23 decembrie 2020. 

„Termenul de trei luni este un termen general de formare a Guvernului, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/și de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare și a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern”, se menționează în decizia CC din 2013.

Așadar, 23 martie 2021 - este termenul limită până când ar trebui să se voteze un nou Cabinet de miniștri.

Pe lângă aceasta, alineatul doi al aceluiași articol (85) din Constituție, include noi termeni, și anume - 45 de zile și cel puțin două solicitări de învestitură. 

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Constituția Republicii Moldova; Art. 85, al. (2)

În 2013, magistrații CC au statuat că sintagma constituţională „cel puţin două solicitări de învestitură” îi permite șefului statului să desemneze mai mult decât doi candidaţi pentru funcţia de prim-ministru, cu condiția ca desemnarea candidaţilor, precum şi solicitările acordării votului de încredere nu depăşească termenul-limită de trei luni.

Potrivit Curții Constituționale, termenul de 45 de zile nu este unul distinct de termenul de trei luni, primul fiind absorbit de cel din urmă. Perioada de 45 de zile este una mobilă și începe să curgă din momentul în care prim-ministrul desemnat se prezintă în Parlament pentru a cere votul deputaților. 

Care este cea mai târzie dată la care poate începe să curgă acest termen?

Făcând o numărătoare inversă, de la 23 martie, pentru ca termenul de 45 de zile să se încheie exact în ziua în care s-ar împlini trei luni de la demisia Guvernului, ajungem la data de 7 februarie 2021 - ca fiind ultima zi în care un potențial prim candidat desemnat ar putea veni în Parlament pentru a cere votul de încredere. 

Ce se întâmplă însă, dacă solicitarea de învestitură vine mai târziu?

Găsim răspuns în aceeași Hotărâre a Curții Constituționale, din 1 octombrie 2013, potrivit căreia termenul de 45 de zile și cele două desemnări constituie un drept al președintelui și nu neapărat o obligație:

„Dreptul discreţionar al șefului statului de a dizolva sau a nu Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de trei luni. În cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de trei luni de zile, șeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul lui discreţionar de a dizolva Parlamentul se transformă în obligaţie. [...] Curtea reiterează că, indiferent de circumstanțele care au determinat lipsa votului de încredere, eșuarea formării noului Guvern în termen de trei luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului.”

Cu alte cuvinte, dacă durata celor 45 de zile iese din limita termenului de 3 luni, președintele este obligat să dizolve Parlamentul.

captură din Hotărârea Curții Constituționale, nr 30 din 1 octombrie 2013

O explicație a acestor termeni a fost oferită în 2015 și de fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase. 

„Termenul de trei luni de zile este elementul invariabil al ecuaţiei temporale de formare a Guvernului, intervalul de 45 de zile fiind variabila (interval mobil) declanşată de solicitarea de învestitură”, scria atunci Tănase.

sursa: alexamdru.tanase.md

Menționăm că, până la 18 ianuarie, președinta Maia Sandu încă nu a propus niciun candidat pentru conducerea unui nou Guvern. În mare parte, temerile șefei statului, dar și a fracțiunii parlamentare PAS țin de faptul că, un eventual candidat propus ar putea fi votat de parlamentarii care nu vor să-și piardă fotoliile și metoda respectivă ar cădea.

„Dacă vorbim despre învestirea unui Guvern, și fiind riscul că unele forțe politice ar putea totuși să voteze un Guvern, lucrul acesta de facto anulează alegerile anticipate. În așa condiții, acest Parlament va funcționa până în 2023. Lucru care este inadmisibil. [...] De pe 23 decembrie până la 23 martie, dacă nu se reușeste învestire unui nou Guvern, începând cu 24 martie Parlamentul poate fi dizolvat urmare a unei sesizări la Curtea Constituțională”, susține deputatul PAS, Sergiu Litvinenco. 

Altfel spus, deputatul crede că, una dintre metode deja se aplică.

În același timp, mai mulți juriști atrag atenția asupra faptului că desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru este o obligație constituțională a președintelui. Tănase pentru UNIMEDIA:

„Curtea Constituțională a statuat asupra acestui fapt în mod constant, ultima făcând-o prin Hotărârea din 6 august 2020. Logica CC este cât se poate de clară: fără desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, învestirea unui Guvern este imposibilă, iar toate mecanismele instituționale pentru formarea puterii de stat ar fi blocate. Astfel, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate calificată, capabilă să învestească un Guvern, președintele Republicii are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv. În cazul în care președintele nu ar desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru în termen de trei luni, dizolvarea Parlamentului nu văd cum ar fi posibilă”, a declarat pentru UNIMEDIA fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase.

Și fostul viceministru al Justiţiei Nicolae Eşanu susţine că Parlamentul nu poate fi dizolvat dacă preşedintele Maia Sandu nu va desemna un candidat la funcţia de premier.

„Situaţia este diametral opusă - dacă nu se face nominalizarea candidatului, Parlamentul nu va putea fi dizolvat în baza acestui temei. Căci, conform Constitutiţiei, Parlamentul poate fi sancţionat cu dizolvarea, doar în cazul în care nu a acceptat solicitarea de a acorda votul de încredere Guvernului. Norma este clară ca lumina zilei şi prevede în mod expres o sancţiune pentru inacţiunea Parlamentului, în cazul în care i se cere sa acţioneze. A spune că Parlamentul poate fi sancţionat cu dizolvare, pentru că nu a acceptat votul de încredere, în situaţia în care nici nu s-a cerut votul de încredere, este o aberaţie, pe care n-o văd doar cei care nu cunosc regulile elementare ale logicii. Sau cei care sunt rău intenţionaţi”, a scris Nicolae Eşanu pe Facebook.  

Care este data limită până când președintele ar trebui să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru? 

Curtea Constituțională a oferit deja un răspuns și la această întrebare, în aceeași decizie din 1 octombrie 2013:

„Întrucât prevederile constituționale nu indică în mod expres termenul în care președintele urmează să facă prima desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru, în cadrul termenului general de trei luni, președintele urmează să țină cont și de termenul constituțional pus la dispoziția candidatului desemnat la funcția de prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului.” 

Astfel că, aici vom face referire la un alt articol din Constituție, care prevede termenul ce îi este oferit candidatului desemnat pentru a-și crea echipa guvernamentală și programul de guvernare.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Constituția Republicii Moldova; Art. 98, al. (2), (3)

Cele 15 zile reprezintă termenul maxim până când candidatul ar urma să vină în Parlament, dar o poate face și mai devreme. Iar Republica Moldova are exemple suficiente care pot fi aduse aici. Vom aminti doar câteva: învestirea Guvernului Gaburici în 2015; învestirea Guvernului Filip în 2016; învestirea Guvernului Sandu în 2019; învestirea Guvernului Chicu în 2019. Toate aceste Cabinete s-au prezentat în Parlament pentru votul de încredere, la mai puțin de cinci zile de la desemnarea de către președinte. 

Cert este că atunci aceste scenarii au funcționat întrucât au existat și majorități parlamentare care să asigure votul.

A doua cale: Parlamentul nu aprobă legi timp de trei luni

A doua condiție asupra căreia se extinde termenul de trei luni, prevăzut de Constituție, este blocarea procedurii de adoptare a legilor de către Parlament.

Ultima oară, deputații din actualul Legislativ s-au întrunit în ședință la 16 decembrie 2020. Dacă ar fi să se aplice ce-a de-a doua cale prevăzută de Legea supremă a țării, atunci termenul expiră la 16 martie. În tot acest timp, deputații n-ar trebui să aprobe nicio lege. 

Deși, termenul de trei luni curge deja și în acest caz, scenariul pare să nu fie agreat de socialiști.

„Metoda prin care parlamentarii să nu vină la serviciu - în așa caz ei nu trebuie să mai candideze pentru că nu-și mai fac misiunea. Am fost aleși pentru mandat de patru ani, alții sunt aleși pe circumscripții. Cum să fie trădați acei oameni? Dorim anticipate, dar în norma legală”, crede deputatul PSRM Andrian Lebedinschi.

Citește și: Dodon, despre probabilitatea anticipatelor: Examinăm un singur scenariu

În cei 30 de ani de independență, în politica din R. Moldova au fost trei precedente în care Parlamentul a fost dizolvat înainte de termen. 

Astfel, la 5 iulie 2000, cu o majoritatea de voturi a deputaților în Legislativ, a fost modificată Constituția. Mai exact, s-a decis ca președintele țării să fie ales de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin 3/5 din numărul deputaților aleși. 

În urma acestei reforme constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului șefului statului în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou președinte. Așa cum nu s-a reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale, președintele în exercițiu a dizolvat Legislativul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate – 25 februarie 2001. Acesta a fost primul caz de dizolvare a Parlamentului.

Ulterior, la 5 aprilie 2009 au avut loc noi alegeri parlamentare în R. Moldova. Noul Parlament, de legislatura a 17-a, nu a reuşit să aleagă  președintele țării şi a fost dizolvat. Iar alegerile parlamentare anticipate au fost stabilite pentru data de 29 iulie 2009.

În urma alegerilor anticipate, Mihai Ghimpu a fost ales președinte al Parlamentului. La 11 septembrie 2009, șeful statului, pe atunci Vladimir Voronin, a demisionat, iar Ghimpu a devenit președinte interimar.

Întrucât Parlamentul nu a reușit să aleagă șeful statului, la 28 septembrie 2010, Mihai Ghimpu a dizolvat al 18-lea Parlament. Alegerile parlamentare anticipate au fost programate pentru 28 noiembrie 2010.

Sprijină redacția Agora cu doar 98 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un coș de produse locale de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Maia Sandu: „Moldovenii vor alegeri anticipate. Actualul Parlament a demonstrat că nu lucrează pentru oameni” (VIDEO)

Maia Sandu: „Moldovenii vor alegeri anticipate. Actualul Parlament a demonstrat că nu lucrează pentru oameni” (VIDEO)

Slusari descrie două variante prin care s-ar ajunge la alegeri parlamentare anticipate și în care ar participa Platforma DA

Slusari descrie două variante prin care s-ar ajunge la alegeri parlamentare anticipate și în care ar participa Platforma DA

Prognozele deputatului Igor Grosu: Calculele arată că alegerile parlamentare anticipate s-ar potrivi la sfârșit de mai – început de iunie

Prognozele deputatului Igor Grosu: Calculele arată că alegerile parlamentare anticipate s-ar potrivi la sfârșit de mai – început de iunie

Litvinenco, replică pentru Dodon: „Indiferent că Dodon și socialiștii nu le doresc nici în ruptul capului, anticipatele vor avea loc” (DOC)

Litvinenco, replică pentru Dodon: „Indiferent că Dodon și socialiștii nu le doresc nici în ruptul capului, anticipatele vor avea loc” (DOC)

Podcastul „Bilet în Parlament”: Cu spirt, solvenți sau diluanți? În ce ape politice se poate autodizolva Parlamentul moldovenesc? (AUDIO)

Podcastul „Bilet în Parlament”: Cu spirt, solvenți sau diluanți? În ce ape politice se poate autodizolva Parlamentul moldovenesc? (AUDIO)

Incendiul de la poligrafie a fost stins: Zece echipaje de pompieri au luptat ore la rând cu flăcările (FOTO)

Incendiul de la poligrafie a fost stins: Zece echipaje de pompieri au luptat ore la rând cu flăcările (FOTO)

Advertoriale
Un preț mic la credit nu îți garantează mereu și cea mai bună oferta. Explică expertul Microinvest

Un preț mic la credit nu îți garantează mereu și cea mai bună oferta. Explică expertul Microinvest

Cum poți primi la farmacie un test HIV gratuit până la finalul lunii noiembrie

Cum poți primi la farmacie un test HIV gratuit până la finalul lunii noiembrie

100 de angajați maib vor participa la Maratonul Internațional Chișinău. Iată ce i-a motivat (VIDEO)

100 de angajați maib vor participa la Maratonul Internațional Chișinău. Iată ce i-a motivat (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    ULTIMĂ ORĂ! Pavel Filip se retrage de la conducerea PDM
  • 2
    SUA: Legea care interzice avortul după şase săptămâni de sarcină, chiar în caz de incest sau viol, va fi revăzută
  • 3
    Polonia acordă consumatorilor subvenţii de 380 milioane de dolari în urma creşterii preţurilor la energie
  • 4
    Produsele agro-industriale moldovenești, promovate în Coreea de Sud. Ce planuri au autoritățile
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.