Lista candidaților admiși la proba interviului în cadrul concursului pentru funcția de judecător la CtEDO din partea R. Moldova

La ședința Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea Republicii Moldova, 11 candidați au fost admiși la proba interviului. Printre aceștia, se numără mai multe persoane cunoscute deja în spațiul public. În cadrul ședinței au fost examinate întrunirea condițiilor de eligibilitate a 13 candidați.

Vitalie Gamurari a fost purtătorul de cuvânt al PD, în perioada în care formațiunea era condusă de fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc. Gamurari este directorul Școlii Doctorale de Drept ULIM. Anterior a fost membru al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societăţii civile.

Un alt candidat la funcția de judecător este Alexandru Prisac, care este avocat și are licență din 2010. Acesta este doctor în drept, iar din 2009 este lector, iar ulterior conferențiar universitar la Universitatea de Studii Europene, potrivit anticorupție.md.

Marin Gurin este fratele ex-procurorului general Corneliu Gurin. Din septembrie 2011 până în august 2015, a activat în calitate de jurist asistent la CtEDO. În noiembrie 2015, Gurin a fost numit în funcţia de consultant superior la Direcţia Reprezentare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În martie 2016, a fost promovat în funcția de agent guvernamental la CtEDO, fiind singura persoană înscrisă în concurs.

Șase luni mai târziu, a cerut să fie suspendat din funcție, din proprie inițiativă. Reprezentanți ai Ministerului Justiției susțineau atunci că Marin Gurin urma să fie detașat, printr-o hotărâre de Guvern, într-o misiune de asisțență în Mali.

În ianuarie 2019, Gurin a fost ales membru, din partea Republicii Moldova, în Comisia Europenă împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI).

Lilian Moraru a fost numit recent în funcția de consul general al Republicii Moldova în orașul Nisa din Franța. A mai fost și șeful Direcției cooperare multilaterală, MAEIE al Republicii Moldova.

În noiembrie 2015, Lilian Moraru a fost numit în funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Franceză și în Principatul Monaco, funcție din care a fost rechemat în luna mai 2017.

Lilian Apostol și-a luat licența în Drept la Universitatea din București, România în anul 2000, iar în 2010 a obținut titlul de magistru în drept (științe penale) la Universitatea de Studii Europene din Moldova. A fost numit în decembrie 2012 în funcția de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2015, Guvernul a aprobat cererea de demisie a lui Apostol.

Anterior, Lilian Apostol a fost șef adjunct al direcției agent guvernamental în cadrul Ministerului Justiției. A activat și în calitate de acuzator de stat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, iar ulterior, timp de un an și jumătate a fost consultant al Programului comun al Comisiei Europene și Consiliului Europei în procesul de asistență la creație legislativă pe lângă Ministerul Justiției.

Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. Activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

În toamna anului 2019, a participat la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general. S-a numărat printre cei patru candidați rămași în cursă, numele cărora urma să fie propuse Consiliului Superior al Procurorilor pentru a decide cine va fi viitorul procuror general.

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în Guvernul Gaburici. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia Ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de țara noastră.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu. Cu o zi înainte de a fi votați în plenul Legislativului însă, deputații Vlad Batrîncea, Alexandru Slusari și Mihai Popșoi au venit cu o inițiativă legislativă în adresa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, prin care i-au propus pe Domnica Manole și pe Dumitru Pulbere la funcția de judecători ai Curții Constituționale.

Victor Burac este avocat licențiat în 2002. De-a lungul anilor, a activat în mai multe ONG-uri. A fost membru al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova. În 2018, acesta și-a dat demisia din funcția de membru în semn de solidaritate și susținere a avocatului Victor Panțîru, care și-a depus mandatul de membru al Consiliului UAM, după ce Procuratura Anticorupție a confirmat că președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, este vizat într-un dosar penal.

Gheorghe Mîțu a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani din municipiului Chișinău în februarie 2014. În iunie 2006 a fost angajat în cadrul administrației președintelui Vladimir Voronin, în calitate de consultant principal în Serviciul de Acte ale Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui. A demisionat în martie 2010. În luna decembrie a aceluiași an și-a luat licența de avocat.

Gheorghe Mîțu se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial. În februarie 2018, el a obținut un apartament de 80,3 metri pătrați în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Potrivit unei anchete RISE Moldova, în martie 2020, Gheorghe Mîțu a vândut imobilul, iar banii i-a investit într-o altă locuință.

Nicolae Eșanu a fost, în 2013-2019 secretar de stat la Ministerul Justiției și viceministru în cadrul acestei instituții. A mai deținut această funcție și în perioada 2004–2009, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor. Din 2005, Eșanu a fost reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, fiind membru, iar ulterior, membru supleant al Comisiei. Deține licența de avocat. Anterior, a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova.

La sfârșitul lunii iulie 2019, Nicolae Eșanu a fost selectat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului. La distanța de două săptămâni, el și-a depus demisia din funcția de secretar de stat. Ulterior, concursul organizat de Legislativ a fost anulat, iar în funcția de magistrați ai CC au fost numiți Domnica Manole și Vladimir Țurcan. Astfel, Nicolae Eșanu a rămas fără vreo funcție publică.

În noiembrie 2019, Eșanu a fost numit în funcția de consilier pe domeniul dreptului în Cabinetul prim-ministrului Ion Chicu.

Diana Scobioala este directoarea Institutului Național al Justiției, aleasă în această funcție încă în februarie 2015 de Consiliul instituției. A activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, inițial în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. Anterior a fost membră a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul CSM.

Într-o anchetă din septembrie 2017, CIJM a scris că Diana Scobioala face parte dintr-o dinastie de juriști. Mama sa este Iulia Sârcu, fostă judecătoare la CSJ, iar tatăl său este fostul procuror Isai Sârcu. Fratele Dianei Scobioala, Artur Sârcu, activează în cadrul Procuraturii Chișinău, iar soția acestuia, Tatiana Molcianova, este magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim