Expert-Grup: Cum putem asigura relansarea economică în 2021

Expert-Grup: Cum putem asigura relansarea economică în 2021
poză simbol; sursa: AGORA

Criza pandemică va provoca în anul curent cea mai abruptă scădere a economiei moldovenești din ultimii 20 de ani. Dacă la începutul anului scenariul macroeconomic prevedea o creștere economică de 3,8%, datele utilizate pentru ultima rectificare bugetară din august indică asupra unui regres economic de 4,5%. Mai mult decât atât, cele mai recente declarații ale autorităților arată o revizuire a așteptărilor, potrivit cărora economia se va contracta cu 6,5% pentru acest an. Asta se arată într-o notă analitică semnată de economistul superior din cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Stas Madan.

Datele efective pentru primul semestru indică o scădere economică de 7,2%, cele mai afectate sectoare fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale (HoReCa, activități ale gospodăriilor casnice, arta, activități de recreere și de agrement, transport). În a doua parte a anului, în tabloul statistic al sectoarelor cu cele mai mari scăderi se va regăsi și agricultura, urmare a secetei din acest an, cifrele pentru primele nouă luni ale anului arătând deja o scădere a producției agricole de 25,3%.

Ultimele prognoze ale Băncii Naționale indică asupra perspectivei persistenței presiunilor dezinflaționiste până în trimestrul III-2022 pe fondul scăderii cererii agregate. Măsurile antiepidemice, diminuarea cererii externe, impulsul fiscal cumulativ negativ de la începutul anului, aprecierea reală a monedei naționale, precum și condițiile agrometeorologice nefavorabile, care au afectat volumul producției agricole, sunt factorii principali care au contribuit la reducerea cererii agregate, susține economistul.

Revenirea cererii însă va fi una de durată, pornind de la condițiile de incertitudine privind evoluția pandemiei, schimbării comportamentului de consum al populației, îngreunării condițiilor pieței muncii și riscul continuării trendului migrării populației economic active. În condițiile create, entitatea bancară centrală a dus o politică monetară de relaxare a condițiilor prin reducerea succesivă a ratei de bază până la minimul istoric de 2,65%, dar și a ratei rezervelor minime obligatorii în monedă națională până la 32%. Aceste măsuri au dus la reducerea costurilor de finanțare și a eliberat câteva miliarde de lichidități pentru economie, de care a profitat în primul rând statul, care își finanțează în acest an deficitul bugetar din contul datoriei interne într-un cuantum de șase miliarde de lei.

Mediul de afaceri, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM), a fost afectat puternic inclusiv din cauza capacității reduse de adaptare. Unul dintre sondajele recente, desfășurat în luna iulie, cu participarea a peste 200 de întreprinderi, arată că doar 13% din respondenți au resimțit o dinamică pozitivă sau un nivel similar de venituri raportat la perioada similară a anului 2019, restul fiind pe o traiectorie negativă, inclusiv 40 la sută dintre companii au raportat scăderi de vânzări de peste 50%. 

Companiile locale au fost afectate de limitările impuse în timpul crizei pandemice și se confruntă cu provocări care există de mai mult timp în rețelele sale de distribuție. Provocările respective includ limitări administrative și de mobilitate, lanțurile de aprovizionare instabile, deprinderi limitate privind posibilitatea accesării piețelor noi de desfacere, utilizarea mult sub potențial a soluțiilor IT pentru eficientizarea activității, birocrație și reglementări guvernamentale care îngreunează procesele de business, dar și acces operativ precar la finanțări. 

Un studiu dedicat impactului Covid-19 relevă că, reieșind din statistica pentru primele luni ale pandemiei, vânzările ratate se cifrează la 86 de miliarde de lei, ceea ce implică venituri ratate la bugetul public național în mărime de 17,3 miliarde de lei sau 27% față de nivelul acestuia în 2019. Evoluțiile din această perioadă sunt însoțite și de modificări în structura activităților antreprenoriale. De departe, activitățile din sectorul TIC și cel de comerț al echipamentului informatic și de telecomunicații excelează cel mai mult prin creșteri în această perioadă, dar și retail-ul alimentar, care a preluat o parte din piața HoReCa, la polul opus aflându-se afacerile din sfera prestării serviciilor către populație, dar și comerțul nealimentar. 

Amânarea investițiilor strategice și curente, reducerea costurilor de chirie și administrative, reducerea costurilor aferente personalului, reducerea programului de funcționare/producție, dar și încercările de intrare pe piața online sunt măsurile cele mai pe larg aplicate de companii în lupta pentru supraviețuire.

Stas Madan mai subliniază că pandemia a vulnerabilizat cea mai activă categorie de persoane din economie – salariații. După cum rezultă și din una dintre prezentările Conferinței MACRO 2020, actuala criză COVID nu pare să producă impact major asupra grupurilor care tradițional sunt văzute ca fiind vulnerabile – vârstnicii sau femeile din spațiul rural. Salariații sunt de data aceasta grupul lovit cel mai dur, iar reabilitarea și reconversia lor economică este esențială, deoarece cu cât mai mult vor sta fără ocupație, cu atât mai mult le va scădea relevanța profesională sau se vor regăsi în cele din urmă forțați să completeze rândul imigranților.

Aceste constatări sunt argumentate și de date efective. Astfel, datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în trimestrul II populația ocupată a constituit 821,5 mii de persoane, fiind mai mică cu 8,8% față de trimestrul II (T2) 2019 (901,1 mii). În T2 2020, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani și peste, sau peste 217 mii, a declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92%, sunt persoane ocupate și 7% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei. Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activității, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc.

O altă cercetare a BNS privind „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în T2-2020 relevă că doar puțin peste jumătate dintre gospodării au avut venituri din activitatea de muncă, circa 1/4 au avut venituri din remitențe, iar peste 90% au primit salarii, pensii, prestații sociale. În același timp, 17,0% au menționat reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă, 8,3% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare și doar 3,6% au declarat reținerea salariilor, pensiilor, prestațiilor sociale.

Realitatea economică a pandemiei a mărit presiunea pe finanțele publice. Datele ultimei rectificări bugetare din acest an arată că bugetul de stat va rata în 2020 aproape 7 miliarde de lei, în condițiile în care cheltuielile vor crește cu 4,1 miliarde comparativ cu nivelul planificat, reieșind din nevoia firească de intervenție a statului de limitare a impactului pandemiei. Prin urmare, nivelul planificat inițial al deficitului bugetar de 3,6% din PIB a fost ajustat până la 8%. Totuși, din informațiile mai recente prezentate de autorități, acestea se așteaptă la un deficit efectiv al bugetului de 6% din PIB, ceea ce denotă inclusiv lipsa de capacitate cronică de absorbție a resurselor, în special a celor legate de investiții capitale și proiecte de infrastructură.

Cum relansăm economia?

Experiența altor state, cât și recomandările diferitor organizații internaționale, precum FMI, sugerează că măsurile fiscale și de cheltuieli ar trebui să privilegieze inițiativele care pot contribui la creșterea potențialului de producție și asigură o creștere participativă care aduce beneficii tuturor și protejează vulnerabilii. Datoria suplimentară suportată pentru finanțarea unor astfel de eforturi este mai probabil să se acopere pe parcursul creșterii dimensiunii economiei și a bazei de impozitare viitoare decât dacă împrumuturile s-ar face pentru a finanța subvenții fără valoare adăugată sau cheltuieli curente risipitoare.

Modul de răspândire a pandemiei, măsurile luate pentru gestionarea acesteia, precum și eficiența, domeniul de aplicare și orizontul de timp al măsurilor de sprijin luate de guverne și bănci centrale sunt principalele trei surse de diferențiere a performanței economice până la sfârșitul anului viitor. Respectiv, anul 2021 se va înscrie în continuare, cel mai probabil, în logica unei stări excepționale în care statele vor trebui să intervină activ pentru a susține în continuare populația și firmele, făcând în același timp derogări de la regulile bugetar-fiscale.

Chiar și FMI, care mereu pune în prim plan prudența, a menționat în ultimul raport privind perspectivele economiei globale că suspendarea temporară a limitelor fiscale, combinată cu angajamentul pentru o cale de consolidare treptată – după ce criza se diminuează, pentru a restabili respectarea normelor pe termen mediu – este un fapt necesar și justificat în efortul guvernelor pentru a combate criza de sănătate publică și a atenua recesiunea profundă. 

În condițiile unui plan anticriză bine setat și vizionar, dar și reieșind dintr-un nivel al datoriei publice sustenabil, Republica Moldova poate să-și stabilească un deficit bugetar mai mare și pentru anul viitor, în limitele a 6-8 la sută din PIB, în condițiile în care cifra orientativă pentru anul 2021 existentă la moment în spațiul public în CBTM 2021-2023 este de 4,3% din PIB. Pe lângă continuarea utilizării instrumentului finanțării deficitului din contul datoriei interne, Guvernul trebuie să țintească finanțări externe pe termen lung în condiții avantajoase, care să mențină durabilitatea finanțelor publice pe termen lung. 

Iată ce măsuri sunt propuse în nota analitică citată:

  • Susținerea mediului de afaceri prin eliminarea barierelor artificiale ce vizează birocratizarea, reglementările de ordin administrativ, controale și inspecțiile excesive;
  • Susținerea IMM-urilor prin măsuri de sporire a accesului la lichidități, digitizare și încurajarea menținerii întreprinderilor mici în cadrul formal;
  • Susținerea populației și a forței de muncă prin acțiuni ce ar securiza stabilitatea financiară individuală a populației și ar atrage diaspora în procesele economice din țară;
  • Îmbunătățirea sistemului de luare a deciziilor prin date operative – pandemia a arătat că este necesară o revizuirea sistemului statistic, dar și utilizarea datelor alternative;
  • Sporirea nivelului de reziliență a economiei la schimbările climatice;
  • Derularea investițiilor publice drept sursă de creștere pe termen lung a economiei.

Sprijină redacția Agora cu 160 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un coș de produse locale de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Raport: Economia globală își va reveni la începutul anului 2022

Raport: Economia globală își va reveni la începutul anului 2022

BNS: Economia a scăzut în trimestrul III cu 9,7% pe seria brută, față de aceeași perioadă din 2019. Expert: „Este o pierdere incomensurabilă”

BNS: Economia a scăzut în trimestrul III cu 9,7% pe seria brută, față de aceeași perioadă din 2019. Expert: „Este o pierdere incomensurabilă”

Guvernatorul BNM: „Există riscul că inflația anuală se va diminua până la aproape de nivelul de 0%”

Guvernatorul BNM: „Există riscul că inflația anuală se va diminua până la aproape de nivelul de 0%”

Advertoriale
Ce este Low Code și cum acesta va influența platformele de dezvoltare în IT

Ce este Low Code și cum acesta va influența platformele de dezvoltare în IT

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Un laborator AgTech cu drone și mecatronică va fi creat în două universități din țară

Un laborator AgTech cu drone și mecatronică va fi creat în două universități din țară

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
Cele mai populare
  • 1
    Explicația Maiei Sandu pentru creșterea bugetului pentru președinție (VIDEO)
  • 2
    De pensionare anticipată vor beneficia în jur de 5.000 de persoane anul viitor. Criticile aduse acestei facilități
  • 3
    Dodon îl cheamă în instanță pe Slusari. Ex-vicepreședintele Parlamentului: „Voi veni cu culiocul” (DOC)
  • 4
    Italia: Mafioții din gruparea 'Ndrangheta puneau delfini morți la uși, pentru intimidare. Mărturii cumplite în procesul secolului
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.