OPINIE | Cine plătește, comandă muzica: Despre societatea civilă independentă de finanțările din exterior

OPINIE | Cine plătește, comandă muzica: Despre societatea civilă independentă de finanțările din exterior
foto simbol

Într-un stat democrat societatea civilă este puterea care constrânge elitele politice să activeze în parametrii legali. Puterea societății civile, însă, este o reflecție a capacității majorității organizațiilor membre ale societății civile (OSC) să acționeze consecvent, independent de instituțiile puterii politice având la bază un mandat de legitimitate populară. Legitimitatea OSC-urilor de a acționa în numele bunului colectiv este condiționată de capacitatea organizațiilor membre ale societății civile de a interveni în calitate de avocați și agregatori ai intereselor sociale.

Dacă organizațiile societății civile însă nu-și pot asigura o continuitate în activitate, nu sunt sustenabile economic și activitatea lor nu derivă din necesitățile societății dar din agenda politică a donatorilor străini atunci aceste organizații sunt titulari incapabili ai societății civile. Termenul de „incapabil” nu se referă aici în niciun caz la impotența asociațiilor de a realiza proiecte individuale sau în parteneriat cu statul sau business-ul. Termenul de „incapabil” se referă la incapacitatea acestor organizații de a fi autonome și economic sustenabile pentru a crea servicii și a reprezenta interesele grupurilor sociale în numele cărora activează. Dacă ONG-urile sunt dependente de sursele de finanțare de origine externă, acestea sunt susceptibile riscului întreruperii activității, odată cu reducerea sau finalizarea programelor de finanțare. În prezent peste 75% din ONG-urile din Moldova sunt aproape total dependente de finanțările donatorilor externi.

Lipsa unei relații de interdependență dintre OSC-uri și comunitate, stabilită fie prin contract sau printr-o altă conexiune, creează condițiile în care OSC-urile nu au nevoie de societate per se. În aceste condiții ONG-urile nu activează în calitate de reprezentanți ai interesele populației. Fiind finanțați preponderent de fundații, OSC-urile reprezintă mai degrabă interesele finanțatorilor dar nu a beneficiarilor finali. Prin urmare, dacă OSC-urile nu activează în numele societății civile și nu sunt constituite pentru a deservi necesitățile primare ale membrilor societății ele își pierd legitimitatea, iar impreună cu ea și mandatul de a interveni politic în numele societății.

Pentru a depăși problema invocată mai sus avem nevoie de două elemente: rectificarea funcției OSC-urilor în societate și reorientarea spre surse alternative de finanțare. Prima dimensiune va fi concentrată asupra creării mecanismelor care duc la schimbarea sursei de finanțare. Rezultatul acestei tranziții va fi cumulativ. Pe deoparte OSC-urile vor obține o sustenabilitate economică sporită, iar pe de alta OSC-urile vor căpăta legitimitatea populară care în prezent este extrem de mică. Conform Barometrului de opinie publică, realizat de Institutul pentru Politici Publice, în noiembrie 2018, doar 19% dintre respondenți au spus că au încredere în OSC-uri. Al doilea element este asigurarea sustenabilității economice a OSC-urilor. Realizarea acestui obiectiv va contribui atât la creșterea gradului de independență a OSC-urilor cât și va filtra piață ONG-urilor de asociațiile care parazitează pe contul donatorilor.

Condițiile legale se îmbunătățesc, lucrurile însă nu se schimbă

Sustenabilitatea financiară continuă să fie unul din cele mai vulnerabile aspecte ale sectorului non-profit din Republica Moldova. Finanțările din partea donatorilor externi continuă să reprezinte sursa majoră de venit a OSC-urilor. Potrivit Raportului CSO Meter, prezentat în 2019 de Asociația Promo-LEX, în 2017-2018, 75% din organizațiile chestionate au menționat că au primit finanțare din exterior, fără a identifica dimensiunea acestora și cota constitutivă a bugetului general al asociației. Alte surse de venit raportate de OSC-uri au fost donațiile de la persoane fizice, mecanismul de desemnare procentuală, cotizațiile de membru, finanțarea de la bugetul public, suport din partea agenților economici. Doar 21% din organizații au menționat că o parte, foarte mică, din bugetul asociației este generat din venituri proprii. Prin urmare dependența financiară a OSC-urilor moldovenești de fondurile străine este într-atât de mare că dispariția fondurilor ar condiționa moartea financiară a întregului sector asociativ. Dependența societății civile de finanțările străine nu este altceva decât o situație de șah ascuns în care orice limitare a fluxului financiar va duce la dizabilitatea întregii flotile de OSC-uri care se alimentează din aceeași pompă.

În ultimii ani, sectorul asociativ din Moldova s-a bucurat de o modernizare continua a cadrului legislativ privind ușurarea procesului de realizare a activităților economice a organizațiilor non-profit. Dezvoltarea legislației a culminat cu adoptarea în 2020 a legi organizațiilor necomerciale care a reflectat aproape toate cerințele sectorului la nivel de permisibilitatea de activitate economică în scopul asigurării sustenabilității financiare. În pofida tendințelor pozitive membrii sectorului însă nu au valorificat pe departe potențialul economic oferit.

Nivelul jos de generare a activităților economice de către OSC-uri însă nu este o consecință a lipsei de inițiativă din partea OSC-urilor. Investigarea subiectului aduce în vizor o discordanță legislativă majoră. Pe deoparte înregistrăm un breakthrou în calitatea legislației privind reglementarea activității economice a organizațiilor necomerciale, iar pe de altă parte avem restul setului de norme și acte normative care nu sunt armonizate cu noua lege. Prin urmare, apare un conflict normativ care imobilizează aplicabilitatea legilor adoptate. În același timp, interpretarea distinctă a legislației condiționează o discordanță de înțelegere dintre OSC-uri și unele instituții publice care duce la apariția conflictelor dintre instituții.

Un alt set de probleme care împiedică dezvoltarea serviciilor economice prestate de OSC-uri este cauzat de incapacitatea Agenției de Servicii Publice de a înțelege logica noii legislații și inaplicabilitatea ofițerilor de a o pune în acțiune. În așa fel sectorul se ciocnește de o situație bizară când actorii sectorului asociativ se adresează la ofițerii ASP pentru perfectarea sau ajustarea actelor la noile reglementări legislative, iar ofițerii ASP îi duc în eroare la emiterea actelor din cauza necunoașterii logici de activitate economică în scopuri necomerciale realizată de OSC-uri. Prezența unei legislații bine scrise nu este suficientă dacă instituțiile de stat nu sunt pregătite, apte sau educate să o pună în acțiune.

Situația este cu atât mai proastă în domeniul colaborării OSC-urilor cu Administrația Publică Locală în scopul furnizării serviciilor publice. Spre exemplu, în 2018, din 176 de servicii sociale acreditate de către Consiliul Național de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale (CNAPSS), doar 31 au fost livrate de prestatori privați, iar 145 din ele au venit de la prestatori publici. Faptul că din numărul total al prestatorilor acreditați, doar 17,6% constituie prestatorii privați, inclusiv și ONG-urile, denotă monopolul statului în asigurarea serviciilor publice. Rata redusă de implicare a OSC-urilor este cauzată de existența barierelor și a discordanțelor de ordin legal.

Conform OSC-urilor anume aceste bariere constituie cauza ratei joase de contractare a serviciilor OSC de către APC și APL. Majoritatea organizațiilor intervievate au specificat că legislația în domeniu este vagă și nu oferă un mecanism funcțional care ar reglementa procedura de procurare a serviciilor de la furnizorii non-profit. Cu scopul evitării potențialelor riscuri de sancționare a APL-urilor și membrii sectorului nonprofit se abțin din lansarea relațiilor pecuniare dintre părți. Autoritățile întâmpină dificultăți majore la identificarea procedurilor de contractare/procurare a serviciilor sociale de la OSC. Reglementările actuale privind procedurile de achiziții publice și cele privind parteneriatul public-privat nu sunt adaptate la domeniul contractării serviciilor sociale și la specificul prestatorilor non-profit. Prin urmare, APL preferă să recurgă la modalitățile mai simple de contractare. Dezvoltarea mecanismelor de contractare a unităților non-profit se complică adesea și de incidente bizare cum ar fi cazul scandalos când Cancelaria de Stat a recurs la constrângerea unui APL, prin a-l chema în judecată pentru decizia acestuia de a contribui financiar la realizarea unui proiect local de către un ONG. Astfel de gesturi alertează membrii sectorului asociativ, lasandu-i într-un regim de așteptare.

O altă problemă care complică dezvoltarea relațiilor pecuniare dintre APL-OSC, adesea menționată de către membrii sectorului asociativ, este lipsa unor standarde minime de calitate, metodologie unică de evaluare a nevoilor în prestarea serviciilor sociale și a calculului costului serviciului contractat.

Unele asociații sunt de-motivate să participle la concursurile de achiziții publice. Majoritatea concursurilor sunt structurate confuz sau impugn cerințe exagerate. Adesea, în cazul contractării serviciilor sociale nu este suficient de clar cum pot aplica OSC-urile, ce documentație de atribuire urmează a fi solicitată pentru depunerea ofertelor. Un factor suplimentar care descurajează OSC-urile de a participa la licitațiile publice este obligația OSC-urilor de a achita taxa de participare la licitație, de a suporta o parte din riscul comercial și de prezentare a garanțiilor financiare la depunerea ofertelor (garanție pentru ofertă și garanție bancară de bună execuție a contractului). În calitatea sa de organizații non-profit, organizațiile necomerciale nu dispun de surse financiare de rezervă pentru a le folosi în scopul oferirii garanțiilor cerute în cazul altor tipuri de prestatori de servicii.

Deși în noua lege a organizațiilor necomerciale este prevăzut că ONG-urile pot desfășura orice activitate economică licențiată care nu este interzisă de lege, activitatea acestora poate însă fi constrânsă de legislația fiscală care nu a fost conformată noii legi a organizațiilor necomerciale. Prin urmare, lacunele și neclaritățile regimului fiscal creează o situație incertă pentru desfășurarea activităților economice. De aceea, pentru a evita riscul sancțiunilor din partea organului fiscal, ONG-urile nu experimentează cu prestarea noilor servicii, sau se dezic de activitățile de generare a veniturilor.

Pentru ca o organizație non-profit să fie scutită de impozitul pe venit este necesar ca venitul acesteia să fie generat în urma unei activități economice care rezultă nemijlocit din obiectivele statutare. Legislația civilă și cea fiscală însă nu prevăd expres care activități rezultă nemijlocit sau nu din scopul statutar. Autorităţile fiscale explică în Ghidul privind regimul fiscal aferent veniturilor organizațiilor necomerciale, că prin activitatea economică a organizaţiei necomerciale se înţelege producerea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, activitatea de investiţii şi alte activităţi care reies nemijlocit din scopul statutar. Însă nu există specificări legate de venitul obținut dintr-o activitate economică care nu rezultă expres din misiunea organizației, însă indirect ajută la realizarea scopurilor statutare. De exemplu, activitatea de închiriere a bunurilor sau activitatea de investiție poate să nu fie menționată în actele statutare, însă veniturile lor pot fi reinvestite pentru realizarea activității organizației. Nerespectarea legislației actuale implică impozitarea veniturilor obţinute din activitatea care nu rezultă nemjlocit din scopul statutar, inclusiv riscul de a se constata că activitatea economică a organizaţiei este ilegală, chiar dacă veniturile obținute sunt reinvestite în organizație.

Taxa Valorii Adăugate aplicată organizațiilor necomerciale este un alt subiect problematic care cuprinde mai multe aspecte. ONG-urile se confruntă cu lacunele mecanismului fiscal la: modul de înregistrare a organizațiilor necomerciale în calitate de contribuabil al TVA, procesul de trecere în cont a TVA, procedura de anularea a înregistrării calității de contribuabil al TVA, procedura de impunere a TVA la importul de servicii, precum și la identificarea livrărilor scutite de TVA. Odată ce reglementările fiscale au fost preconizate pentru agenții economici, înregistrarea și anularea înregistrării în calitate de contribuabil al TVA sunt deosebit de problematice pentru organizațiile necomerciale. Trebuie elaborate reglementări fiscale adaptate specificului auxiliar al activităților economice practicate de OSC-uri. Organizațiile necomerciale, care sunt deja contribuabile TVA, trebuie să dețină dreptul la trecerea în cont a TVA în cadrul activităţii economice statutare.

To do list - Cum creștem sustenabilitatea financiară a OSC-urilor

Generarea veniturilor Din sau Pentru realizarea scopurilor statutare

Veniturile OSC-urilor pot fi grupate în două categorii mari cele care generează venituri pentru realizarea scopului statutar și cele care sunt generate din realizarea scopului statutar.

Cea mai simplă formă de generare a veniturilor pe care o putem atribui primei categorii este generarea veniturilor din închirierea activelor organizației. Organizațiile pot închiria bunurile imobile sau mobile, echipamente tehnice pe care le au în posesie sau administrare.

Veniturile tipice non-profit reprezintă veniturile legate în primul rând de activitatea principală și misiunea statutară a unui ONG. Aceste venituri pot proveni dintr-o varietate de surse. O sursă importantă reprezintă contribuțiile din donațiile, granturile și subsidiile contributorilor individuali, companiilor private, fundațiilor, donatorilor externi, agențiilor de dezvoltare. Statul oferă mecanisme de subsidiere și subcontractare a activității sectorului non-profit din bugetul guvernamental și municipal. Un mecanism special îl reprezintă distribuirea a 2% din impozitul pe venit al contribuabililor. Majoritatea ONG-urilor sunt familiarizate cu cotizațiile de membru în favoarea diferitelor beneficii, publicații periodice, reduceri etc. Cotizațiile de membru pot reprezenta în unele cazuri până la 50% și mai mult din bugetul organizației. Următoarea categorie sunt taxele pentru serviciile prestate. Multe ONG-uri își oferă cunoștințele sau serviciile pe piață și, prin urmare, primesc bani în domeniul lor de expertiză. Organizațiile non-profit pot vinde, de asemenea produsele membrilor sau proiectele lor sau obține venit din vânzarea unor produse. Altele pot beneficia din vânzarea brevetelor lor sau prin oferirea dreptului de utilizare a numelui/siglei sale pe un produs (de exemplu, un ONG specializat în promovarea sănătății poate să-și ofere sigla pe eticheta unor produse mai sănătoase). Există activități comerciale sau de cooperare cu sectorul privat pentru scopuri de binefacere publică. ONG-urile pot înființa unități economice sau întreprinderi sociale orientate spre obținerea unui profit. Activitatea acestora însă nu trebuie să contravină misiunii ONG-ului.

Depășirea cusururilor legale

În secțiile anterioare am analizat succint cauza apatiei economice a OSC-urilor în Moldova. Am identificat că imobilitatea OSC-urilor nu este condiționată de lipsa de dorință sau de capacitate a OSC-urilor dar de incoerența cadrului legislativ care definește normele comportamentului economic al OSC-urilor; modul de impozitare; modul de contractare a serviciilor publice și modul de evaluare a calității serviciilor prestate de OSCuri. În secția care urmează venim cu un set de recomandări care au misiunea să atenționeze asupra problemelor legate de cadrul legal și aplicarea acestuia.

Contractarea serviciilor din partea APC și APL

Un element cheie care contribuie la creșterea sustenabilității economice a OSC-urilor este oferirea posibilității de a-și genera buget din prestarea serviciilor pentru APC și APL. Realizarea acestui obiectiv necesită îmbunătățirea cadrului legal privind mecanismul de contractare a serviciilor publice. În continuare vom lista doar câteva din recomandările de bază.

●      De inclus/admis OSC-urile de rând cu APL în procesul de cercetare, evaluare a necesităților la nivel de comunitate pentru a stabili pachetul de servicii sociale asigurat din bugetul de stat. Lista serviciilor selectate trebuie făcută public pentru a atenționa toate organizațiile comerciale și necomerciale despre posibilitatea participării în concurs pentru prestarea serviciilor sociale.

●      De simplificat și standardizat procesul de acreditare/licențiere a organizațiilor care intenționează să ofere servicii publice. De completat nomenclatorul serviciilor sociale cu noi tipuri de servicii și tipizarea pachetului de acte depuse de un furnizor non profit pentru acreditare. Acest lucru va duce la creșterea numărului organizațiilor prestatoare de servicii publice, va apărea concurența pe piața prestării serviciilor publice și va crește calitatea serviciilor oferite.

●      De uniformizat regulile de participare a organizațiile comerciale și a celor necomerciale la licitațiile publice. La concurs pot fi rezervate prin lege cotă procentuală doar pentru ofertele ONG-urilor.

●      De elaborat/revizuit standardele minime de calitate pentru fiecare tip de serviciu social acreditat.

●      De elaborat costuri estimative ale serviciilor cerute. Costurile trebuie să reflecte actualizat formula fixă de calculare, dar care ține cont de valoarea fiecărui element măsurabil și trăsăturile specifice ale serviciilor sociale. Costurile normative trebuie să corespundă cu cheltuielile efective aferente serviciului social. 

●      De elaborat mecanisme de stimulare pozitivă pentru OSC-uri, prin organizarea concursurilor de achiziții publice rezervate exclusiv acestui sector. De exemplu, în legea cu privire la serviciile sociale poate fi introdusă noțiunea de comandă socială care ar fi un mecanism pentru implementarea politicilor, strategiilor și programelor naționale, sectoriale, regionale sau locale care vizează furnizarea de o întreagă gamă de servicii social utile. Întreaga gamă de servicii ar fi pusă în competiție publică deschisă exclusiv organizațiilor necomerciale.

●      De exclus din Legea Achizițiilor publice nr.131/2015, obligația de achitare a taxelor de participare și a garanțiilor pentru ofertă și garanția de bună execuție a contractului pentru organizațiile necomerciale.

Sincronizarea legislației și a procedurii de law enforcement

Precum indicam mai sus una din problemele sectorului se ascunde nu în lipsa cadrului legislativ însă în discrepanța dintre diverse ramuri legislative. Multe din actele în vigoare au fost adoptate la diferite perioade de timp și în prezent se contrazic între ele sau lasă spațiu de interpretare. Acest fapt creeaza o situație de confuzie atât în rândul membrilor sectorului asociativ cât și între ofițerii Agenției de Servicii Publice, a Inspectoratului Fiscal, a Consiliilor Raionale și a multor altor instituții care interacționează direct cu organizațiile societății civile. Prin urmare revizia detaliată și ajustarea lor la numitori comuni va servi drept lubrifiant. Al doilea element cheie este organizarea programelor de instruire pentru angajații ASP și a altor instituții care servesc drept reprezentați ai statului în interacțiune cu organizațiile necomerciale. Slaba pregătire profesională a cadrului administrativ în combinație cu schimbările majore în legislație constituie ingredientul perfect pentru crearea situațiilor de conflict dintre diverse instituții. 

Ușurarea regimul fiscal pentru activitatea economică a OSC-urilor

Principalele aspecte care trebuie clarificate țin de regimul fiscal aferent activităților economice și regimul fiscal privind taxa pe valoare adăugată. Înlăturarea acestor lacune va crea premise pentru instituirea unui regim fiscal separat pentru sectorul non-profit, reieșind din specificul său necomercial și beneficiul public pe care-l generează.

O soluție poate fi identificată în legislaţia fiscală a României. Activitatea economică statutară a unui ONG este neimpozabilă, fiind definită drept activitate economică directă, cu caracter accesoriu și strâns legată de scopul statutar. Veniturile din investiţii şi veniturile financiare la fel sunt neimpozabile pentru organizaţiile necomerciale, fără a impune obligația corespunderii cu scopul statutar. Unica condiție este ca toate veniturile să fie valorificate în scopuri statutare. Această prevedere poate fi aplicată și în cazul Codului Fiscal al Republicii Moldova. Legislația fiscală trebuie să prevadă expres că veniturile OSC, indiferent dacă sunt legate de activitatea de bază a organizației, nu sunt impozabile dacă acestea sunt îndreptate spre realizarea scopurilor statutare.

Se recomandă scutirea de TVA a livrărilor de bunuri/servicii în folosul organizaţiilor necomerciale scutite de impozitul pe venit. În cazul aplicării de TVA la importul de servicii, la achiziţionarea de la nerezidenţi a serviciilor de consultanţă organizaţiile necomerciale moldoveneşti urmează să plătească TVA la import de servicii la cota de 20%. În ceea ce priveşte livrările scutite de TVA, există servicii scutite de TVA caracteristice organizaţiilor necomerciale, care ridică probleme de aplicare mai frecventă, și anume servicii de pregătire şi perfecţionare a cadrelor, servicii legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile din contul organizaţiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiaşi şi distribuite gratuit; producţia de carte şi publicaţiile periodice, precum şi serviciile de editare a acestora. Codul Fiscal trebuie să scutească organizațiile necomerciale de TVA pe mărfurile, lucrările şi serviciile antrenate în realizarea misiunii statutare.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
OPINIE | Cum să facem vaccinul contra COVID-19 mai acceptabil și mai accesibil?

OPINIE | Cum să facem vaccinul contra COVID-19 mai acceptabil și mai accesibil?

OPINIE | Ce este Nucleul Istoric și de ce este important pentru Chișinău?

OPINIE | Ce este Nucleul Istoric și de ce este important pentru Chișinău?

OPINIE | Vindem ghete pe site-ul Parlamentului sau asigurăm un sistem de securitate cibernetică?

OPINIE | Vindem ghete pe site-ul Parlamentului sau asigurăm un sistem de securitate cibernetică?

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

OPINIE | Bolile rare și parcursul pacienților rari în Republica Moldova

Pompierii, la sediul Orange. De unde iese fum și ce se întâmplă în aceste momente

Pompierii, la sediul Orange. De unde iese fum și ce se întâmplă în aceste momente

La Orhei, autoritățile și-au revizuit parțial decizia după ce IGP și CNA au deschis o anchetă. Noi condiții pentru regimul online în școli

La Orhei, autoritățile și-au revizuit parțial decizia după ce IGP și CNA au deschis o anchetă. Noi condiții pentru regimul online în școli

Advertoriale
Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Testarea pentru Covid-19 e mai accesibilă cu TESTRAPID.MD

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Câștigătoarea tombolei IuteCredit s-a ales cu un premiu în valoare de 100 000 lei (VIDEO)

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

Aveți nevoie de un credit? Acum puteți solicita un împrumut de până la 300.000 de lei fără gaj de la FinComBank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Clasa politică, la control (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Vicepremierul Spînu: Există riscul de sistare a livrărilor de gaz, dacă nu se va face auditul datoriei „Moldovagaz”
  • 2
    Modificări în Protocolul Clinic Național pentru tratarea COVID-19: Carantină redusă de la 14 zile la 10 zile, noi criterii de revenire la muncă și mai multe remedii antivirale incluse
  • 3
    Meta, compania mamă a rețelei sociale Facebook, anunță că a construit cel mai rapid supercomputer din lume. Când va intra în funcțiune
  • 4
    „Cheile la bază” sau „Jos prețul la metan!”: Șoferii de taxi, divizați între protestele din fața Guvernului și rândurile la gazul „de aur” (VIDEO)
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.